ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1530/2020

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brașov, ca urmare a declinării de competență pronunțate, prin sentința civilă nr. 160/CA din 09 februarie 2016 de Tribunalul Brașov, reclamanții A., B., C. și D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor, Unitatea Administrativ Teritorială Zărnești, prin primar, Comisia Locală de aplicare a Legii nr. 18/1991, Comisia Județeană de aplicare a Legii nr. 18/1991, E., F., G., Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Brașov, H., ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rectificarea CF nr. x Zărnești, având nr. top. x și radierea Statului român, conform art. 907 C. civ. și dezbaterea succesorală după defunctul I. cu privire la imobilul cu nr. top x Zărnești, compus din teren, casă de locuit și anexe gospodărești.

Judecata în primă instanță. Prin sentința civilă nr. 350 din 27 aprilie 2018, Judecătoria Brașov a respins excepțiile autorității de lucru judecat și excepția puterii lucrului judecat invocate de Comisia Județeană de aplicare a legilor fondului funciar Brașov; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului H., invocată de pârâtul H. și excepția lipsei calității procesuale a reclamanților A., B. și C. și D., invocate de pârâtul H. și curatorul special pentru pârâta F.; a respins excepția puterii lucrului judecat, invocată de curator J.; a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților F. și E., invocată de curator avocat J. pentru petitele privind stabilirea masei succesorale și dezbaterea succesorală și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanții A., C. și D., în contradictoriu cu pârâții F. și E. pentru aceste petite; a admis excepția lipsei de interes a reclamantilor cu referire la petitele privind rectificarea carții funciare, radiere din CF și anularea actelor de dezmembrare subsecvente și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamanți cu referire la aceste petite; a luat act de renunțarea la judecată a reclamantului B.; a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanții A., C. și D., în contradictoriu cu pârâții F., E. și H.

Judecata în apel. Prin decizia civilă nr. 707/Ap din data de 09.05.2019, Tribunalul Brașov a respins cererea de apel formulată de reclamanții D., A. și C. împotriva sentinței civile nr. 350/27.04.2018, pronunțată de Judecătoria Zărnești în dosarul nr. x/2015.

Judecata în recurs. Curtea de Apel Brașov, prin decizia civilă nr. 941/R/17.12.2019 a respins excepția nulității recursului, a respins recursul declarat de reclamanții D., C. și A. împotriva deciziei civile nr. 707/AP/9.05.2019, pronunțate de Tribunalul Brașov, secția I civilă și a obligat pe recurenții- reclamanți să plătească intimatului pârât H. suma de 1200 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Judecata contestației în anulare Prin decizia civilă nr. 59 R din data de 17 februarie 2019, Curtea de Apel Brașov a respins ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de către contestatorii A., C. Și D., împotriva deciziei civile nr. 941/R/17.12.2019, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2015.

Judecata în fața Înaltei Curți Împotriva deciziei pronunțate în contestație în anulare au formulat recurs reclamanții A., C. și D.. Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 17 martie 2020, fiind repartizată, aleatoriu, spre competentă soluționare, Completului de filtru nr.

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenții au solicitat admiterea recursului pentru aplicarea greșită a art. 47 din Legea nr. 31/2004, a art. 7 din Legea nr. 554/2004, a art. 21, art. 303, art. 304 din Constituție. În continuare, în susținerea căii de atac, recurenții au solicitat Înaltei Curți "rectificarea deciziilor pronunțate de Curtea de Apel Brașov și de Tribunalul Brașov" față de împrejurarea că, în raport de soluțiile date, "părțile păgubite au rămas nejudecate, fără sentință". De asemenea, recurenții-reclamanți au mai arătat că se impune ca Înalta Curte să se pronunțe cu privire la reținerile curții de apel privitoare la posibilitatea de introducere a unei noi cereri de chemare în judecată, în funcție de soluția ce urmează a fi pronunțată de Parchet în cauza penală ce se află pe rolul acestuia. Prin rezoluția din 20 martie 2020, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității, în principiu, a recursului, potrivit art. 493 C. proc. civ., iar la data de 04 mai 2020, după însușirea de către completul de filtru a raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, a fost dispusă comunicarea acestuia părților care nu au depus punct de vedere la raport. 7. Considerentele Înaltei Curți La termenul din 15 iulie 2020, completul de filtru a rămas în pronunțare asupra admisibilității în principiu a recursului, din perspectiva legalității de atac, chestiune ce se impune a fi analizată prioritar celorlalte condiții de admisibilitate. Se reține că în cuprinsul cererii de recurs, recurenții-reclamanți au menționat că înțeleg să recureze atât decizia civilă nr. 59 R din data de 17 februarie 2020, cât și decizia civilă nr. 707 din 06 mai 2019, fără a se menționa instanța și dosarul în care a fost pronunțată. Examinând dosarele de fond, atașate dosarului ICCJ, se constată că decizia civilă nr. 707 din 06 mai 2019 a fost pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr. x/2015, prin care instanța a soluționat apelul declarat de reclamanții D., A. și C. împotriva sentinței civile nr. 350/27.04.2018, pronunțată de Judecătoria Zărnești, și împotriva căreia părțile au declarat recurs, soluționat prin decizia civilă nr. 941/R/17.12.2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov. Conform art. 460 din C. proc. civ., "O cale de atac poate fi exercitată împotriva unei hotărâri numai o singură dată, dacă legea prevede același termen de exercitare pentru toate motivele existente la data declarării acelei căi de atac. ". Ca atare, în raport de prevederile legale arătate, instanța de recurs constată că obiectul recursului exercitat de recurenții reclamanți A., C. și D. este reprezentat de decizia civilă nr. 59/R din 17 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția I civilă, trimiterea acestora la decizia civilă nr. 707 din 06 mai 2019, pronunțată de Tribunalul Brașov fiind făcută doar în contextul în care scopul urmărit de recurenți este anularea deciziei civile nr. 941/R/17.12.2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov care a validat decizia civilă nr. 707 din 06 mai 2019, pronunțată de Tribunalul Brașov respingând recursul exercitat împotriva acesteia. Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs, iar conform art. 508 alin. (4) din același act normativ, hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată. Prin decizia civilă nr. 59 R din 17 februarie 2020, ce face obiectul prezentei căi de atac, Curtea de Apel Brașov, secția civilă a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de către reclamanții A., C. și D. împotriva deciziei civile nr. 941/R/17.12.2019, pronunțate de Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2015, decizie definitivă, pronunțată de aceeași instanță, în soluționarea recursului exercitat de aceeași reclamanți împotriva deciziei civile nr. 707 din 09 mai 2019 a Tribunalului Brașov, secția I civilă. Ca atare, în aplicarea dispozițiilor art. 508 alin. (4) din C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 634 alin. (1) pct. 4 din același act normativ, decizia civilă nr. 59 R din 17 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția I civilă, ce a fost atacată cu prezentul recurs, este definitivă, nefiind supusă, prin lege, cenzurii acestei căi de atac, fiind pronunțată în soluționarea contestației în anulare împotriva unei alte hotărâri definitive, respectiv împotriva deciziei civile nr. 941 din 17 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosar nr. x/2015. Persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Potrivit dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta. Din interpretarea acestui text legal, rezultă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii, regula având valoare de principiu constituțional, în raport de prevederile art. 129 din Constituție. Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenții A., C. și D. împotriva deciziei nr. 59/R din 17 februarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția I civilă, ca inadmisibil. PENTRU ACESTE MOTIVE,