ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1927/2019

Ședința publică din data de 5 noiembrie 2019

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 10.03.2017 pe rolul Tribunalului București, secția a III-a civilă sub nr. x/2017, reclamanții A. și B. S.R.L. au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta C., ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 58, art. 252 și următoarele, art. 257 C. civ., art. 12, art. 13, art. 70, art. 1063, art. 139 din Legea nr. 8/1996.

La data de 09.05.2017, reclamanții au formulat cerere modificatoare a cererii inițiale, prin care au solicitat instanței de judecată:

Prin sentința nr. 2093/21.12.2017, Tribunalul București, secția a III-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea precizată și a luat act că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată în acest dosar.

Prin decizia nr. 1019/26.09.2018, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins ca nefondat apelul reclamanților.

Împotriva deciziei menționate, au declarat recurs reclamanții A. și B. S.R.L., criticând-o pentru nelegalitate pe temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. și susținând că decizia Curții de Apel București a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 58, 59, 252, 254 și 257, respectiv art. 1357 C. civ., precum și ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 11/1991.

Instanța de apel a reținut în motivare doar o parte din situația de fapt, în sensul că numele și denumirile recurenților au fost menționate la secțiunea "Nominalizări" în cadrul evenimentului "Premiile Gopo", fără a avea acordul recurenților, iar întreaga motivare se bazează numai pe această situație de fapt.

În realitate, prin cererea de chemare în judecată și motivele de apel, s-a arătat că utilizarea elementelor de identificare a recurenților s-a făcut nu doar la secțiunea "Nominalizări", ci și pe materialele de promovare către sponsori, în gala evenimentului, iar apoi la secțiunea dedicată câștigătorilor, lăsând să se înțeleagă că filmul a participat în competiție, a fost jurizat, dar nu a fost premiat, ceea ce nu corespunde adevărului, întrucât intimata nu deținea înregistrarea filmului. Filmul nu a fost nici măcar trimis juriului spre jurizare, nu a fost jurizat, iar ulterior nici nu a fost proiectat public în cadrul galei.

Toate aceste dezinformări ale publicului au creat prejudicii de imagine recurenților care s-au găsit în situația de a fi prezentați ca fiind necâștigători, când corect ar fi fost să fie prezentați ca fiind neparticipanți.

Recurenții au susținut că instanța de apel a considerat în mod greșit că art. 59 C. civ., referitor la existența dreptului, precum și art. 254 C. civ., care reglementează modurile de apărare ale dreptului încălcat, nu sunt aplicabile raportat la situația de fapt dedusă judecății.

Prin decizia recurată, s-a apreciat că temeiurile de drept invocate își găsesc aplicabilitatea numai în situația în care are loc o uzurpare a numelui, respectiv dacă menționarea atributelor de identificare ar fi avut loc în mod defăimător, ceea ce nu este cazul în speță, deoarece intimata doar s-a exprimat în spațiu public cu referire la recurenți și nu este necesar acordul titularului atunci când se evocă numele unei persoane fizice sau denumirea unei persoane juridice de către o persoană care se exprimă în spațiul public.

Recurenții au susținut că temeiurile de drept invocate sunt aplicabile situației de fapt deduse judecății, deoarece art. 58, 59, 252, 254, 257 din C. civ. sunt aplicabile nu doar în cazul uzurpărilor și utilizărilor defăimătoare, ci și cazurilor de utilizare a elementelor de identificare în scopul dezinformării publicului.

Or, în cauză, utilizarea elementelor de identificare ale recurenților a avut loc cu scop patrimonial, pentru publicitate, în vederea obținerii unor avantaje financiare și de imagine a intimatei, profitând de reputația recurenților și, totodată, cu scop de informare a publicului, având ca rezultat prejudicierea imaginii și reputației recurenților. A lista filmul Gopo la categoria "necâștigători", în condițiile în care acesta nu a luat parte la competiție, nu a fost jurizat și a fost singurul film neproiectat public în gală nu poate fi interpretat ca o onoare adusă recurenților.

Anunțul că un film și autorii/producătorii lui participă la un concurs, în pofida faptului că aceștia nu s-au înscris la concurs, ba chiar au anunțat că nu doresc să participe, nu este un act de informare a publicului, ci un act de dezinformare a publicului.

