ÎCCJ, Decizia nr. 209/2019

Asupra cauzei penale de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin Sentința penală nr. 314 din data de 22 mai 2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2017 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, l-a condamnat pe inculpatul A., la 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Conform art. 65 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen.

Totodată, prima instanță l-a condamnat pe inculpatul B., la 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) și b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

În baza art. 91 alin. (1) C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 4 ani, ce constituie termen de supraveghere pentru inculpat, potrivit art. 92 C. pen.

Conform art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere, a impus inculpatului B. următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ilfov, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza dispozițiilor art. 93 alin. (3) C. pen., coroborat cu art. 404 alin. (2) C. proc. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, a dispus ca același inculpat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o durată de 60 de zile în cadrul Primăriei Voluntari sau în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov și a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

A constatat că inculpatul B. a fost reținut 24 de ore, la data 28.12.2016.

În baza art. 274 alin. (1) și (2) C. proc. pen. a obligat ambii inculpați la plata sumei de câte 15.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și a dispus ca onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații A. și B., în sumă de 360 RON și, respectiv, 400 RON, să rămână în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut următoarele:

În perioada 1990 - 1994 inculpații A. și B. au urmat cursurile Facultății de drept din cadrul Universității HH. din București, fiind și colegi de grupă, iar după terminarea facultății cei doi inculpați au rămas în relații de prietenie, întâlnindu-se frecvent.

La începutul anului 2016, inculpatul B. a deținut funcția de consilier juridic în cadrul S.C. C. S.R.L., iar în luna august a aceluiași an acesta a rămas fără serviciu, ca urmare a restructurării postului deținut în cadrul acestei societăți, intenționând să-și reia activitatea de avocat în cadrul Baroului București, anterior fiind suspendat din activitate, urmare neachitării unor taxe.

Spre sfârșitul anului 2016, inculpatul B. s-a întâlnit cu inculpatul A. și l-a rugat să îl împrumute cu bani, întrucât avea datorii inclusiv la bancă, spunându-i, totodată, acestuia că nu mai lucrează în cadrul S.C. C. S.R.L, dar inculpatul A. l-a refuzat, spunându-i că are de primit niște restanțe salariale, iar în momentul în care le va primi îl va putea împrumuta.

Inculpatul A. deținea funcția de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, și avea în instrumentare Dosarul nr. x/2014 în care era cercetat pentru evaziune fiscală și spălare de bani, între alte persoane, martorul denunțător din prezenta cauză, numitul D., care, în perioada respectivă, avea calitatea de deputat în Parlamentul României.

Având cunoștință despre faptul că inculpatul B. are probleme financiare, la începutul lunii decembrie 2016, inculpatul A. i-a propus lui B. să-i pretindă lui D. o sumă de bani ce urma să fie împărțită ulterior între cei doi inculpați pentru ca A. să adopte o soluție de clasare cu privire la D. în cauza ce forma obiectul Dosarului nr. x/2014 Astfel, inculpatul A. i-a spus inculpatului B. că are în instrumentare un dosar în care este cercetat fiul fostului președinte al Consiliului Județean Prahova, numitul "D.", care "nu era foarte vinovat", dosar în care magistratul putea dispune o soluție de clasare cu privire la acesta, precizând, totodată, că E. este foarte bogată și i-a propus lui B. să-i ceară lui D. suma de 300.000 euro. Inculpatul B. i-a replicat că suma este prea mare, context în care inculpatul A. i-a spus să-i ceară 260.000 euro, urmând ca din această sumă 30.000 euro să-i revină inculpatului B.. În cadrul aceleiași discuții, inculpatul A. i-a sugerat inculpatului B. să se uite pe site-ul Camerei Deputaților pentru a vedea fotografia lui D. și i-a dat un bilețel cu numărul de telefon al acestuia cerându-i să cumpere o cartelă pre-pay și să-l sune.

Totodată, inculpatul A. i-a spus că la data de 20 decembrie 2016 D. urma să fie audiat în Dosarul nr. x/2014, sugerându-i să se întâlnească cu acesta, să-i spună că îl poate ajuta, fără a-și declina identitatea, să observe dacă reacția pe care o va avea D. la propunerea sa era una pozitivă și să îi transmită, una sau două întrebări ce urmau să îi fie adresate în timpul audierii, dar și răspunsurile la acestea, pentru ca martorul denunțător să fie convins că banii sunt pretinși pentru adoptarea unei soluții favorabile.

Inculpatul B. a cumpărat o cartelă prepay cu nr. x și un aparat telefonic, iar în cursul zilei de 19 decembrie 2016 l-a contactat telefonic pe D. comunicându-i acestuia că știe faptul că a doua zi, pe 20 decembrie 2016, orele 1000 este citat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, că poate să îl ajute în respectivul dosar în scopul adoptării unei soluții favorabile, cerându-i să se întâlnească în cursul aceleiași zile, în jurul orelor 1900 în parcarea situată vis-a-vis de Complexul F. În seara aceleiași zile, inculpatul B. s-a întâlnit cu D. în parcarea respectivă, i-a spus acestuia că știe despre audierea sa de a doua zi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, i-a dat detalii despre speța respectivă și i-a cerut suma de 260.000 euro pentru a se adopta în cauză o soluție de clasare. Pentru a-i forma martorului convingerea că poate obține o soluție favorabilă în dosar prin plata unei sume de bani, inculpatul B. i-a spus acestuia unele dintre întrebările ce urmau a-i fi adresate cu ocazia audierii, dar și răspunsurile pe care trebuia să le dea la întrebări, în legătură cu întâlnirea la care martorul a participat împreună cu G. la sediul S.C. H. S.R.L.. Astfel, inculpatul B. i-a sugerat martorului să declare cu ocazia audierii din data de 20 decembrie 2016 că a fost constrâns de G. să participe la întâlnirea de la sediul S.C. H. S.R.L.

