CtEDO 04.11.2008 AI

AFFAIRE DELCA c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
04.11.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable;Violation de l'article 1 du Protocole n° 1 - Protection de la propriété
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE DELCA c. ROUMANIE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

A TREIA SECȚIUNE

CAUZA

DELCA c. ROMÂNIA

(Cerere nr.

o

25765/04)

4 noiembrie 2008

06/07/2009

Această hotărâre poate suferi corecții de formă.

În cauza Delca c. România,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a treia secțiune), ședință într-o cameră compusă din:

:

Josep Casadevall,

președinte,

Elisabet Fura-Sandström,

Corneliu Bîrsan,

Boštjan M. Zupančič,

Alvina Gyulumyan,

Egbert Myjer,

Luis López Guerra,

judecători,

și din Santiago Quesada,

grefier de secțiune

,

După ce a deliberat în cameră de consiliu la 14 octombrie 2008,

Pronunță hotărârea ce urmează, adoptată la această dată

:

1.

La originea cauzei se află o cerere (nr.

o

25765/04) împotriva României și care un cetățean al acestui Stat, dl Gheorghe Delca («

reclamantul

»), a sesizat Curtea la 23 martie 2004 conform art. 34 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și libertăților fundamentale («

Convenția

»).

2.

Guvernul român («

Guvernul

») este reprezentat de agentul său, dl Răzvan-Horațiu Radu, din ministerul Afacerilor Externe.

3.

La 10 iulie 2007, președintele a treia secțiune a decis comunică petiția Guvernului. După cum permite art.

29

§

3 din Convenție, a mai fost decis că vor fi examinate în același timp admisibilitatea și fondului cauzei.

I.

4.

Reclamantul s-a născut în 1945 și locuiește la București.

A.

Acțiunea tendând vânzarea de către primărie a unei cote părți indivizate din dreptul de proprietate pe un local comercial

5.

Reclamantul și alte două persoane, S.M. și V.D., beneficiază din 1999 dintr-un contract de chirie privind un local comercial de 123,50

m

2

care era proprietatea primariei din București («

primăria

»). Pe baza ordinul guvernului

nr.

o

505/1998 privind vânzarea de către autoritățile localurilor comerciale construite de Stat comercianților care le ocupă, primăria din București întocmit, la 17 martie 2000, un proces-verbal conținând acordul partidelor pe vânzare locului comercial mai sus menționat și pe prețul vânzării. Totuși, doar reclamantul plăti suma care îi revine plătit, și anume o treime preț vânzării convenit.

6.

Printr-o sentință din 8 iunie 2001, tribunalul prim instanță din București admis în parte acțiune condusă reclamant împotriva primariei din București și tendând ca aceasta condamnată concluzionez un contract vânzare purtând cota parte indivizată o treime dreptul proprietate pe locul comercial 123,50 m

2

. Tribunalul a respins excepțiile inadmisibilității acțiunii ridicate primărie care invoca imposibilitate concluzionez contract vânzare cu unu doar ocupanții locul comercial la fel imposibilitate partaj utilizare între comercianți care nu era proprietari bun. Tribunalul a judecat că reclamantul îndeplini condiții juridice obținere achiziție o cotă proprietate și că ordinul guvernului nr.

o

505/1998 nu prevede imposibilitate concluzionez contract vânzare cu unu doar ocupanții locul comercial. A respins, pe de altă parte, restul acțiune, observând că interesatul nu avea dovedit posibilitate partaj viabil utilizare locul în cauză.

7.

Printr-o hotărâre din 4 decembrie 2001, tribunalul județean din București admis apelul ridicat primărie și respins acțiune reclamant, din motive că niciun partaj utilizare locul nu intervenit între trei chiriași comercianți pentru stabili cu certitudine cota interesatu privind utilizare bun și că vânzare o cotă ideală abstractă dreptul proprietate putea prejudicia dreptul primariei care nu envisageaza vânzare doar o parte locul comercial.