De altfel, chiar intimata a stabilit o procedură prealabilă de înscriere a participanților la eveniment, de exprimare a acordului de participare din partea participanților care a fost postată pe site, lăsând sa se înțeleagă că toți cei "nominalizați" și-au dat acordul de participare. Recurenții nu numai că nu și-au exprimat acordul de participare, neurmând procedura de înscriere, ba, mai mult, și-au exprimat în mod expres și neechivoc dezacordul de a fi evocate în cadrul evenimentului Premiile Gopo ediția 2017, atributele sale de identificare, constând în numele "A.", a denumirii "Bacalaureat" și a denumirii "B.".

Utilizarea unor elemente de identificare aparținând unor persoane cu reputație în scop de a promova o activitate, nu este un act de informare, ci este o utilizare în scop economic.

Fapta ilicită a intimatei consta tocmai în încălcarea dreptului recurenților de a dispune cu privire la utilizarea atributelor de identificare (nume, denumire) în scop patrimonial, ceea ce a cauzat prejudicii reclamanților, nu doar materiale, dar și de imagine și reputație, prin modul cum a avut loc utilizarea.

Recurenții au susținut că instanța de apel a reținut în mod nelegal că Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei loiale nu este aplicabilă în cauză.

Potrivit art. 2 alin. (2) din lege, orice practică comercială ce contravine uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și care produc sau pot produce pagube oricăror participanți la piață, este nelegală.

Dreptul de a-și exploata comercial numele este un drept derivat din reputația dobândită de o anumită persoană și permite doar acelei persoane să interzică sau să autorizeze utilizarea numelui și de a obține avantaje financiare din utilizarea comercială a identității sale.

Recurenții au semnalat o încălcare a acestui drept, iar din administrarea probelor a reieșit că premiile Gopo sunt o "competiție", nu un mijloc de informare a publicului cu privire la activitatea cinematografică din România: competiția a avut ca rezultat declararea unor "câștigători", pentru organizarea competiției s-au atras sponsorizări, iar, mai mult decât atât, chiar intimata a recunoscut că nu poate retrage filmul din competiție pentru că ar trezi suspiciuni sponsorilor.

În mod nelegal, instanța de apel a reținut că sub aspectul vinovăției, intimata nu are vreo culpă de vreme ce nu există fapta ilicită. Cu toate că a reținut existența opozițiilor exprese ale recurenților, a considerat că aceștia împreună cu intimata au manifestat lipsă de diligentă în modul în care s-au purtat comunicările pe e-mail, din cauza utilizării unei adrese de e-mail a intimatei care nu a fost accesată de aceasta la timp.

Sub aspectul vinovăției nu este necesar a se verifica intenția directă sau indirectă a intimatei pentru a se putea angaja răspunderea civilă delictuală, întrucât răspunderea întemeiată pe art. 1357 C. civ. este una obiectivă, în temeiul căreia intimata răspunde chiar și în cazul culpei celei mai ușoare.

Simpla afirmație a intimatei că nu a avut cunoștință despre vreo opoziție a apelanților până în seara zilei de 17.03.2017, deoarece nu a citit e-mailul, nu putea fi reținută de instanța de apel ca fiind adevărată, în absența vreunei dovezi în acest sens. Adresa de email x@x.ro era una oficială, indicată chiar de către intimată pe site-ul său de prezentare, iar intimata și-a invocat propria culpă în neluarea la cunoștință de conținutul e-mailurilor primite pe acesta adresă. Prin urmare, instanța de apel, în mod nelegal, a dat valoare probatorie unor simple afirmații și a ignorat faptul că de la prima notificare transmisă de recurenți pe data de 09.02.2017, prin care au menționat în mod expres că nu doresc să fie asociați cu evenimentul, și până la data evenimentului, intimata avea suficient timp.

Scopul emailul trimis de către intimată în data de 02.02.2017, transmis pe adresa oficială x@x.ro înainte de publicarea nominalizărilor pe site-ul evenimentului, a fost acela de a își exprima dezacordul în privința asocierii în orice mod cu evenimentul intimatei. Intimata nu poate contesta în mod valabil, iar instanța de apel nu poate reține ca temeinic argumentul că intimata avea acces la adresa de mail x@x.ro, pe care ulterior a recunoscut-o cu ocazia primirii celei de-a doua notificări.

Prin e-mailul, transmis de pe aceeași adresă, intimata a informat recurenții de posibilitatea de a participa la Gala Premiilor Gopo și în cazul în care doresc, să trimită până la data de 05.02.2017, ora 22:00, fișa tehnică anexată e-mailului, completată, o copie a filmului pe DVD precum și un link de vizualizare a filmului, lucru pe care recurenții nu l-au făcut.