La data de 20 decembrie 2016, martorul denunțător D. s-a prezentat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție însoțit de avocatul său, martora I., unde a fost audiat de către procurorul A., printre întrebările adresate aflându-se și cele precizate de B. cu ocazia întâlnirii anterioare dintre cei doi. Prealabil audierii martorului, procurorul A. a verificat legitimația de avocat a martorei I. și a constatat că aceasta nu era vizată pe anul 2016, motiv pentru care i-a cerut ofițerului de poliție judiciară care a asistat la audiere - martorul J. - să verifice la K. situația avocatului ales, martorul confirmând ulterior faptul că legitimația este valabilă. De asemenea, anterior audierii lui D., inculpatul A. i-a cerut ofițerului de poliție judiciară - martorul J. - să participe la audiere și i-a comunicat acestuia că intenționează să creeze un moment psihologic pentru persoana audiată, spunându-i că, la un moment dat, când o să-i facă un semn, respectiv să-și lase ochelarii pe birou, ofițerul de poliție judiciară să adreseze personal o întrebare lui D. și să-i urmărească reacția. Întrebarea se referea la faptul dacă numitul D., inculpat în respectiva cauză, a mers împreună cu numitul G. la sediul S.C. H. S.R.L..Pe parcursul audierii lui D., ofițerul de poliție judiciară a adresat întrebarea respectivă persoanei audiate, răspunsul fiind consemnat în declarația din data de 20 decembrie 2016. După audierea lui D., în aceeași zi, inculpatul B. s-a întâlnit cu inculpatul A., care i-a relatat cum au decurs audierile, faptul că a existat un anumit incident în sensul că apărătorul inculpatului nu avea legitimația vizată la zi și purta o ținută nepotrivită pentru o audiere la procuror. În aceeași împrejurare, inculpatul B. i-a spus inculpatului A. că urma să se întâlnească cu D. în seara aceleiași zile și să stabilească modalitatea și locul remiterii banilor pretinși, respectiv a sumei de 260.000 euro.

În seara zilei de 20 decembrie 2016, inculpatul B. s-a întâlnit cu martorul D. în parcarea situată vis-a-vis de Complexul F., inculpatul B. relatând acestuia că știa ce se întâmplase în cursul audierii din ziua respectivă făcând referire la aspectele legate de legitimația apărătorului ales și întrebările adresate martorului, spunându-i, totodată, acestuia că va primi o soluție de clasare în cursul lunii ianuarie 2017, însă trebuie să plătească suma stabilită inițial până la data de 21 decembrie 2016. D. i-a replicat că nu deține toată suma de bani, termenul fiind prea scurt și dorea să aibă certitudinea că problema sa va fi soluționată favorabil prin adoptarea unei soluții de clasare, propunându-i inculpatului B. să dea suma de bani în două tranșe "avans și lichidare", respectiv jumătate peste două zile și restul după comunicarea soluției de clasare, însă inculpatul B. i-a spus martorului D. că dacă nu dă suma de bani într-un timp scurt o să apară probleme, întrucât "s-a vorbit deja în acest sens și ăia o să sară în aer", dar ulterior a fost de acord cu plata sumei de bani în două tranșe, cerându-i martorului să aducă suma de 130.000 euro la data de 22 decembrie 2016, în jurul orelor 1830, în București, la restaurantul L. din Complexul M., bani pe care să-i pună într-o geantă tip laptop și să o lase în restaurantul respectiv. Totodată, inculpatul B. i-a comunicat martorului D. că în acel moment este posibil să se afle în restaurant, însă i-a cerut să nu ia legătura cu el, transmițându-i, de asemenea, că o să încerce să rezolve situația în sensul că soluția de clasare să fie adoptată până la sfârșitul anului 2016, menționându-i și faptul că persoana care urma să dea soluția de clasare pleacă în vacanță:

"Vă scoate de sub urmărire penală și ați uitat de ele, gata, la revedere! Și asta se va întâmpla în ianuarie, probabil, în a doua parte a lunii o să primiți hârtia acasă! Dar lucrurile, din momentul de azi, când ați fost acolo, de fapt ... din momentul de aseară când ați spus da, s-a închis! Acum, oamenii pleacă în vacanță, pleacă ... S-au bazat pe chestia asta!".

S-a reținut că la întâlnirea din seara zilei de 20 decembrie 2016, martorul D. a avut asupra sa un dispozitiv de înregistrare audio, fiind redată discuția dintre cei doi.

Conform celor convenite anterior, în seara zilei de 22 decembrie 2016, martorul D. s-a deplasat la restaurantul L. situat în incinta Complexului M. având asupra sa o geantă tip laptop, a mers în separeul restaurantului indicat de inculpatul B. și după câteva minute a plecat lăsând geanta respectivă în care nu se afla nicio sumă de bani, ci doar un bilet scris de martor, în care acesta îi explica inculpatului că nu a reușit să facă rost de o sumă de bani atât de mare într-un termen atât de scurt și că o să facă demersuri pentru a avea suma respectivă până la data de 27 decembrie 2016, rugându-l, totodată, să îl contacteze în vederea stabilirii unei întâlniri. În cuprinsul aceluiași bilet, martorul a precizat că, după data de 27 decembrie 2016 va fi plecat din țară. La restaurantul L. în seara aceleiași zile, martorul D. l-a văzut pe inculpatul B. că stătea la o masă lângă bar, însă, conform indicațiilor prealabile ale lui B., nu a luat legătura cu acesta.

Inculpatul B. i-a cerut martorului N., ospătar la Restaurantul L., să-l servească cu ceva de băut pe D. și să-i transmită totodată mesajul "ne vedem în ianuarie". Ulterior, la data de 26 decembrie 2016, inculpatul B. s-a întâlnit cu procurorul A., i-a relatat ceea ce s-a întâmplat la restaurant, în sensul că martorul D. nu a adus suma de bani, precum și faptul că acesta a promis că o va remite după Crăciun, respectiv la data de 27 decembrie 2016. Inculpatul A. i-a cerut inculpatului B. să păstreze suma de bani la domiciliul său, întrucât la data de 27 decembrie 2016 va pleca din țară și va reveni în luna ianuarie 2017, împrejurare în care, inculpatul B. i-a dat de înțeles inculpatului A. că este posibil să aibă nevoie de bani până se întoarce el, iar acesta i-a spus că poate lua din suma primită, făcându-i un semn sugestiv cu mâna.