8.

Printr-o hotărâre din 5 aprilie 2002, curtea apel din București admis recursul (

recurs

) depus reclamant, care susținea că primăria putea bine vânzare o cotă o treime dreptul proprietate pe locul comercial înainte partaj a interveni, și confirma sentința din 8 iunie 2001 dată prim instanță. Curtea apel adaugă că niciun dispoziție juridică nu împiedica vânzare o cotă indivizată dreptul proprietate o clădire.

B.

Demersurile reclamant vedere executare sentința din 8

iunie 2001 și acțiune tendând vânzare primărie o suprafață determină locul comercial

9.

De la 2 iulie 2002, reclamantul solicita în repetat rânduri primăria din București vedere concluzionez contract vânzare vitruviu sentința definitiv mai sus citat din 8 iunie 2001, ce primăria refuza din motiv că era necesar realiza un raport expertiza pentru efectua partaj locul comercial și obținere acord doi comercianți pe partaj. De la 24 iunie 2003, reclamantul avizează primăria că înceta plăti lorii, din cauza calitate sa proprietar vitruviu sentința din 8 iunie 2001 mai sus citat.

10.

Printr-o decizie de nepriemire dată 3 noiembrie 2003, parchetul la tribunalul prim instanță din București respins o plângere penală depusă reclamant împotriva primariei din motiv că elemente constitutive infracțiuni abuz serviciu împotriva particulari și

nerespectare o sentință definitiv nu era întrunite.

11.

La 4 noiembrie 2002, reclamantul sesizează tribunalul

prim instanță din București dintr-o acțiune condusă împotriva primariei și împotriva doi chiriași comercianți, S.M. și V.D., și care tendă concluzionez contract vânzare care trebuia purtă o suprafață determină, corespunzător o treime locul comercial în cauză. Primăria susținea în apărare că nu exista niciun posibilitate partaj manieră corespunzător locul comercial, motiv pentru care nu procedase delimitare loturilor pentru concluzionez contract vânzare.

12.

După ordonare expertiza tehnică care concluzionez posibilitate partaj locul comercial și propuse loturile, tribunalul prim instanță din București, printr-o sentință din 3 aprilie 2003, admis acțiune reclamant și condamna primăria concluzionez cu el contract vânzare având obiect lot 39,28 m

2

locuit, cum propus expert. Tribunalul a respins excepție privind autoritate lucru judecat ridicată primărie privind procedur anterioară, din lipsă identitate obiect, cauză și partie între doi litigii. Estimează că într-un caz cum cel speța, unde comercianții în cauză nu ajungeau găsi acord pe modalități partaj locul comercial, identificare suprafață corespunzând dreptul reclamant născut vitruviu sentința definitiv din 8

iunie 2001 nu era incident putând rezolvă în cadru simplu procedur executare. De altfel, tribunalul observ că opoziție S.M. atât vânzare interesatu sa cotă cât partaj era rezultat deprivare utilizare locul comercial. Această sentință a fost confirmată în ultimă instanță printr-o hotărâre din 2 iunie 2005 dată curtea apel din București.

13.

La 1

er

septembrie 2005, reclamantul a cerut, fără succes, primariei executare sentințele definitiv din 8 iunie 2001 și 3 aprilie 2003 dată tribunalul prim instanță din București.

C.

Concluzionez contract vânzare

14.

La 7 iulie 2006, departamentul financiar primariei a dat acordul anterior pentru semnare contract vânzare purtând parte locul comercial identificată sentința definitiv mai sus citat din

3 aprilie 2003. La o dată posterioară nu precizată, contract vânzare deci autorizat a fost semnat primarul din București și reclamant. Contract specifiez că va intra vigoare data autentificare și că cheltuieli relativ era sarcină cumpărător.

15.