Nici argumentele invocate de recurenți, referitoare la Regulamentul Premiilor Gopo, postat pe site-ul intimatei, nu au fost avute în vedere de instanța de apel, deși se putea observa intenția directă a intimatei de a utiliza numele și denumirile protejate. Din regulament reiese faptul că, pentru a nominalizat, API-R trebuie să dețină listele complete ale producțiilor eligibile pentru fiecare dintre categorii, precum și filmele respective, pe suport DVD, pentru ca acestea să fie puse la dispoziția juriului, în vederea nominalizării.

Astfel, deși intimata recunoaște că nu a primit aceste informații de la recurenți, cu toate acestea a utilizat fără drept numele, respectiv denumirea acestora, incluzând filmul "Bacalaureat" și pe aceștia printre participanții la eveniment, a încălcat propriul regulament. Acesta este un fapt vecin și conex al săvârșirii faptei ilicite, care denotă dorința intimatei de a induce în eroare sponsorii evenimentului, prin păstrarea pe listă a unor personalități notorii din industria filmului, deși avea certitudinea că recurenții nu vor participa la eveniment și că nu avea înregistrarea filmului "Bacalaureat", iar juriul nu va putea viziona filmul "Bacalaureat".

Recurenții au susținut, totodată, că instanța de apel a considerat în mod greșit că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, că recurenții nu au dovedit existența unui prejudiciu și că intimata nu a utilizat numele și respectiv denumirea recurenților în vederea obținerii unor avantaje financiare.

Intimata promovează "produsul" (Gala premiilor Gopo), iar în acest scop se folosește de nume celebre și de filme premiate internațional.

Pentru a-și menține un anumit grad de seriozitate, în fiecare an Gala Premiilor Gopo are nevoie ca printre nominalizați și participanți să fie personalități notabile din industria filmului românesc. Promovarea evenimentului este în legătură directă cu filmele și cu persoanele nominalizate.

Contrar celor reținute de instanță de apel, există o legătură directă între nominalizarea și menținerea printre nominalizați, contrar voinței titularilor de drepturi, a numelui "A.", denumirilor "Bacalaureat" și "B. S.R.L." și atragerea de finanțări pentru eveniment, fapt recunoscut de intimată. Dacă nu ar fi existat nicio legătură, intimata ar fi înlăturat orice utilizare a denumirilor și a numelor imediat după primirea notificărilor. Însă, intimata a recunoscut expres în cadrul concluziilor că punerea în executare a notificărilor ar fi "ridicat suspiciuni în rândul sponsorilor".

Încălcarea drepturilor recurenților s-a produs nu doar prin înscrierea la un concurs la care nu au dorit să participe, dar și ulterior, prin modul cum intimata a înțeles să urmeze notificarea recurentelor (în parte), a încetat orice utilizare a materialelor purtătoare de drepturi de autor și conexe drepturilor de autor aparținând recurenților, dar a continuat să folosească elementele de identificare ale recurenților cu ocazia Galei Premiilor Gopo și pe pagina de internet dedicată câștigătorilor, menționând că aceștia sunt "necâștigători", în condițiile în care aceștia erau de fapt neparticipanți, filmul neparticipând la jurizare.

Atare încălcare plasează conduita intimatei pe tărâmul ilicitului civil, întrucât aceasta cunoștea lipsa acordului recurenților de participare la competiția Gopo 2017.

În mod greșit, instanța de apel a reținut că recurenții nu au dovedit existența prejudiciului.

Recurenții au estimat prejudiciul la 50% din totalul încasărilor obținute de către C. din finanțările aferente ediției 2017 a Galei Premiilor Gopo raportat la notorietatea și importanța numelor utilizate fără drept, iar intimata a depus la dosar lista cu sumele primite din sponsorizări. Raportat la aceste sume și la laptele ilicite, instanța poate stabili un prejudiciu material încercat de recurenți, dar și un prejudiciu moral în cazul în care consideră că nu există posibilitatea reală a stabilirii unui prejudiciu material, deși recurentul a probat sumele încasate de intimată de la sponsori.

Dând o interpretare greșită a textului de lege instanța de apel a calificat prejudiciul solicitat de către recurenți ca unul speculativ, iar nu unul cert. Nu se poate reține că nu există un prejudiciu dacă utilizarea fără drept a drepturilor recurenților avut loc.