La data de 23 decembrie 2016, inculpatul B. l-a contactat telefonic pe martorul denunțător D. și a stabilit cu acesta să aducă jumătate din suma de bani pretinsă la data de 27 decembrie 2016, la Restaurantul L., iar la data de 27 decembrie 2016, în jurul orelor 1600, D. s-a deplasat la Restaurantul L. având asupra sa o geantă tip laptop, de culoare neagră în care se afla suma de 30.000 euro, pusă la dispoziție de organele de urmărire penală, întrucât la data de 22 decembrie 2016 martorul a făcut un denunț la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești. În aceeași geantă, martorul a pus și un bilet în care a scris că nu a reușit să strângă suma cerută și că solicită o amânare pentru luna ianuarie 2017, la momentul respectiv, inculpatul B. aflându-se în restaurant, la masă, cu martorul O. Inculpatul B. i-a spus martorului P., manager al Restaurantului L., că trebuie să sosească o persoană care îi va lăsa în separeul restaurantului o geantă de culoare neagră, fără a-i da detalii cu privire la conținutul acesteia și l-a rugat pe martor să-i aducă geanta după plecarea persoanei respective. Conform înțelegerii, D. a lăsat geanta respectivă în separeul restaurantului și a plecat, iar martorul P. a preluat geanta pe care i-a înmânat-o inculpatului B., acesta din urmă luând suma de bani, pe care a pus-o în buzunarul stâng al jachetei pe care o purta și biletul olograf, iar geanta tip laptop a lăsat-o într-o anexă a restaurantului, pe o navetă de bere, după care au intervenit organele de urmărire penală.

S-a constatat că suma de 30.000 euro era formată din 60 de bancnote de 500 euro, dintre care două cu seriile x și x au fost marcate și inscripționate cu mențiunea "trafic 27.12.2016".

În seara zilei de 27 decembrie 2016, O. l-a contactat telefonic pe martorul Q. și i-a relatat că inculpatul B. a fost reținut de procurori, întrebându-l pe acesta dacă poate să-i acorde asistență juridică inculpatului B., iar martorul Q. i-a răspuns că nu poate face acest lucru pentru că este suspendat din profesia de avocat.

S-a reținut că situația de fapt anterior expusă a fost stabilită avându-se în vedere declarațiile inculpatului B. ce se coroborează cu declarațiile martorului denunțător D., ale martorilor J., R., S., O., P., N., I., Q., T., U., V., W., X. și Y., procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal de marcare criminalistică a sumei de 30.000 euro, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate autorizat, a comunicărilor autorizate, a conversațiilor înregistrate autorizat, procesul-verbal de redare a înregistrării puse la dispoziția organelor judiciare de martorul D., înscrisurile aflate la dosar și, în parte, sub anumite aspecte cu declarația inculpatului A.

Astfel, inculpatul B. a recunoscut fapta reținută în sarcina sa în actul de sesizare și a relatat amănunțit, atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești, modalitatea în care a săvârșit fapta.

Inculpatul A., potrivit declarațiilor lui B., a avut inițiativa pretinderii sumei de bani de la martorul D., în schimbul adoptării unei soluții de clasare în Dosarul nr. x/2014 în care era cercetat martorul, dosar aflat în instrumentarea procurorului A., i-a dat inculpatului B. detalii despre cercetările care se efectuau în dosarul respectiv, despre audierea martorului din data de 20 decembrie 2016, i-a înmânat inculpatului B. un bilet cu nr. de telefon al lui D. și i-a cerut inculpatului B. să-și achiziționeze o cartelă prepay pentru a-l contacta pe martor. Totodată, A. i-a transmis inculpatului B. și unele dintre întrebările ce urmau a fi adresate lui D. în cadrul audierii din data de 20 decembrie 2016, dar și răspunsurile la acestea pentru a-i crea martorului convingerea că suma de bani este pretinsă pentru adoptarea unei soluții favorabile acestuia.

În toată această perioadă, inculpatul B. l-a informat permanent pe inculpatul A. despre discuțiile avute cu martorul D., faptul că acesta dorește să dea banii în două tranșe "avans și lichidare", dar și despre cele întâmplate la data de 22 decembrie 2016, când martorul D. a lăsat la restaurant geanta în care se afla doar un înscris olograf, angajându-se ulterior că va plăti jumătate din sumă, respectiv 130.000 euro, la data de 27 decembrie 2016.

Inculpatul B. a mai relatat că, în acest context, inculpatul A. i-a cerut să păstreze la el suma de bani, întrucât pe data de 27 decembrie 2016 urma să plece din țară și să revină la începutul lunii ianuarie 2017, când o să îl contacteze. Conform declarațiilor sale, inculpatul B. se întâlnea cu inculpatul A., fie în apropierea locuinței acestuia din urmă, fie în apropierea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori comunicau prin telefon sau prin mesaje tip SMS, inculpatul A. instalând pe telefonul lui B. aplicația "Z.", activând și opțiunea de ștergere automată a mesajelor primite.

După prinderea sa în flagrant, inculpatul B. l-a contactat telefonic pe inculpatul A., acesta nu i-a răspuns, însă l-a apelat de pe un alt telefon, B. comunicându-i faptul că "totul este în regulă".

La sediul organului de urmărire penală, inculpatul B. a purtat o corespondență electronică prin aplicația "Z.", de pe telefonul său mobil cu nr. de apel x cu inculpatul A., discuțiile fiind înregistrate audio-video și prin fotografiere .

După ce convorbirea s-a întrerupt, B. l-a contactat din nou pe A. pe telefonul mobil al acestuia însă nu i-a răspuns, iar B. a fost apelat ulterior de pe un nr. ascuns de către A.

În continuare, B. a purtat o conversație cu A., prin intermediul aplicației "Z.":

Referitor la această conversație, inculpatul B. i-a comunicat lui A. faptul că a luat "jumătate cum vorbisem", că martorul D. "a mai pus un bilet", prin care a menționat că "vrea concret de la noi", respectiv soluția de clasare, referindu-se la întâlnirea avută cu martorul la data de 27 decembrie 2016 și l-a întrebat dacă păstrează banii la el până când A. se întoarce în țară.

La data de 27 decembrie 2016, în intervalul orar 21:28 - 21:32, prin intermediul aceleiași aplicații, inculpații B. și A. au purtat următoarea conversație:

"B. - Te-am sunat din greșeală.