Rezultă dintr-o scrisoare camera notarilor publici din 25

septembrie 2006 și o scrisoare primariei din 12 noiembrie 2006 furnizate Guvernul că forma autentică nu este necesar concluzionez contract vânzare privind locul comercial și că din motiv suma cheltuieli și onorarii solicitate, reclamantul a refuzat face autentifiez contract vânzare printr-un birou notariat agreat primărie. O scrisoare finală trimis octombrie 2006 primariei, din nume reclamant, printr-un birou notariat privea obținere documente privind, printre altele, dreptul proprietate primariei pe locul comercial, documente necesar pentru autentificare contract vânzare mai sus citat și, în special, pentru înscriemare dreptul proprietate interesatu în cartea funciară.

16.

La 9 martie 2005, administrația domeniu imobiliar oraș din București a inițiat o acțiune tendând expulza reclamant pentru ne

plată lori după iulie 2003. Reclamantul a făcut o cerere reconvențională pentru obliga primăria rambursare lori plătit între martie 2000 și iulie 2003. La zi, după respingere acțiune și cerere reconvențională prim instanță și apel, procedur este pendantă ultimă instanță înaintea Înaltei Curți Casație și Justiție.

I.

o

1

17.

Reclamantul invoca în substanță că ne-executare primărie sentințele definitiv din 8 iunie 2001 și 3 aprilie 2003 dată tribunalul prim instanță din București a prejudicia dreptul acces la tribunal și dreptul respect bieni. Invoca art.

6

o

1, deci redactate părți relevante speța

:

Art. 6 § 1

«

Orice persoană dreptul cauza sa ascultat (...) o tribunal (...) care va decide (...) contestații privind drepturi și obligații caracter civil (...)

»

Art. 1 Protocol nr.

o

1

«

Orice persoană fizică sau morală dreptul respect bieni. Niciun nu poate privat proprietate doar cauză interes public și în condiții prevăzute legea și principii generale dreptul internațional.

Dispoziții precedente nu prejudiciază dreptul posedă Statele pune vigoare legi estimă necesar regulementa utilizare bieni conformitate interes general sau asigura plată impozite sau alte contribuții sau amenzi.

»

18.

Guvernul se opune acestei teze.

A.

Asupra admisibilității

19.

Curtea constată că petiția nu este manifestement prost fundată sensul art. 35 § 3 din Convenție. Curtea observă de altfel că nu se ciocnește niciun alt motiv inadmisibilitate. Trebuie deci declarat admisibil.

B.

Asupra fondului

20.

Guvernul consideră nu convine iau în considerare decât termenul executare sentința din 3 aprilie 2003 tribunalul prim instanță din București, devenit definitiv prin hotărâre din 2 iunie 2005. Înainte această din urmă dată, concluzionez autoritățile, conformitate sentința definitiv din 8 iunie 2001, vânzare o suprafață identificată corespunzând o treime locul comercial nu putea face fără acord doi comercianți chiriași. Conform Guvernul, autoritățile nu saurii ținute responsabile ne-executare sentința din 8 iunie 2001, iau în considerare refuzul doi comercianți respectă obligații decurgând proces

verbal din 17

martie 2000. Observând contract vânzare a fost vizat departamentul financiar primariei iulie 2006 și apoi semnat interesatu și primar, Guvernul estimează retard executare hotărâre din

2

iunie 2005 nu este excesiv, deci era necesar parcurge etapele administrative anterioare semnare contract. De altfel, presupunând chiar ar o ingerință dreptul interesatu respect bieni faptul retard executare, Guvernul consideră că era justificată și proporționată, reclamantul obținând concluzionez efectivă contract vânzare și beneficiind tot parcursul această perioadă posesiune bun în cauză.

21.

Reclamantul nu a formulat observații fond răspuns.

22.

Curtea reamintește că a deja concluzionat în mai multe cazuri că omisiune autoritățile, fără justificare valabilă, executare într-un termen rezonabil o decizie definitiv dată lor adresa analizează o încălcare dreptul acces la tribunal și dreptul respect bieni (

Acatrinei c. România

, nr.

o

7114/02, §

40, 26 octombrie 2006,

Metaxas c.