Din lista de sponsori se poate vedea că este vorba despre persoane care au interes în a se promova în sens comercial, cum ar fi: D. S.A., E., F., G., H. S.A. și I.. Astfel asocierea acestora cu evenimentul Gala Premiilor Gopo le profită, câștigând vizibilitate pe piață, sponsorizarea fiind o formă de publicitate, deoarece în cadrul evenimentului sponsorizat sunt menționați sponsorii.

Acțiunea de inducere în eroare desfășurată de intimată și de discreditare a imaginii recurenților este cu atât mai evidentă cu cât, până la eveniment, denumirea "Bacalaureat" sau numele "A." erau cap de listă pe paginile de internet ale intimatei, iar apoi după eveniment, intimata a modificat în cadrul fiecărei categorii ordinea în care se aflau nominalizările, filmul "Bacalaureat" și regizorul A. linul acum pe ultima poziție.

Importanța participării sau, mai bine zis, importanța menționării în primul rând a denumirii "Bacalaureat" sau numele "A." în afișele de promovare ale evenimentului, denotă modul ilicit tipic de operare al intimatei, care, deși cunoștea opoziția recurenților, a lăsat ca publicul și sponsorii să creadă până în momentul efectiv al galei evenimentului, că recurenții și opera lor participă la eveniment, atribuind o importanță nemeritată evenimentului, profitând de notorietatea unei personalități în domeniu.

Recurenții au mai arătat că, în aprecierea prejudiciului ce le-a fost creat, trebuie pornit de la analizarea reputației recurenților, sens în care au enumerat o parte dintre premiile regizorului A. obținute de a lungul carierei sale.

În momentul de față, în palmaresul regizorului apare că filmul Bacalaureat a fost nominalizat la GOPO în 2017, la categoriile cel mai bun bun regizor, cel mai bun scenariu și cel mai bun film, însă fără a fi câștigător (dar fără ca publicul să știe că nici nu a fost jurizat), deși la J. același film în 2016 a primit Premiul Palme d'Or și premiul pentru cel mai bun regizor.

Intimata a fost de rea-credință prin faptul că filmul "Bacalaureat" a fost pus de la început de către intimată în poziția de a nu avea nicio șansă la a câștiga vreun premiu, deoarece nu deținea nici măcar înregistrarea filmului pentru a-l trimite juriului, aspect pe care aceasta l-a recunoscut prin întâmpinarea inițială depusă în fața instanței de fond, prin care a indicat că nu a reprodus, nu a comunicat public, direct sau indirect și nu a radiodifuzat și nu a realizat opere derivate ale operei audiovizuale și ale înregistrării audiovizuale Bacalaureat nici în cadrul galei, nici pe site-ul său.

Dacă, inițial, intimata a inclus printre nominalizați filmul și regizorul la diverse categorii, ulterior, a creat o situație și mai proastă recurenților, pentru că nu a dat materialele juriului, nu le-a prezentat în Gală, și în realitate aceștia nu au intrat în mod valabil în competiție, neavând nicio secundă vocația de a câștiga vreun premiu. Aceasta faptă a intimatei aduce prejudicii de imagine regizorului și filmului său prin faptul că publicul nu a fost informat că în realitate, filmul nu a participat la Premiile Gopo 2017.

Între fapta ilicită săvârșită de către intimată și prejudiciu există legătură de cauzalitate, prejudiciul constând în beneficiul realizat pe nedrept de intimată și afectarea reputației și imaginii reclamanților, fiind consecința directă a nesocotirii drepturilor recurenților de a autoriza utilizarea elementelor lor de identificare în scopuri economice.

Prin încheierea din camera de consiliu de la 1 octombrie 2019, Înalta Curte, în complet de filtru, a admis în principiu recursul, fiind îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ.

Referitor la excepția nulității recursului, invocată de intimata-pârâta C. prin întâmpinare, Înalta Curte a apreciat că nu este fondată, având în vedere că din conținutul cererii de recurs rezultă că este posibilă încadrarea criticilor formulate în cazul prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., întrucât, între altele, recurenții invocă încălcarea de către instanța de apel a dispozițiilor art. 58, 59, 252, 254 și 257 C. civ., precum și a art. 2 alin. (2) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale.