A. - Aha. Auziși recomandările

B. - Ce recomandări

A. - Atenție la proporții!"

Potrivit declarațiilor inculpatului B., referirea magistratului A. la:

"Atenție la proporții" are în vedere partea ce îi revenea lui B. din suma primită. Inculpatul B. a mai arătat că, ulterior, în cursul lunilor ianuarie - februarie 2017, inculpatul A. a refuzat în mod sistematic să se întâlnească cu el, deși l-a apelat telefonic și i-a transmis mai multe mesaje, inclusiv prin intermediul aplicației "Z.", însă acesta nu i-a răspuns.

În cursul lunii ianuarie 2017, inculpatul A. i-a spus la un moment dat că o să-l viziteze pe B. în weekend dacă nu pleacă din București, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

S-a constatat că declarațiile inculpatului B. se coroborează cu cele ale martorului denunțător D., potrivit cărora la data de 19 decembrie 2016 a fost contactat telefonic de un bărbat pe care nu îl cunoștea, ce nu s-a recomandat și care i-a spus că știe că a doua zi, 20 decembrie 2016, urmează să aibă o întâlnire la ora 1000 și că poate să îl ajute. Martorul a relatat despre întâlnirea avută cu inculpatul B. în seara zilei de 19 decembrie 2016, faptul că acesta i-a pretins suma de 260.000 euro în schimbul adoptării unei soluții de clasare, comunicându-i întrebările ce i se vor adresa a doua zi, dar și răspunsurile pe care trebuia să le dea acestor întrebări.

Martorul D. a mai relatat și despre remiterea sumei de 30.000 euro la data de 27 decembrie 2016, după ce anterior, la 22 decembrie 2016, lăsase la restaurantul L. doar geanta și un bilet în care solicita o amânare pentru a strânge suma de bani solicitată, iar martorii I. - apărătorul ales al lui D., R. - grefier și J. - ofițer de poliție judiciară în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, delegat în Dosarul nr. x/2014, au confirmat existența incidentului legat de vizarea legitimației apărătorului ales cu ocazia audierii din data de 20 decembrie 2016, declarații ce se coroborează cu declarația dată de D., în calitate de inculpat, la data de 20 decembrie 2016.

S-a mai reținut din același înscris, ce s-a coroborat, sub acest aspect, cu declarațiile inculpatului B. și ale martorului D., că între întrebările adresate lui D. de procurorul A. și ofițerul de poliție judiciară, J., sunt și cele comunicate de B. martorului D., iar răspunsurile date au fost tocmai cele sugerate de inculpatul B. la întâlnirea din data de 19 decembrie 2016.

Totodată, martorul J. a confirmat faptul că procurorul A. i-a cerut anterior audierii să îi adreseze personal o întrebare inculpatului D. într-un anumit moment, pe care îl va semnala prin așezarea ochelarilor pe birou, i-a comunicat această întrebare, pe care martorul a memorat-o și i-a cerut să observe reacția inculpatului D., respectiv să vadă dacă acesta are o atitudine sinceră. Martorul a arătat că:

"Menționez faptul că a fost prima dată când mi s-a solicitat de către procurorul A. să adresez o anumită întrebare persoanei audiate, într-un anumit moment pentru a sesiza reacția acesteia la adresarea respectivei întrebări. Nu am mai participat la alte audieri împreună cu A.".

Martora R., grefiera care a consemnat declarația inculpatului D. a arătat că procurorul A. avea în fața sa niște coli format A4, care erau scrise de mână, însă nu cunoaște ce era scris pe acele coli . Același aspect este arătat și de martorul J.

Persoanele prezente la audierea lui D. în calitate de inculpat la data de 20 decembrie 2016 nu au putut preciza dacă întrebările adresate lui D. de către procurorul A. erau cele consemnate de acesta pe colile format A4, însă din probele administrate a rezultat, în afara oricărui dubiu rezonabil, că printre întrebările adresate s-au aflat și cele comunicate de B. lui D. la data de 19 decembrie 2016, iar răspunsurile date de acesta sunt cele sugerate de B.

Martorul S., ofițer de poliție judiciară în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost delegat de procurorul A. să efectueze acte de urmărire penală în Dosarul nr. x/2014, respectiv să procedeze la audierea unuia dintre suspecți. Procurorul A. i-a solicitat martorului să îl citeze telefonic pe D. pentru a fi audiat la data de 20 decembrie 2016, ora 1000, comunicându-i, totodată, numărul de telefon la care să îl citeze .

Martorii N., T., O. și P. au relatat momentele în care martorul D. a venit la restaurantul L. în două rânduri, la data de 22 decembrie 2016 și, ulterior, la data de 27 decembrie 2016 când a lăsat o geantă ce a fost preluată de inculpatul B. și în care se afla suma de 30.000 euro.

Conform procesului-verbal încheiat la data de 27 decembrie 2016, cu ocazia surprinderii în flagrant, s-a procedat la examinarea cu lampa cu lumină ultravioletă a palmelor inculpatului B., constatându-se prezența urmelor de substanță galben fluorescentă cu care a fost marcată suma de bani, înscrisul olograf și geanta tip laptop, iar în anexa restaurantului, organele de urmărire penală au găsit și geanta tip laptop de culoare neagră în care s-au aflat banii și înscrisul olograf.

În autoturismul marca x, cu nr. de înmatriculare x aparținând inculpatului B. s-a găsit telefonul mobil marca x, cu cartelă - folosit de inculpatul B. exclusiv în convorbirile purtate cu martorul D.

Conform procesului-verbal de constatare a infracțiunii flagrante la data de 27 decembrie 2016 asupra inculpatului B. s-a găsit suma de 30.000 euro, în cupiuri de 500 euro, dar și înscrisul olograf redactat de martorul D., ambele fiind în buzunarul stâng, în zona pieptului, al gecii pe care o purta inculpatul, iar referitor la aceste bunuri, B. a afirmat că le-a luat din geanta tip laptop lăsată de D. pe canapeaua separeului din restaurant .

Martorul AA. audiat în cursul cercetării judecătorești, fiind încuviințat în apărare inculpatului A. nu a oferit informații relevante cu privire la acuzațiile aduse celor doi inculpați în prezenta cauză, arătând că în noaptea de 27 - 28 decembrie 2016 nu l-a văzut pe procurorul BB. la sediul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești .

Relația de prietenie dintre inculpații B. și A. a fost confirmată și de martorii U., Q., Y., V. și W., care nu au cunoscut împrejurări legate de faptele deduse judecății în prezenta cauză, dar din declarațiile martorilor Q. și V. a rezultat faptul că, prin intermediul martorului O., au aflat de prinderea în flagrant a inculpatului B. la data de 27 decembrie 2016. Astfel, martorul Q. a relatat că spre sfârșitul anului 2016, a fost sunat de O., care i-a spus că B. are nevoie de un avocat, întrucât a fost surprins în flagrant în incinta Mall-ului din Băneasa, fără a-i da alte amănunte, iar Q. i-a spus că nu poate să îi acorde asistență juridică lui B., întrucât nu mai este avocat, relatând, totodată, că i-a comunicat martorei V. faptul că B. are probleme juridice, aspect confirmat de către aceasta.

Martorii U. și Y., încuviințați inculpatului A. în cursul urmăririi penale, au arătat că acesta le-a spus că B. îi datorează o sumă de bani de mai mult timp, consumă stupefiante și apelează la toți prietenii să-i dea bani cu împrumut, avertizându-i să nu îi dea bani, întrucât B. este "țepar", respectiv nu mai restituie banii. Astfel, martorul U. a relatat că A. i-a spus că B. are un comportament de parcă ar consuma stupefiante și că i-ar datora suma de 1500 euro de mai mult timp, iar martorul Y. a relatat că A. l-a avertizat printr-un mesaj să nu îi dea bani cu împrumut lui B. pentru că acesta este "țepar", că ar fi împrumutat sume de bani de la alți prieteni de-ai săi, pe care nu le-a restituit, declarația martorului coroborându-se cu conținutul mesajului tip SMS transmis de A. acestuia în data de 25 ianuarie 2016 orele 16:05:02 "Dl. Y., atenție că amicul țepar umblă după bani. Zice că pleacă în Franța, la control, etc." Cei doi martori au mai arătat că niciodată B. nu le-a cerut bani cu împrumut.

La începutul anului 2017, B. și A. au purtat mai multe convorbiri telefonice și și-au transmis reciproc mesaje tip SMS, însă inculpatul A. a refuzat sistematic să se întâlnească cu B., aflând din cercul prietenilor comuni de surprinderea în flagrant a acestuia.

La data de 01 februarie 2017, procurorul A. a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, iar după această dată nu a mai răspuns mesajelor și telefoanelor date de B.

În dimineața zilei de 20 februarie 2017, ziua de naștere a inculpatului A., acesta a refuzat să răspundă apelurilor telefonice ale lui B. și să îl primească pe acesta în locuința sa, deși se afla acasă, după cum reiese din conținutul convorbirilor telefonice interceptate purtate de A. cu diferite persoane, dar și din declarația inculpatului B. care a mers la locuința magistratului, unde a găsit-o pe soția acestuia, care însă nu i-a deschis, susținând că A. se află la serviciu.

Ulterior acestui moment, A. l-a sunat pe B. și i-a reproșat faptul că l-a căutat acasă, afirmând că soția sa a fost speriată.

Inculpatul A. nu a dat declarații în cursul cercetării judecătorești, prevalându-se de dispozițiile art. 83 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

La urmărirea penală, inculpatul a arătat că nu a comis fapta de luare de mită pentru care a fost trimis în judecată, susținând că, în calitate de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în cursul anului 2015 i-au fost repartizate două dosare, având ca obiect infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, o cauză, privindu-l, între alții, pe D.

La sfârșitul anului 2016, magistratul procuror le-a cerut ofițerilor de poliție judiciară - martorii J. și S. să îi citeze telefonic pe toți inculpații pentru a fi audiați, întrucât dorea să lămurească anumite aspecte ale cauzei, respectiv a unor împrejurări legate de legătura Dosarului nr. x/2014 aflat în instrumentarea sa cu o altă cauză aflată pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Astfel, inculpatul A., în declarația dată la urmărirea penală a arătat că:

"Personal, l-am audiat pe inculpatul D., care la acea dată a venit la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție asistat de un alt apărător decât cel care îi asigurase inițial asistență juridică. Îmi amintesc chiar că a existat un incident legat de împrejurarea că apărătorul ales al inculpatului D. cu care s-a prezentat la acea dată, o doamnă avocat al cărei nume nu mi-1 amintesc, din K., nu avea legitimația vizată la zi. Ofițerul de poliție J. a verificat dacă apărătorul ales al inculpatului D. este avocat înscris în barou și mi-a confirmat ca este împrejurare în care L-a asistat pe D. cu ocazia ascultarăm calitate de inculpat. La acea vreme am vrut să lămuresc anumite împrejurări care scăpaseră cu ocazia audierilor anterioare, sens în care i-am adresat personal inculpatului mai multe întrebări pe situația de fapt, raporturile dintre persoana cercetată și alte persoane care eventual să atragă competența de instrumentare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul în care mă gândeam că urmează să-i expire mandatul de deputat.

Nu îmi amintesc dacă la data audierii din luna decembrie era cunoscut rezultatul alegerilor parlamentare și dacă D. urma sau nu să mai aibă un mandat de parlamentar. Menționez că dosarul care îl viza pe D. s-a aflat întotdeauna în biroul meu, iar ofițerii de poliție delegați cunoșteau această împrejurare și dacă era cazul procedau la introducerea documentelor necesare, consultarea actelor acestuia, cu mențiunea că delegarea era făcută în linii generale.

Întrebările pe care m-am hotărât să i le adresez lui D. le-am formulat pe loc, în contextul în care aveam în fața mea dosarul de urmărire penală și declarațiile date anterior de către acesta, precum și de către alte persoane. Activitățile ocazionate de ascultarea inculpatului D. au fost înregistrate audio - video din câte îmi amintesc. Este posibil să-i fi adresat vreo întrebare și ofițerul J., care a fost prezent cu ocazia audierii, dar nu îmi amintesc cu exactitate la acest moment.

Vreau să menționez încă o dată că obiectul audierii viza eventuala împrejurarea dacă nu cumva unele dintre persoanele cercetate urmau să-și piardă calitatea de parlamentari care atrăgea competența structurii de Parchet la care lucram și dacă nu cumva rămâneam competenți ca urmare a altor dispoziții legale care să ne atragă această competență."

