ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 530/2018

Ședința publică din data de 27 februarie 2018

Asupra contestației în anulare de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 543 din 13 februarie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2011, a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 704 din 16 februarie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Comercială în dosarul nr. x/2009.

În motivarea acestei decizii, s-a reținut, în esență, că susținerea privind omisiunea instanței de examinare a unor motive determinante în soluționarea pricinii este nefondată, întrucât instanța de recurs a răspuns criticilor formulate prin cererea de recurs. Or, instanța de recurs nu are obligația de a analiza fiecare argument cuprins în motivele de recurs, ci fiecare motiv de nelegalitate, obligație pe care și-a îndeplinit-o.

Astfel, neînsușirea unui motiv de recurs nu constituie motiv de contestație, instanța de recurs fiind îndreptățită să grupeze argumentele care i-au format convingerea, pentru a răspunde la motivele de nelegalitate printr-un considerent comun.

Având în vedere că argumentele instanței de recurs sunt subsumate motivelor de recurs invocate de recurentă, nu se poate reține omisiunea instanței de a cerceta anumite susțineri ale acesteia.

Împotriva acestei decizii, contestatoarea S.C. A. S.R.L. a formulat contestație în anulare, prin care a solicitat admiterea contestației și anularea deciziei atacate.

În motivarea contestației, s-a arătat, în esență, că este necesară reanalizarea motivelor din prima contestație în anulare formulată în cauză, întrucât instanța de recurs a omis, din greșeală, să cerceteze motivele de casare invocate prin cererea de recurs, fiind astfel încălcate prevederile art. 129 alin. (5) C. proc. civ.

În drept, contestația în anulare a fost întemeiată pe motivul de anulare prevăzut de art. 318 teza a II-a C. proc. civ.

Intimata S.C. B. S.R.L. nu a formulat întâmpinare.

Prin încheierea din 1 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Prin cererea depusă la 24 aprilie 2017, contestatoarea a solicitat repunerea cauzei pe rol, în temeiul art. 245 pct. 1 C. proc. civ.

La termenul de judecată din 27 februarie 2018, instanța supremă a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, pentru motivele consemnate în practicaua prezentei decizii.

În temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a luat în examinare excepția perimării contestației în anulare, invocată din oficiu și a reținut următoarele:

Cu titlu prealabil, instanța supremă notează că, deși prin art. 219 pct. 3 din Legea nr. 71/2011 a fost abrogat art. 248 alin. (3) C. proc. civ., această modificare legislativă nu este aplicabilă în prezenta cauză, întrucât acțiunea introductivă de instanță a fost formulată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 71/2011. Or, art. 223 din Legea nr. 71/2011 prevede că, "dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, procesele și cererile în materie civilă sau comercială în curs de soluționare la data intrării în vigoare a C. civ. se soluționează de către instanțele legal învestite, în conformitate cu dispozițiile legale, materiale și procedurale în vigoare la data când acestea au fost pornite".

Potrivit art. 248 alin. (1) teza I C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an", iar potrivit art. 248 alin. (3) din același act normativ, "în materie comercială termenul de perimare este de șase luni".

Perimarea reprezintă atât o sancțiune procedurală care conduce la stingerea procesului în faza în care se găsește, cât și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței părților în proces.

Conform textului de lege anterior evocat, perimarea poate opera atât în etapa judecății din primă instanță, cât și în etapa judecății din căile de atac.

Reglementată ca excepție de procedură, în strânsă legătură cu respectarea regulilor privind judecata, excepția de perimare este peremptorie, întrucât admiterea acesteia conduce la stingerea procesului în faza în care se găsește și absolută, întrucât este instituită prin norme de ordine publică, fiind prevăzută în interesul unei bune administrări a justiției.

Prin raportare la aceste considerații, instanța supremă constată că prin încheierea din 1 noiembrie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Totodată, la termenul de judecată din 27 februarie 2018, instanța supremă a respins cererea de repunere pe rol a cauzei, ca urmare a exercitării abuzive a dreptului de a solicita repunerea cauzei pe rol.

Cum sancțiunea nerespectării dispozițiilor art. 723 alin. (1) C. proc. civ. constă în lipsirea de efecte a actului procedural exercitat contrar bunei-credințe și scopului în vederea căruia a fost recunoscut de lege, rezultă că cererea de repunere pe rol, formulată la 24 aprilie 2017, nu constituie un act întreruptiv al termenului de perimare în sensul art. 249 din același act normativ.

Având în vedere că pricina a rămas în nelucrare din vina contestatoarei începând cu data de 1 noiembrie 2016 și până la data de 27 februarie 2018, când a fost luată în examinare excepția perimării contestației în anulare, rezultă că s-a împlinit termenul de perimare de șase luni, aplicabil în materie comercială, conform art. 248 alin. (3) C. proc. civ. raportat la art. 223 din Legea nr. 71/2011.

Pentru aceste motive, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina contestatoarei mai mult de șase luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de suspendare sau de întrerupere a termenului de perimare, conform art. 249 - 250 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 252 din același act normativ, va constata perimată contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 543 din 13 februarie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2011.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 februarie 2018.