Analizând admisibilitatea în principiu a recursului și având în vedere verificările raportorului, completul de filtru a fost în unanimitate de acord că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ., astfel încât nu este posibilă adoptarea vreuneia dintre soluțiile indicate în alin. (5) al art. 493 C. proc. civ., anume anularea sau, după caz, respingerea recursului ca vădit nefondat.

Ca atare, constatând că nu este incidentă niciuna dintre ipotezele prevăzute la alin. (5) sau alin. (6) C. proc. civ., Înalta Curte a făcut aplicarea dispozițiilor art. 493 alin. (7) din același cod, pe temeiul cărora a admis în principiu recursul și a fixat termen, în ședință publică, pentru judecata pe fond a recursului.

Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și a actelor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Recurenții - reclamanți au invocat cazurile de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., pentru a susține că temeiurile de drept considerate de instanța de apel ca nefiind incidente sunt aplicabile situațiilor de fapt deduse judecății, referitoare la contextul utilizării atributelor de identificare ale persoanelor, situații ce nu au fost, însă, reținute în conformitate cu motivele de fapt ale cererii de chemare în judecată.

De asemenea, recurenții au susținut că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, pe temeiul dispozițiilor art. 1357 C. civ., autorul faptei ilicite răspunde și în cazul culpei celei mai ușoare, nefiind analizate argumentele reclamanților referitoare la regulamentul evenimentului postat pe site-ul pârâtei.

Recurenții au criticat, totodată, aprecierile instanței de apel în privința celorlalte condițiile ale răspunderii civile delictuale, respectiv prejudiciul și legătura de cauzalitate între faptă și consecințele vătămătoare.

Din dezvoltarea motivelor de recurs, Înalta Curte constată că acestea tind să supună controlului judiciar, în primul rând, modul efectiv de examinare a motivelor cererii de chemare în judecată, prin prisma exigențelor prevăzute de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., referitoare la conținutul oricărei hotărâri judecătorești, în ceea ce privește, prioritar, săvârșirea unei fapte ilicite, de a cărei analiză depinde evaluarea celorlalte condiții ale răspunderii civile delictuale.

În acest context, se reține că instanța de apel a confirmat aprecierile primei instanțe în sensul că nu a avut loc o încălcare a drepturilor deduse judecății și nu sunt întrunite cerințele răspunderii civile delictuale în persoana pârâtei.

Astfel, cu privire la dreptul la nume (al persoanei fizice A., respectiv cel la denumire al persoanei juridice B. SRL), s-a apreciat că fapta ilicită pretinsă în sarcina pârâtei nu poate face obiectul art. 254 alin. (1) și (2) C. civ.

S-a arătat, totodată, că fapta ar putea primi valențele pretinse de reclamanți în ipoteza în care menționarea atributelor de identificare ale persoanei s-ar face în contextul unor afirmații defăimătoare ori al atribuirii persoanei respective a unor însușiri negative, al unor insulte, or al relatării unor împrejurări despre persoana în discuție ce ar cuprinde fapte neadevărate cu caracter vătămător pentru titular, caz în care analiza instanței s-ar referi la prevederile art. 58 cu raportare la art. 252 și 253 C. civ., invocate, de asemenea, în acțiune.

Așadar, prin decizia recurată s-a pornit de la premisa că, de principiu, o utilizare a numelui unei persoane fizice poate genera o încălcare a drepturilor nepatrimoniale enumerate exemplificativ în art. 58 C. civ. "Drepturi ale personalității", ce îndreptățește pe titular să pretindă restabilirea legalității, folosind mijloacele de apărare indicate în art. 253 C. civ.. Drepturile nepatrimoniale ale persoanei juridice beneficiază, prin asemănare, de aceeași protecție, conform art. 257 C. civ., care trimite explicit la dispozițiile titlului din cod "Apărarea drepturilor nepatrimoniale".

Aceste constatări relevă preocuparea instanței de apel de a acționa în concordanță cu principiile ce guvernează procesul civil, ce impun soluționarea litigiului conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile, pe care judecătorul cauzei le poate stabili prin calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire.

Din această perspectivă, trebuie constatat că instanța de apel nu a abordat analiza existenței unei încălcări a drepturilor nepatrimoniale prin raportare strictă la prevederile art. 254 alin. (1) și (2) C. civ. ce reglementează apărarea dreptului la nume, chiar dacă a analizat și cerințele acestor texte de lege, ci a avut în vedere, ca premisă, posibilitatea existenței unei încălcări într-un context negativ.