Inculpatul A. a confirmat relația sa de prietenie cu inculpatul B., susținând că acesta l-a vizitat la domiciliul său actual o singură dată, în anul 1995, s-a întâlnit periodic cu B., însă în preajma sărbătorilor de Crăciun din anul 2016 a sesizat că B. are un comportament care i s-a părut ciudat, respectiv deși știa că a plecat din București, insista să se vadă.

Inculpatul a mai arătat că atunci când a fost plecat din țară a fost contactat de B. care i-a cerut să se vadă neapărat, B. îi datora cca 1.000 euro, dar acesta datora bani și altor prieteni comuni, între care martorii Y. și X.

Inculpatul A. a mai susținut că:

"În contextul în care, în cursul anului 2016 m-am întâlnit de mai multe ori cu B., am purtat diverse discuții, iar la un moment dat acesta mi-a spus că o anume CC., fostă cântăreață, din familia președintelui Consiliului Județean Prahova, urmează să "dobândească un anumit grad de onorabilitate", în sensul că urma să devină parlamentar, iar el intenționa să o ia de nevastă. În acest context, eu i-am spus lui B. că este de notorietate că membri ai E. ar fi niște infractori, astfel i-am spus că pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se afla un dosar în care era cercetat D. pentru evaziune fiscală și spălare de bani, iar mass-media prezentase pe larg faptul că numitul DD. se va da la o parte pentru a face loc în Parlament fiicei sale cu care B. avea o anumită relație ... este totuși posibil să-i fi spus lui B. că dosarul care îl viza pe D. se afla în lucru la mine și probabil i-am spus că aș vrea să scap de acest dosar. Eu nu i-am dat alte detalii referitor la faptele pe care le anchetam în dosarul care-l viza și pe D., dar acesta putea să cunoască aceste împrejurări chiar de la membri ai E.

Eu l-am avertizat pe B. că infracțiunile pentru care era cercetat D. erau grave și, în acest context, mi-am exprimat surprinderea că ar putea intra într-o relație oficială cu sora acestuia, chiar arătându-mă amuzat cu privire la această împrejurare. Bănuiesc că B. a aflat chiar de la membri ai E. anumite detalii cu privire la faptele pentru care era cercetat D.

Nu i-am pretins niciodată lui D., nici direct și nici prin intermediul lui B., vreo sumă de bani pentru adoptarea unei soluții favorabile persoanei cercetate."

Totodată, inculpatul A. a recunoscut faptul că a comunicat cu B. prin intermediul aplicației "Z.", chiar în ziua în care se afla pe Aeroportul din Doha, unde a avut o escală în timpul excursiei către Africa de Sud, susținând că:

"Mesajele transmise prin intermediul aplicației Z. de către B. erau foarte ciudate, făceau referire la o scrisoare, iar în acest context am realizat că se comportă ciudat și i-am recomandat să-și schimbe pastilele sau chiar să meargă la doctor. Este posibil să-mi fi solicitat chiar și atunci o întâlnire, deși știa că nu sunt în București, iar toate aceste împrejurări legate de persoana lui m-au determinat să-l evit după întoarcerea în țară, cu toate că de mai multe ori acesta m-a contactat, fie telefonic, fie prin SMS și mi-a solicitat să ne întâlnim. Am evitat să mă mai întâlnesc cu el, însă îmi amintesc că, la un moment dat, în mesajele pe care mi le-a trimis făcea referire la Ploiești ("e în legătură cu ăla de la Ploiești") și spunea că acesta ar fi motivul pentru care ar vrea să ne vedem. Or, eu nu am înțeles ce voia să spună și, întrucât nu avea noimă pentru mine această afirmație, mi-am dat seama că acesta are probleme din nou, probabil pe fondul consumului de alcool sau alte substanțe. Îmi amintesc că am purtat o convorbire telefonică cu B., pe care l-am apelat și i-am atras atenția să-și schimbe doctorul sau medicamentele pe care le lua după intervenția chirurgicală suferită în cursul anului 2015 de către acesta conform spuselor lui, spunându-i, totodată, să nu mă mai caute.

În ziua în care m-a căutat la domiciliu, respectiv chiar de ziua mea, la data de 20.02.2017, l-am apelat pe B. de pe numărul meu personal de telefon x și l-am întrebat ce a căutat la ușa locuinței mele, cu atât mai mult cu cât nu fusese acolo decât o singură dată, în anul 1995, așa cum am mai precizat. În timpul acelei discuții eram foarte nervos deoarece soția mea se speriase ca urmare a prezenței lui B. la ușa locuinței noastre, lucru nemaiîntâlnit până atunci. Nu îmi amintesc dacă soția mea mi-a comunicat telefonic că B. m-a căutat la domiciliu sau dacă mi-a relatat această împrejurare când am ajuns eu acasă. Arăt că am comunicat cu B., în perioada la care am făcut referire anterior, telefonic, prin SMS, prin intermediul aplicației de mesagerie digitală specifice aparatelor x și prin intermediul aplicației Z. O singură dată am primit de la B. un CV al acestuia prin email, însă eu nu i-am transmis niciodată lui vreun email.

Arăt faptul că, la începutul anului 2017, mi-am dezinstalat aplicația Z., întrucât folosirea acesteia putea fi văzută de alte persoane care aveau numărul meu de telefon în lista lor de contacte și nu am vrut să fiu contactat prin această aplicație, însă un motiv este și acela că B. m-a căutat și prin intermediul acestei aplicații. Mai precizez că, în contextul în care B. m-a tot căutat la începutul anului 2017, în mai multe rânduri am blocat primirea de apeluri sau SMS-uri de la acesta, deoarece mă gândeam ca vrea să-mi ceară bani."