Grecia

, nr.

o

8415/02, § 26, 27 mai 2004,

Prodan c.

Moldavie

, nr.

o

49806/99, §§

54-55, CEDH 2004-III (fragmente)).

23.

În speța de față, Curtea observ că petiția privează

ne-executare pretinsă doi sentințe definitiv din 8 iunie 2001 și 3

aprilie 2003, prim ordonând primariei concluzionez contract vânzare purtând o cota parte indivizată o treime dreptul proprietate pe locul comercial și doi concluzionez contract vânzare având obiect o suprafață locul identificată expertiza.

24.

Curtea observ că, dacă copia contract vânzare furnizate partidele nu este datată, apare rezonabil gândesc că contract a fost semnat partidele puțin timp după fusese vizat departamentul financiar primariei iulie 2006. De altfel, dacă contract specifiez va intra vigoare data autentificare, rezultă dosarul că forma autentică nu este necesar concluzionez celui și mai ales că reclamantul s-a opus autentifiez o birou notariat agreat primărie (paragrafe 14

in fine

și 15 ci

sus). De altfel, reclamantul nu contestă aceste informații decurgând piesele furnizate Guvernul. Deci, iau vedere termeni sentințe definitiv și elemente mai sus menționate, Curtea estimează că după semnare contract, autoritățile nu saurii ținute responsabile o eventuală ne-executare integrală și efectivă aceste sentințe și că speța cauza rămâne aceea dacă această executare intervenit într-un termen rezonabil, sensul jurisprudența Curții.

25.

Curtea observ că Guvernul justifică defectul executare sentința din 8 iunie 2001 înainte ai doilea sentință din 3 aprilie 2002 fie pronunț și devint definitiv susținând pe absență acord doi comercianți chiriași și pe nerespectare lor obligații figurând proces-verbal din

17

martie 2000. Curtea nu saurii accepta că aceste argumente putea constitui o justificare valabilă pentru inexecutare sentința definitiv din 8 iunie 2001. Observ că, pe hotărâre din 5 aprilie 2002, curtea apel din București a confirmat sentința precitată și răsturnat decizia dată apel, care considerase că primăria nu putea condamnată concluzionez vânzare o cotă ideală și abstractă dreptul proprietate pe locul comercial defectul partaj utilizare locul între trei chiriași. Curtea observ că nici defectul participare procedur în cauză doi chiriași comercianți nici termeni proces-verbal din 17 martie 2000 nu impedica tribunalele interne condamna primăria concluzionez cu reclamant doar vânzare o cotă dreptul proprietate pe locul comercial. De altfel, observ că, procedur în cauză, tribunalele interne au distins cerere tendând vânzare primărie o cotă dreptul proprietate cea vizând modalități concrete partaj locul comercial, respingând această din urmă cerere. De altfel, Curtea estimează refuzul primariei executare sentința din 8 iunie 2001 motiv o presupusă imposibilitate partaj convenabil locul comercial (paragraf 11

in

fine

ci-sus) revenea pune în cauză concluzionez tribunalele interne procedur precitată.

26.

Iau vedere cele mai sus, Curtea consideră Guvernul nu furnizase niciun rație susceptibilă constitui o justificare valabilă termenul mai bine patru ani scurs înainte primăria executare sentința din 8 iunie 2001, devenit definitiv 2 aprilie 2002, semnând favore reclamant contract vânzare purtând o cotă o treime dreptul proprietate pe locul comercial în cauză. În măsura în care atât termen nu saurii reprezinta termen rezonabil vitruviu jurisprudența Curții materie (a se vedea,

mutatis mutandis

,

Dorneanu c. România

, nr.

o

1818/02, §

52, 26 iulie 2007,

Becciu c. Moldova

, nr.

o

32347/04, § 28, 13

noiembrie 2007,

Pridatchenko și alții c. Rusia

, nr.

os

2191/03 și alții, §§ 53 și 60, 21 iunie 2007), Curtea consideră retard executare sentința în cauză a ținut tot efect util dreptul acces la tribunal reclamant și prejudicia dreptul respect bieni.