Expunând contextul în care ar fi vorba despre încălcarea unui drept personal nepatrimonial de natura celor enumerate în art. 58 C. civ., instanța de apel a făcut referire și la posibila expunere a unor fapte neadevărate despre persoana în discuție, cu caracter vătămător pentru titular, fără a analiza, însă, susținerile reclamanților din cererea de chemare în judecată, referitoare la circumstanțele utilizării atributelor de identificare ale reclamanților.

Prin hotărârea primei instanțe s-a reținut că reclamanții au susținut în motivarea cererii introductive, astfel cum a fost modificată, că pârâta i-a informat pe reclamanți prin e-mail despre posibilitatea de a participa la Gala Premiilor Gopo 2017, punându-le în vedere ca, în cazul în care au lansat în 2016 un film care să corespundă criteriilor de eligibilitate, să îi transmită, până la data de 5.02.2017, fișa tehnică completată și să îi pună la dispoziție o copie a filmului pe DVD. Reclamanții nu au transmis documentele solicitate și nici copia filmului, întrucât nu au dorit să participe la gală și nici să fie asociați cu acest eveniment în vreun fel. Cu toate acestea, pârâta nu a ținut cont de acest refuz, asociind fără drept numele persoanei fizice, denumirea persoanei juridice și denumirea filmului cu evenimentul, inducând în eroare publicul și pe finanțatori, în ce privește participarea reclamanților și jurizarea filmului.

În motivarea cererii modificatoare s-a mai arătat că, în realitate, filmul "Bacalaureat" nici nu a fost jurizat de către juriul Gala Premiilor Gopo 2017, fapt ce nu a fost comunicat publicului, motiv pentru care, în contextul folosirii denumirii filmului și al regizorului cu ocazia listării nominalizărilor, s-a indus publicului ideea că filmul nu a fost apreciat de către juriu, ceea ce creează prejudicii și mai mari reclamanților, inclusiv de imagine.

Așadar, reclamanții au susținut că participarea la Gala Premiilor Gopo 2017 nu era obligatorie, fiind necesară manifestarea lor de voință în acest sens, potrivit propriilor reguli ale organizatorului evenimentului, după cum au fost informați chiar de către pârâtă. Mai mult, reclamanții au depus la dosar în cursul judecății în primă instanță regulamentul evenimentului, pentru a dovedi că eventuala includere a filmului în categoria nominalizărilor la premii putea avea loc doar dacă titularii drepturilor asupra operei audiovizuale și-au exprimat acordul să participe la eveniment și au transmis materialele solicitate, inclusiv copia filmului pe suportul indicat.

În același timp, rezultă că reclamanții au susținut că nominalizările presupuneau vizionarea ulterioară a filmului și votarea de către juriu - profesioniștii votanți ai premiilor Gopo, ceea ce relevă actele de utilizare ilicite din partea pârâtei.

Aceste susțineri din cererea de chemare în judecată, care constituie motivele pretențiilor de reparare a prejudiciului pretins suferit de către reclamanți, presupuneau a se stabili dacă, în măsura în care era necesară o solicitare din partea titularului pentru participarea la eveniment, dreptul de a nu participa și de a nu se înscrie în vederea participării se reflectă în conținutul unui drept personal nepatrimonial susceptibil de a fi apărat prin mijloacele prevăzute de C. civ.

În caz afirmativ, urma a se verifica dacă acțiunile și inacțiunile pârâtei legate de participarea reclamanților la eveniment, inclusiv de modul în care s-a ajuns la nominalizarea filmului la premii, fără a fi declarat câștigător, în sensul dacă a avut loc vizionarea și jurizarea filmului, astfel cum s-a indicat prin cererea adresată instanței, au fost de natură să încalce vreo normă, fie juridică (eventual, cele din regulamentul evenimentului), fie o practică a pârâtei în organizarea Galei, fie chiar de conviețuire socială, astfel încât au reprezentat o expunere a unor fapte neadevărate despre persoanele în discuție, aptă să producă un rezultat vătămător pentru titular.

Susținerile din cererea de chemare în judecată, reluate prin motivele de apel, nu au fost verificate ca atare de către instanța de apel din cauză, cu toate că s-a reținut că prin acțiunea introductivă au fost invocate și prevederile art. 58 C. civ. cu raportare la art. 252 și 253 C. civ. și s-a acceptat, după cum s-a arătat deja, că analiza s-ar putea referi la aceste temeiuri juridice.

