ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 811/2020

HOTĂRÂRE

26.03.2020

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 811/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 26 martie 2020

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin adresa nr. x/2019, petentul BEJ A. a solicitat încuviințarea executării silite împotriva debitoarei B., la cererea creditoarei C., cu adresa pentru comunicarea actelor de procedură la D. S.R.L., cu sediul în București, în baza titlului executoriu reprezentat de contract de credit nr. x/01.07.2008.

Judecătoria Balș, prin încheierea nr. 1225/15.10.2019, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.

Pentru a decide astfel, s-a reținut că părțile din cererea de executare silită nu au domiciliul în țară, astfel că sunt aplicabile prevederile art. 651 teza finală C. proc. civ., competența urmând a fi stabilită în favoarea judecătoriei în a cărei circumscripție se află sediul biroului judecătoresc învestit de creditor.

Învestită prin declinare, Judecătoria Târgu-Jiu, secția civilă, prin încheierea nr. 6964 din 30 octombrie 2019, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 București.

În pronunțarea soluției, instanța a constatat că domiciliul debitoarei nu este în țară, iar creditoarea C., deși are sediul în Malta, a împuternicit pe D. S.R.L., cu sediul în București, Splaiul Unirii, nr. 165, pentru efectuarea procedurilor necesare recuperării creanțelor cesionate, aspect ce rezultă din procura anexată la dosar. În acest context, nu se poate reține aplicabilitatea prevederilor art. 651 teza finală C. proc. civ., fiind competentă judecătoria în a cărei rază teritorială se află sediul creditorului.

Judecătoria Sectorului 3 București, prin sentința civilă nr. 13161 din 05.12.2019, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cererii de încuviințare a executării silite în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul instanței supreme pentru pronunțarea regulatorului de competență.

În considerentele hotărârii, s-a reținut că, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului se afla în străinătate, respectiv în Austria, și nu în orașul Balș, județul Olt. A apreciat că nu prezintă relevanță, în stabilirea competenței instanței de executare, sediul social al reprezentantului creditoarei, astfel că, respectând ordinea instituită de art. 651 alin. (1) C. proc. civ. competența de soluționare a pricinii revine instanței de la sediul biroului judecătoresc învestit de creditor, în speță Judecătoria Târgu-Jiu, întrucât sediul BEJ este în str. x, Târgu-Jiu.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că, în cauză, competența soluționării cererii de încuviințare a executării silite revine Judecătoriei Târgu Jiu, pentru considerentele ce succed:

Prioritar, se reține că există un conflict negativ de competență întrucât în speță se identifică situația reglementată de art. 133 pct. 2 C. proc. civ. potrivit căruia există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanță învestită își declină la rândul său competența în favoarea uneia dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Or, în speță, există un șir de declinări succesive, iar Judecătoria Sectorului 3 București, ultima instanță învestită a declinat în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu, una dintre instanțele care anterior s-au declarat necompetente.

Pe aspectul regulatorului de competență, se reține că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Balș, la data de 11 octombrie 2019, BEJ A. a solicitat, la cererea creditoarei C., încuviințarea executării silite a titlului executoriu constând în contract de credit nr. x din data de 01.07.2008, până la concurența sumei rezultate din titlul executoriu, împotriva debitoarei B..

Potrivit prevederilor art. 666 alin. (1) C. proc. civ., executorul judecătoresc va solicita instanței de executare încuvințarea executării silite.

În conformitate cu art. 651 alin. (1) C. proc. civ. "Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor."

Textul legal evocat instituie o competență în care prioritatea este acordată succesiv instanței în circumscripția căreia se regăsește sediul/domiciliul debitorului, creditorului, iar, în ultimul rând, al biroului executorului judecătoresc învestit de către creditor.

În ceea ce privește norma legală care a determinat ivirea conflictului negativ de competență, se constată că ambele instanțe au reținut incidența în speță a dispozițiilor art. 651 C. proc. civ.

Judecătoria Târgu Jiu s-a raportat la sediul mandatarului creditoarei, anume D. S.R.L., care se află în localitatea București, iar Judecătoria Sectorului 3 s-a raportat la sediul creditoarei și al debitoarei, ambele fiind în străinătate.

Din analiza actelor dosarului, inclusiv a răspunsului primit la interogarea în fișa de evidență a DEBAB de la dosarul Judecătoriei Sectorului 3 București, Înalta Curte constată că debitoarea B. are domiciliul stabilit în străinătate începând cu 19 mai 2017, respectiv în Austria, și nu în orașul Balș, unde a locuit anterior acestei date. Creditoarea C. are sediul în străinătate, respectiv în Malta, fiind reprezentată în proces de mandatarul D. S.R.L., cu sediul în București.

Este de reținut că, sub aspectul stabilirii instanței competente teritorial să judece cererea de încuviințare a executării silite, nu prezintă relevanță sediul procesual ales al creditoarei, la mandatarul D. S.R.L. - București, indicat în cererea de executare silită, întrucât calitatea de mandatar și instituția reprezentării nu au efecte juridice în planul competenței și nu atrag o anume competență, ci reprezintă mijloace procedurale prin care părțile înțeleg să figureze în proces.

Ca atare, cum sediul creditoarei și al debitoarei din cererea de executare silită nu se află în România, respectând ordinea instituită de către dispozițiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a pricinii revine instanței în a cărei circumscripție se găsește sediul executorului judecătoresc învestit de creditor - str. x, Târgu-Jiu, și anume Judecătoria Târgu Jiu.

Pentru argumentele prezentate, în aplicarea art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu Jiu.