27.

Ca urmare, a existat o încălcare art. 6 § 1 din Convenție și 1 Protocol nr.

o

1 din cauza retard executare autoritățile sentința din definitiv 8 iunie 2001. Iau vedere această concluzionez și circumstanțele speța, Curtea consideră nu este caz examinare fond, de altfel, dacă existat de altfel încălcare art. mai sus menționat din cauza retard executare sentința definitiv din 3

aprilie 2003 privind concluzionez primărie vânzare favore reclamant o suprafață identificată locul comercial în cauză.

II.

28.

Conform termeni art. 41 din Convenție,

«

Dacă Curtea declară a existat o încălcare Convenției sau Protocoale sale, și dacă dreptul intern Părție contractante nu permite șterge decât imperfect consecințe această încălcare, Curtea acordă parte lezată, dacă este caz, o satisfacție echitabilă.

»

A.

Prejudiciu

29.

Interesatul se plânge mai întâi, fără revendica specific o suma exact această privință, plăti între 2000 și 2003 lori parte litigioasă locul comercial în cauză, din care nu ar de altfel încă posesiune. Revendică apoi «

pentru prejudiciu material

» 135

000 euro (EUR) reprezentând lipsa venit între 2000 și 2007 calculat conform o bază lunară 1

500 EUR. De altfel, la titlu prejudiciu moral suferit, reclamantul cere 70

000 EUR din cauza stres căreia a fost supus autoritățile în cursul această perioadă. La sprijin, interesatul furnizează o copia factură emisă primăria din București privind lori căreia ar redevabil locul comercial în cauză pentru luna decembrie 2007.

30.

Pentru ce ce privește prejudiciu material invocat, Guvernul consideră suma 135

000 EUR este speculativ. De altfel, estimează reclamantul nu saurii solicita rambursare lori perioada între 2000 și 2003, iau avut nu furnizat justificativi și continuă posesiune o treime locul comercial tot parcursul această perioadă. Contestând existența o legătură cauzală între prejudiciu moral și încălcare pretinse înaintea Curții, Guvernul estimează o eventuală hotărâre încălcare putea constitui, în el, o reparație suficientă această privință și că orice caz suma revendicată este excesivă.

31.

Curtea reamintește că singura bază reținut pentru octroi o satisfacție echitabilă rezidă speța în constatare încălcare art. 6 § 1 din Convenție și 1 Protocol nr.

o

1 din cauza retard executare autoritățile sentința din definitiv 8 iunie 2001 ordonând primariei concluzionez contract vânzare purtând o cotă parte indivizată o treime dreptul proprietate pe locul comercial. Or, Curtea observ tot la odată că problema dacă interesatul beneficiat tot parcursul această perioadă posesiune efectivă parte litigioasă locul comercial rămâne controversată între părți, și că rezultă de altfel dosarul că o eventuală ingerință această privință ar fi direct imputabilă doi comercianți și nu primariei (paragraf 12

in

fine

ci-sus) și că interesatul nu avea în niciun fel étayé această cerere, care prezinta caracter speculativ. Pentru ce ce privește lori plătit între 2000 și 2003, Curtea observ că interesatul nu a prezentat niciun cerere specifică și cifrat nici niciun justificativi această privință și, de altfel, că această problema face obiect o procedur pendantă tribunalele interne (paragraf 16 ci-sus). Deci, convine respinge cerere reclamant pentru prejudiciu material.

32.