Instanța de apel a reținut, în fapt, dintre aceste susțineri, că numele reclamantului persoană fizică și denumirea reclamantei persoană juridică au fost menționate, fără acordul acestora, alături de denumirea filmului, la secțiunea "Nominalizări" în cadrul evenimentului Premiile GOPO.

De asemenea, s-a constatat și faptul că acceptarea invitației din partea organizatorului presupunea transmiterea de către reclamanți a unor informații și a filmului imprimat pe suport electronic, iar reclamanții au comunicat pârâtei opoziția la asocierea numelor lor și a filmului cu premiile GOPO, inclusiv cu trei zile înaintea Galei, după sesizarea instanței de judecată în prezenta cauză.

Aceste constatări nu au fost expuse, însă, în legătură cu fapta ilicită, ci în analiza vinovăției, ca cerință distinctă pentru întrunirea răspunderii civile delictuale, după ce, în prealabil, s-a apreciat că nu a fost săvârșită vreo faptă cu caracter ilicit, ceea ce determina, în orice caz, lipsa de relevanță a vinovăției, din moment ce condițiile răspunderii civile delictuale trebuie întrunite în mod cumulativ.

În acest context, Înalta Curte constată că s-a dat relevanță doar modului în care pârâta a acționat după comunicarea opoziției exprese a reclamanților, cu câteva zile înainte de desfășurarea Galei, în fața publicului și a sponsorilor evenimentului, reținându-se faptul că filmul și autorii acestuia se aflau printre nominalizările la premii, pentru a se conchide în sensul exonerării de orice culpă a pârâtei, ca urmare, practic, a faptei reclamanților înșiși, pretinsele victime ale unei încălcări a drepturilor lor.

În condițiile în care instanța de apel nu a analizat din atare perspectivă săvârșirea unei eventuale fapte ilicite, se constată că nu au fost în mod efectiv examinate susținerile pe acest aspect ale reclamanților referitoare la faptul că nu era necesară comunicarea unei opoziții exprese din partea lor în privința participării la eveniment, iar includerea de către pârâtă a numelor/denumirii reclamanților, precum și a filmului, în categoria nominalizărilor la premii, atestă că pârâta i-a considerat drept participanți, cu toate că nu s-au înscris în vederea participării și nu au trimis materialele solicitate pentru înscriere, creând aparența că filmul ar fi fost vizionat și votat de către juriu.

După cum s-a arătat deja, finalitatea unei asemenea analize era aceea de a se stabili dacă acțiunile și inacțiunile pârâtei legate de participarea reclamanților la eveniment, indicate prin cererea adresată instanței, au fost de natură să încalce vreo normă sau o cutumă și să reprezinte o expunere a unor fapte neadevărate despre reclamanți, de natură a aduce atingere unuia dintre drepturile personale nepatrimoniale prevăzute de art. 58 C. civ. (printre care și dreptul la propria imagine) și să permită apărarea acestuia în condițiile art. 252 și 253 C. civ.

Cât privește utilizarea atributelor de identificare ale reclamanților în scopul obținerii de finanțare a evenimentului, la care s-a făcut, de asemenea, referire prin motivele de recurs, neanalizarea motivelor cererii de chemare în judecată în sensul celor expuse anterior are drept consecință neanalizarea scopului acțiunilor sau al inacțiunilor pârâtei în contextul pretins de către reclamanți, respectiv dacă s-ar confirma în fapt că pârâta, încălcând, eventual, regulamentul evenimentului, a acționat ca și cum reclamanții s-ar fi înscris pentru participare, fără a face rectificările pretinse nici după primirea opoziției explicite.

Aceeași concluzie se impune și în privința celorlalte condiții ale răspunderii civile delictuale, în evaluarea cărora instanța de apel a pornit de la premisa că pârâta nu a săvârșit o faptă ilicită, fără a se examina în mod efectiv susținerile din cererea de chemare în judecată.

Față de toate considerentele expuse, se constată că este întrunit cazul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. cu referire la art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în condițiile în care din motivarea deciziei recurate nu rezultă cercetarea tuturor susținerilor redate în cererea de chemare în judecată și reluate în motivarea apelului, implicit motivele înlăturării acestora, cu stabilirea corespunzătoare a situației de fapt.

Drept urmare, în aplicarea dispozițiilor art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanții A. și B. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1019/A din 26 septembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Casează decizia recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 noiembrie 2019.