În declarația din data de 22 februarie 2017, inculpatul A. a arătat că:

"De asemenea mai arăt faptul că, în contextul în care B. mă tot întreba despre dosarul pe care îl instrumentam și care îl viza, printre alții, și pe D. ("cum mai e cu prostu?"), i-am spus acestuia că respectivul inculpat a venit la audieri cu un alt avocat ales decât cel care îl asistase inițial, respectiv o doamnă care era îmbrăcată nepotrivit pentru context, fiind foarte decoltată și că nici măcar nu era aparent cu legitimația în regulă. Cred că această discuție a avut loc după câteva zile de la momentul audierii. Din câte îmi amintesc, nu m-am întâlnit cu B. în ziua audierii lui D. și nici nu am comunicat cu acesta, printr-o altă cale, detalii referitoare la ancheta penală pe care o conduceam. Mențiunile din cuprinsul ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale care mă vizează referitoare la dialogul purtat de D. cu B., consider că reprezintă "proiecția" celui din urmă cu privire la împrejurarea că eu îi spusesem că intenționez să scap de dosar. Este posibil ca acesta să fi înțeles din discuțiile cu mine că intenționez să adopt o soluție de clasare față de D., cu toate că realitatea exprimată de mine prostește în discuțiile cu el era cu totul alta, respectiv intenția mea fiind să dispun o soluție de declinare a competenței de soluționare a cauzei în contextul în care calitatea de deputat care atrăgea competența unității la care lucram urma să-i înceteze."

Magistratul procuror a mai arătat că este posibil să se fi întâlnit cu B. chiar în ziua audierii lui D. și, în acest context, să facă referire la ținuta avocatei acestuia și la incidentul cu legitimația de avocat, însă nu i-a spus niciodată lui B. ce întrebări urma să-i adreseze în timpul anchetei lui D., întrebări pe care le-a formulat pe loc în cadrul anchetei. Referitor la discuțiile telefonice purtate cu B. atunci când era plecat din țară, inculpatul a arătat că a purtat acele convorbiri, inițial fiind apelat de B., însă nu s-a răspuns pentru a nu fi taxat în regim de roaming, însă l-a contactat ulterior pe acesta de pe un telefon fix aflat în incinta Aeroportului din Doha. Inculpatul a mai susținut, în ceea ce privesc comunicările purtate prin SMS sau prin intermediul aplicației "Z.", că și-a exprimat nedumerirea cu privire la anumite mesaje transmise de B., sens în care a folosit, la un moment dat, semnele exclamării și întrebării. De asemenea, cunoștea faptul că B. are o menajeră căreia îi spune "Tanti" și care avea grijă de el, în sensul că îi gătea, se îngrijea să ia tratamentul medical și îi făcea menajul, astfel că a făcut referire și la această persoană în cuprinsul conversației.

S-a mai reținut că inculpatul A. a negat faptul că ar fi pretins de la martorul denunțător D. suma de 260.000 euro, prin intermediul lui B., pentru a adopta o soluție favorabilă martorului în dosarul în care acesta era cercetat și care se afla în instrumentarea magistratului procuror, însă probele administrate în cauză astfel cum au fost analizate în cele ce preced dovedesc în afara oricărui dubiu rezonabil săvârșirea de către inculpat a faptei pentru care a fost trimis în judecată.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a reținut că probatoriul administrat a dovedit existența unor elemente factuale care conduc la concluzia că inculpatul A. a pretins suma de 260.000 euro martorului denunțător D. pentru a dispune o soluție favorabilă acestuia în Dosarul nr. x/2014 aflat în instrumentarea sa. Astfel, magistratul procuror A. i-a oferit lui B. detalii despre cercetările care se efectuau în Dosarul nr. x/2014 pe care îl avea în instrumentare, faptul că acestea îl priveau pe "D.", fiul fostului președinte al Consiliului județean Prahova, i-a dat numărul de telefon al martorului denunțător, i-a spus ce întrebări îi vor fi adresate cu ocazia audierii din data de 20 decembrie 2016, dar și răspunsurile pe care martorul denunțător trebuia să le dea cu ocazia audierii respective și i-a relatat aspecte legate de audierea din data de 20 decembrie 2016, respectiv incidentul referitor la faptul că avocatul ales al lui D. nu avea vizată legitimația la zi.

Prima instanță a constatat că probele administrate au demonstrat dincolo de orice îndoială rezonabilă că magistratul procuror A. a fost cel care a furnizat inculpatului B. toate aceste informații legate de Dosarul nr. x/2014, tocmai în scopul pretinderii sumei de 260.000 euro și pentru a-i crea martorului denunțător convingerea că problema juridică a acestuia poate fi soluționată în schimbul plății unei sume de bani, iar declarațiile inculpatului B. și ale martorului denunțător D. coroborate cu declarația dată în calitate de inculpat de D. la data de 20 decembrie 2016 au dovedit faptul că inculpatului D. i-au fost adresate întrebările comunicate în prealabil acestuia de către B. la data de 19 decembrie 2016, întrebări la care D. a răspuns conform celor sugerate anterior de B.

S-a mai apreciat că inculpatul B. nu avea cum să cunoască ce întrebări urmau să-i fie adresate lui D. cu ocazia audierii, dar nici ce răspunsuri să dea acesta în legătură cu activitățile pentru care era cercetat, după cum nu avea cum să cunoască nici nr. de telefon al lui D., număr ce nu era menționat pe site-ul Camerei Deputaților și pe care A. îl cunoștea din actele dosarului, furnizându-l și martorului S. pentru a-l cita pe martorul denunțător în vederea audierii din data de 20 decembrie 2016.

Prima instanță a mai reținut că întrebările adresate lui D. la data de 20 decembrie 2016 nu au vizat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea altei unități de Parchet, deși la data respectivă D. își pierduse calitatea de deputat în Parlamentul României, ci aspecte legate de presupusa activitate infracțională a acestuia, astfel că a fost infirmată apărarea formulată de A. referitoare la necesitatea reaudierii lui D., acesta susținând la urmărirea penală că intenționa să dispună declinarea competenței de soluționare a cauzei ca urmare a pierderii calității de deputat a lui D. De asemenea, s-a reținut că, la data de 20 decembrie 2016, după audierea lui D., dar mai înainte de întâlnirea lui B. cu D., s-au întâlnit în seara aceleiași zile inculpații A. și B., ocazie cu care A. i-a relatat lui B. incidentul legat de legitimația apărătorului ales al lui D., tocmai pentru a-i spori încrederea martorului denunțător că problema juridică a acestuia poate fi rezolvată favorabil în schimbul plății unei sume de bani.

