ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.11.2020

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2319/2020

HOTĂRÂRE
10.11.2020
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2319/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 10 noiembrie 2020

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ si Fiscal, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei Autoritatea Națională Restituirea Proprietăților la emiterea titlului de plată aferent Titlului de despăgubire - Decizia nr. 5029/23.04.2009 privind acordarea de despăgubiri in condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 emisă de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 526 din 02.10.2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ si Fiscal a admis excepția necompetenței materiale invocată de instanță din oficiu și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București, secția civilă.

Pentru a pentru pronunța aceasta soluție, instanța a reținut faptul că reclamantul a susținut că i s-a emis un titlu de despăgubire, dar nu i s-a emis titlul de plată, astfel că a apreciat că raportat la obiectul litigiului, trebuie analizate modalitățile în care autoritățile au respectat dispozițiile Legii nr. 165/2013, aspecte ce pot fi verificate doar de către secția civilă a Tribunalului, față de dispozițiile speciale ale art. 35 alin. (1)

1

din Legea nr. 165/2013, care instituie o normă specială de competență, ce derogă de la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.

În consecință, instanța a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția civilă.

Prin sentința civilă nr. 972 din 17.07.2020, Tribunalul București, secția a III-a civilă a admis excepția de necompetență materială, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ si Fiscal și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a constatat că în cauză nu sunt aplicabile prevederile Legii nr. 165/2013 sub aspectul competenței, întrucât nu se pune problema emiterii unui titlu de despăgubire de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, în condițiile art. 41 alin. (3) din actul normativ menționat.

Tribunalul a avut în vedere faptul că titlul de despăgubire a fost emis în anul 2009, în baza Legii nr. 247/2005 de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, reclamantul solicitând valorificarea acestuia prin emiterea titlului de plată aferent acestuia, anume Deciziei nr. 5029/23.04.2009 privind acordarea de despăgubiri, în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

S-a arătat că, în absența unor dispoziții speciale și derogatorii privitoare la competență, devin aplicabile regulile de drept comun, anume art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât prezentul litigiu în raport de cauza și obiectul său are la bază raporturi juridice de putere publică, specifice dreptului administrativ.

Pentru aceste considerente, tribunalul a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curtii de Apel Bucuresti - sectia de contencios administrativ si Fiscal.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Cererea de chemare în judecată formulată de reclamant are ca obiect obligarea pârâtei Autoritatea Națională Restituirea Proprietăților la emiterea titlului de plată aferent Titlului de despăgubire - Decizia nr. 5029/23.04.2009 privind acordarea de despăgubiri in condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 emisă de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Potrivit dispozițiilor art. 41 din Legea nr. 165/2013: "(1) Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum și a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, rămase definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranșe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014.

(2) *** Abrogat

(2

1

) Începând cu 1 ianuarie 2017, cuantumul unei tranșe nu poate fi mai mic de 20.000 RON.

(3) Pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite la alin. (1), Comisia Națională emite titluri de despăgubire, prin aplicarea procedurii specifice Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

(4) Titlul de plată se emite de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în condițiile alin. (1) și (2) și se plătește de către Ministerul Finanțelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

(5) Obligațiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21".

În raport de obiectul litigiului, norma de competență incidentă raportului juridic litigios este cea prevăzută de art. 35 alin. (1

1

) din Legea nr. 165/2013.

Potrivit acestei dispoziții legale:

"litigiile privind modalitatea de aplicare a prevederilor prezentei legi sunt de competența secțiilor civile ale tribunalelor, indiferent de calitatea titularului acțiunii".

Legea nr. 165/2013, adoptată în scopul eficientizării procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv de statul român în perioada comunistă sau a acordării despăgubirilor aferente acestora, prevăzut de Legea nr. 10/2001 și de Legea nr. 247/2005, stabilește modul de acordare a despăgubirilor compensatorii pentru bunurile preluate în mod abuziv de stat și care nu pot fi restituite în natură.

Prin urmare, față de obiectul cererii prin care a fost învestită instanța, anume obligarea pârâtei Autoritatea Națională Restituirea Proprietăților la emiterea titlului de plată aferent Titlului de despăgubire - Decizia nr. 5029/23.04.2009, având în vedere că se susține de către reclamant neepuizarea procedurii de acordare a despăgubirilor, Înalta Curte reține că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 35 alin. (1

1

) din Legea nr. 165/2013, care instituie o competență exclusivă în favoarea secției civile a tribunalului în soluționarea acțiunilor formulate până la finalizarea procedurilor reglementate de acest act normativ.

Față de cele arătate, în considerarea dispozițiilor legale enunțate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în î favoarea Tribunalului București, secția a III-a civilă.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a III-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 noiembrie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-12-16
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6842/2020
Ședința publică din data de 16 decembrie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 09 aprilie
ÎCCJ 2024-09-24
0,96
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1595/2024
Ședința publică din data de 24 septembrie 2024 Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la 25.06.2020, sub nr.
ÎCCJ 2025-03-04
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 520/2025
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la 29 octombrie 2018 sub nr. x/299/2018, reclamantul
ÎCCJ 2018-10-24
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3517/2018
secția civilă. 1.3. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă, la data de 12 iunie 2017, sub nr. x/2017. 2. Hotărârile care au generat conflictul de competență 2.1. Prin Sentința civilă nr. 417 din 6 m
ÎCCJ 2026-02-10
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 251/2026
Ședința publică din data de 10 februarie 2026 Asupra conflictului negativ, constată următoarele: I. Cererea: Prin cererea înregistrată la 17 mai 2024 pe rolul Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, sub do
Sursă