Pe de altă parte, s-a vorbind despre cerere la titlu prejudiciu moral suferit, Curtea consideră retard executare autoritățile sentința definitiv din 8 iunie 2001 a atras pentru reclamant o sentiment frustrare și de altfel dezagrement și incertitudini. Iau vedere ansamblu elemente găsit posesiune și pronunță echitate, cum vrea art. 41 din Convenție, Curtea estimează convine aloca reclamant 1

600 EUR pentru prejudiciu moral suferit.

B.

Cheltuieli și costuri

33.

Fără furniza justificativi, reclamantul cere de altfel 5

000

EUR pentru cheltuieli și costuri angajate tribunalele interne pentru plăti drepturi timbre și onorarii avocații.

34.

Guvernul subliniază reclamantul nu a însoți cerere o niciun justificativi.

35.

Conform jurisprudența Curții, reclamant nu poate obținere rambursare cheltuieli și costuri decât măsura care găsit stabilite realitate, necesitate și caracter rezonabil rata. În speța, iau avut elemente posesiune și criteriile mai sus menționate, Curtea respinge cerere reclamant această privință.

C.

Dobânzi moratorii

36.

Curtea considera potrivit calca rata dobânzi moratorii pe rata interes facilitate creditare marginal Banca Centrala Europeană majorat trei puncte procent.

1.

Declară

petiția admisibilă

;

2.

Spune

că a existat o încălcare art. 6 § 1 din Convenție și 1 Protocol nr.

o

1 din cauza retard executare autoritățile sentința definitiv din 8 iunie 2001

;

3.

Spune

că nu este caz examinare fond griefuri privind

art. 6 § 1 din Convenție și 1 Protocol nr.

o

1 privind

ne-executare sentința definitiv din 3

aprilie 2003

;

4.

Spune

a)

că Statul pârât trebuie versa reclamant, în termen trei luni de la ziua hotărâre va devenit definitiv conformitate art.

44

§

2 din Convenție, 1

600 EUR (mie șase sute euro), converti moneda Stat pârât

la cursul aplicabil data regulementa, pentru prejudiciu moral, plus orice suma putând datorat titlu impozit

;

b)

că de la expirare deci termen și până versare, suma va fi majorată o interes simplu o rată egală aceea facilitate creditare marginal Banca Centrala Europeană aplicabilă această perioadă, augmentată trei puncte procent

;

5.

Respinge

cerere satisfacție echitabilă pentru restul.

Dat limba franceză, apoi comunicat în scris 4 noiembrie 2008, în aplicare art. 77 §§ 2 și 3 din regulament.

Santiago Quesada

Josep

Casadevall

Grefier

Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2009-07-07
0,97
AFFAIRE ROMAN c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE ROMAN c. ROUMANIE (Requête n o 30453/04) ARRÊT STRASBOURG 7 juillet 2009 DÉFINITIF 07/10/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Roman c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme (t
CtEDO 2008-10-07
0,97
AFFAIRE DOBRESCU c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE DOBRESCU c. ROUMANIE (Requête n o 3565/04) ARRÊT STRASBOURG 7 octobre 2008 DÉFINITIF 07/01/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Dobrescu c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’hom
CtEDO 2008-10-07
0,96
AFFAIRE MARCEL ROSCA c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE MARCEL ROŞCA c. ROUMANIE (Requête n o 1266/03) ARRÊT STRASBOURG 7 octobre 2008 DÉFINITIF 06/04/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Marcel Roşca c. Roumanie, La Cour européenne des droits
CtEDO 2008-11-04
0,96
AFFAIRE DEAK c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE DEAK c. ROUMANIE (Requête n o 42790/02) ARRÊT STRASBOURG 4 novembre 2008 DÉFINITIF 06/04/2009 Cet arrêt peut subir des retouches de forme. En l’affaire Deak c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme (tr
CtEDO 2008-02-21
0,96
AFFAIRE TULEA c. ROUMANIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE TULEA c. ROUMANIE (Requête n o 28282/04) ARRÊT STRASBOURG 21 février 2008 DÉFINITIF 21/05/2008 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
Sursă