În dovedirea săvârșirii de către inculpatul A. a faptei pentru care a fost trimis în judecată au fost apreciate ca relevante și convorbirile telefonice și mesajele tip SMS purtate între acesta și B. la data de 27 decembrie 2016, discuții în cadrul cărora B. îi comunică faptul că:

"Am luat ... Jumătate cum vorbisem", iar inculpatul A., după o discuție aparent fără sens, îi transmite acestuia "Auziși recomandările ... Atenție la proporții!", făcând referire evident la partea care îi revenea inculpatului B. conform înțelegerii inițiale, respectiv 30.000 euro. După întoarcerea în țară, inculpatul A. a aflat că B. a fost prins în flagrant, informație furnizată în cercul prietenilor comuni de martorul O., care, în seara zilei de 27 decembrie 2016, îl rugase pe Q. să îi acorde asistență juridică lui B.

S-a mai reținut de prima instanță că, începând cu luna ianuarie 2017, inculpatul A. a refuzat în mod sistematic să se întâlnească cu B., dar a încercat să îl prezinte pe acesta în cercul prietenilor comuni ca fiind o persoană ce consumă în exces băuturi alcoolice, stupefiante și care nu mai restituie împrumuturile efectuate. Astfel, martorul U. a relatat că inculpatul A. i-a spus că "B. trage pe nas, nu și-a luat doza și să îl las în pace", martorul X. a arătat că la începutul anului 2017 a primit un SMS de la A. în care acesta îl informa că B. este "neserios" fără a-i da detalii, iar martorul Y., a menționat că la începutul anului 2017, A. l-a avertizat să nu îi dea bani cu împrumut lui B. care urma să plece în Franța la un control medical:

"Țeparul pleacă în Franța".

În cursul urmăririi penale, inculpatul A. a arătat că inculpatul B. avea o relație cu CC., (sora martorului denunțător D.) și intenționa să se căsătorească cu aceasta, încercând, astfel să explice întâlnirea lui B. cu D. și pretinderea de la acesta a sumei de 260.000 euro. Susținerile inculpatului A. în acest sens au fost infirmate de declarațiile inculpatului B. și ale martorilor D. și O. Astfel, inculpatul B. a relatat că nu avea nicio relație cu niciunul dintre membrii E., a purtat într-adevăr o discuție cu A. după alegerile parlamentare din anul 2016 în cadrul căreia i-a spus că a cunoscut-o pe CC. cu mult timp în urmă, însă nu este real faptul că ar fi avut o relație sau că ar fi intenționat să se căsătorească cu aceasta. S-a constatat că declarația inculpatului B. se coroborează cu declarația martorului denunțător D., potrivit căreia nu îl cunoștea pe B., nu l-a văzut niciodată și cu siguranță sora sa, CC., nu îl cunoștea pe inculpatul B., martorul arătând, de altfel, că nimeni din familia sa nu îl știa pe B.

De asemenea, martorul O., prieten al inculpatului B., a relatat că:

"Din câte cunosc, B. nu o cunoștea pe CC. Consider că dacă aceasta ar fi cunoscut-o, mi-ar fi relatat cu siguranță acest lucru. De asemenea, nu am cunoștință că B. urma să se căsătorească". Singurul martor care a afirmat existența unei relații între B. și CC. este X., care în cursul cercetării judecătorești, a arătat că:

"Din spusele lui B. știu că în vara anului 2016 acesta mergea la Ploiești să se întâlnească cu CC. și că dorește să se căsătorească cu ea. Acesta îmi spunea că se întâlnește cu CC. Eu nu i-am văzut niciodată împreună pe cei doi, iar B. pleca de la întâlnirile noastre spunând că merge la Ploiești să se întâlnească cu CC.. Niciodată nu l-am auzit pe B. vorbind despre D.".

S-a mai reținut că, în cursul urmăririi penale, întrebat în mod expres dacă știe ca B. să aibă o relație cu CC., martorul X. a arătat că nu are cunoștință despre vreo persoană cu acest nume și nici nu știe ce relații de prietenie avea B. și nu a putut explica, în mod verosimil, revenirea, sub acest aspect, asupra declarației pe care a dat-o la urmărirea penală, susținerile sale fiind infirmate chiar de martorul denunțător D.

S-a relevat că toate împrejurările de fapt arătate au condus la concluzia că inculpatul A. i-a furnizat informații lui B. cu privire la dosarul în care era cercetat D., i-a dat numărul de telefon al acestuia, a ținut permanent legătura cu B., fiind informat despre atitudinea lui D. vis-a vis de plata unei sume de bani în vederea rezolvării problemelor sale juridice, dar și de demersurile efectuate pentru a intra în posesia sumei respective, i-a dat detalii lui B. despre audierea din 20 decembrie 2016, l-a "avertizat" pe B. să nu încalce înțelegerea avută anterior de a păstra doar o anumită parte din banii primiți.

S-a constatat nefondată solicitarea inculpatului A. de achitare în temeiul art. 16 lit. a) din C. proc. pen. și, în subsidiar, în temeiul art. 16 lit. c) din C. proc. pen., întrucât toate elementele anterior arătate, referitoare la conduita inculpatului au condus la concluzia că finalitatea unor astfel de demersuri a fost tocmai obținerea unei sume de bani de la martorul D. pentru rezolvarea favorabilă a situației sale juridice, precedată de pretinderea acestei sume.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a mai reținut faptul că, dacă susținerile inculpatului A. ar fi reale, nu se explică în mod verosimil de ce inculpatul B. l-ar fi implicat în activitatea infracțională pe prietenul său A., din moment ce a recunoscut fapta și și-a asumat consecințele acesteia, respectiv condamnarea la pedeapsa închisorii, în condițiile în care, dacă ar fi comis infracțiunea de trafic de influență, limitele pedepsei ar fi fost mai reduse.

Prima instanță a apreciat, de asemenea, nefondată apărarea inculpatului A. în sensul că nu putea dispune o soluție de clasare în cauza respectivă, ci una de declinare a competenței având în vedere că martorul denunțător D. - inculpat în cauza ce a format obiectul Dosarului nr. x/2014 - și-a pierdut calitatea de deputat în Parlamentul României, după alegerile parlamentare din data de 11 decembrie 2016, întrucât audierea lui D. de la data de 20 decembrie 2016, dată la care era deja cunoscut rezultatul alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, nu a vizat aspecte legate de calitatea de deputat avută anterior de acesta sau de vreo eventuală calitate specială a persoanelor față de care se efectua urmărirea penală și care ar fi atras competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ci aspecte