ÎCCJ, decizie (scj.ro #85245)

Magistrat

pensionar. Vechime continuă în magistratură de 24 de ani. Dreptul la plata

indemnizației egale cu 5 salarii de bază nete. Legalitatea  neacordării

indemnizației. Principiul neretroactivității legii

Index

alfabetic

: Indemnizație

Magistrat

Principiul neretroactivității legii

Vechime în magistratură

Legea

nr.92/1992, art.104

Legea

nr. 142/1997

Potrivit art. 104 din Legea nr. 92/1992, pentru organizarea

judecătorească, cu modificările și completările ulterioare, magistrații cu o

vechime continuă în magistratură în ultimii 20 de ani, înainte de data

pensionării, beneficiază la această dată de o indemnizație egală cu 5 salarii

de bază nete, dar aceste dispoziții au fost introduse prin Legea nr. 142/1997

care a fost publicată în M. Of., Partea I nr. 170 din 25 iulie 1997.

Or, aplicarea acestor dispoziții legale unui raport juridic care și-a produs

efectele la data de 1 iunie 1990 echivalează cu o aplicare retroactivă a legii,

ceea ce constituie o încălcare a prevederilor legale și constituționale care

interzic acest lucru.

I.C.C.J.,

secția de contencios administrativ și fiscal,

decizia

nr. 7290 din 30 septembrie 2004

Notă:

Legea nr. 92/1992 a fost abrogată de Legea nr.303/204 și legea nr.304/2004.

Prin sentința civilă nr. 110 din 26 ianuarie 2004, Curtea de Apel București,

secția contencios administrativ a admis acțiunea formulată de reclamantă și a

obligat Ministerul Justiției să-i recunoască dreptul la plata indemnizației

egală cu 5 salarii nete, prevăzută de art. 104 din Legea nr. 92/1992, cu

modificările și completările ulterioare.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, că

reclamanta a avut o vechime continuă în magistratură mai mare de 20 de ani,

astfel că potrivit prevederilor art. 104 din Legea nr. 92/1992, introdus prin

Legea nr. 142/1997, este îndreptățită să primească indemnizația egală cu 5

salarii de bază nete, la data când a fost eliberată din funcție din motive

neimputabile.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs Ministerul Justiției susținând, în

esență, că instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal (art.

304 pt. 9 C. proc. civ.) prevederile legale în materie fiind interpretate în

mod greșit.

Recursul este întemeiat.

Este necontestat că intimata - reclamantă avea la data eliberării din funcție –

data  de 1 iunie 1990, când a fost pensionată pentru limită de vârstă – o

vechime continuă în magistratură mai mare de 20 de ani.

Într-adevăr, potrivit art. 104 din Legea nr. 92/1992, pentru organizarea

judecătorească, cu modificările și completările ulterioare, magistrații cu o

vechime continuă în magistratură în ultimii 20 de ani, înainte de data

pensionării, beneficiază la această dată de o indemnizație egală cu 5 salarii

de bază nete, dar aceste dispoziții au fost introduse prin Legea nr. 142/1997

care a fost publicată în M. Of., Partea I nr. 170 din 25 iulie 1997.

Or, aplicarea acestor dispoziții legale unui raport juridic care și-a produs

efectele la data de 1 iunie 1990 echivalează cu o aplicare retroactivă a legii,

ceea ce constituie o încălcare a prevederilor legale și constituționale care

interzic acest lucru.

În ceea ce privește situația survenită ulterior datei de pensionare, când

intimata - reclamantă și-a reluat activitatea, prin cumul cu pensia, în funcția

de consilier juridic în cadrul Ministerului Justiției, până la data de 1

septembrie 2003, dispozițiile art. 104 din Legea nr. 92/1992 nu sunt

aplicabile, această nouă perioadă fiind o perioadă distinctă și sub limita

duratei prevăzute de lege.

În concluzie, recursul a fost admis.