ÎCCJ, Decizia nr. 11/2020

Înalta Curte de Casație și Justiție

COMPLETUL PENTRU SOLUȚIONAREA RECURSULUI ÎN INTERESUL LEGII

Decizie nr. 11/2020

din 04/05/2020

Dosar nr. 401/1/2020

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 728 din 12/08/2020

Corina-Alina Corbu - președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului

Laura-Mihaela Ivanovici

- președintele Secției I civile

Marian Budă - președintele Secției a II-a civile

Denisa Angelica Stănișor - președintele Secției de contencios administrativ și fiscal

Daniel Grădinaru - președintele Secției penale

Andreia Liana Constanda

- judecător la Secția I civilă

Beatrice Ioana Nestor - judecător la Secția I civilă

Mirela Vișan - judecător la Secția I civilă

Sorinela Alina Macavei - judecător la Secția I civilă

Lavinia Curelea

- judecător la Secția I civilă

Lavinia Dascălu

- judecător la Secția I civilă

Diana Manole - judecător la Secția a II-a civilă

Rodica Zaharia - judecător la Secția a II-a civilă

Mărioara Isailă

- judecător la Secția a II-a civilă

Eugenia Voicheci - judecător la Secția a II-a civilă

Rodica Dorin - judecător la Secția a II-a civilă

Cosmin Horia Mihăianu - judecător la Secția a II-a civilă

Carmen Maria Ilie - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Mariana Constantinescu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Luiza Maria Păun - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Marius Ionel Ionescu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Mona Magdalena Baciu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Claudia Marcela Canacheu - judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Elena Barbu - judecător la Secția penală

Leontina Șerban

- judecător la Secția penală

Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii este legal constituit, în conformitate cu dispozițiile art. 516 alin. (2) din Codul de procedură civilă, raportat la art. 34 alin. (3) lit. b) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat.

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este reprezentat de doamna procuror Luminița Nicolescu.

La ședința de judecată participă magistratul-asistent Ileana Peligrad, desemnat pentru această cauză în conformitate cu dispozițiile art. 35 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la următoarea problemă de drept: "dreptul reclamanților (judecători și asistenți judiciari) de a beneficia de indemnizații de încadrare brute lunare calculate în raport cu coeficienții de multiplicare 19,00-23,00 prevăzuți de art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii D.N.A. și D.I.I.C.O.T".

Magistratul-asistent a învederat că la dosarul cauzei s-au depus: raportul întocmit de domnii judecători-raportori, supliment la raport, amicus curiae de către Asociația Forumul Judecătorilor din România și punct de vedere al Direcției legislație, studii, documentare și informatică juridică din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Președintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a acordat cuvântul reprezentantului procurorului general atât pe admisibilitatea sesizării, cât și pe fondul recursului în interesul legii.

Reprezentantul procurorului general a susținut că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât există practică neunitară și este vorba de o reală problemă de drept în raport cu obiectul prezentului recurs în interesul legii, obiect ce este pe deplin identificat și care a primit o soluționare diferită din partea instanțelor, așa cum rezultă din hotărârile anexate.

Pe fond, s-a solicitat admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei hotărâri prin care să se asigure aplicarea și interpretarea unitară a legii cu privire la problema de drept sesizată, arătând că dreptul de a beneficia de indemnizații brute lunare calculate în raport cu coeficienții de multiplicare prevăzuți de art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 aparține exclusiv procurorilor din cadrul D.N.A. și D.I.I.C.O.T. și nu poate fi extins și la alte categorii de personal din sistemul de justiție, avându-se în vedere și Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016.

Președintele completului, doamna judecător Corina-Alina Corbu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunțare.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, a constatat următoarele:

I. Temeiul juridic al recursului în interesul legii

"Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să 8MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 728/12.VIII.2020 ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești".

II. Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție

III. Normele de drept intern care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unui recurs în interesul legii

Art. 1. - (1) Prezenta ordonanță de urgență reglementează salarizarea și alte drepturi ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale și judecătorii, ale procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, ale magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ale personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și salarizarea și unele drepturi ale asistenților judiciari.

(2) Salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor și procurorilor militari se asigură de Ministerul Apărării Naționale, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și reglementărilor referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ. Salarizarea și celelalte drepturi ale procurorilor militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se asigură de aceasta, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență și reglementărilor referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ.

Art. 2. - Salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, ale procurorilor, ale personalului asimilat acestora și ale magistraților-asistenți se stabilesc ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.

Art. 3. - (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți au dreptul pentru activitatea desfășurată la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură prevăzută de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență. [...]

Art. 11. - (1) Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și cei din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt salarizați potrivit nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexă, în raport cu funcțiile pe care le dețin sau cu care sunt asimilați potrivit legii [...]

Art. 40. - Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se aplică începând cu luna aprilie 2006.

Conform pct. 13 de la lit. A din anexa "Coeficienții de multiplicare" funcției de "procuror" din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție îi corespunde coeficientul de multiplicare 19,00.

Același coeficient este prevăzut de pct. 14 de la lit. A din anexă, pentru funcția de "președinte, procuror general" din cadrul curților de apel, parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 a fost abrogată parțial prin art. 48 pct. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009, cu excepția art. 10 alin. (8), art. 11 alin. (4), art. 12-14, art. 15 alin. (1), art. 17, art. 22-29, art. 30-31, art. 31

1

alin. (2), art. 32-34 și art. 37-41.

Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

[...]

Art. 12. - (1) Coeficienții de ierarhizare pe baza cărora se stabilesc salariile de bază, soldele funcțiilor de bază și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile și alte drepturi specifice fiecărui domeniu de activitate sunt prevăzuți în anexele nr. I, nr. I/1, nr. I/2, nr. I/3, nr. I/4, nr. II, nr. II/1.1, nr. II/1.2, nr. II/1.3, nr. II/1.4, nr. II/2, nr. II/3, nr. II/4.1, nr. II/4.2, nr. II/4.3, nr. II/4.4, nr. II/4.5, nr. II/4.6, nr. II/4.7, nr. II/5, nr. II/6, nr. II/7, nr. II/8, nr. II/9, nr. II/10, nr. II/11, nr. II/12, nr. II/13, nr. II/14, nr. III, nr. III/l, nr. III/2, nr. III/3, nr. III/4, nr. IV, nr. IV/1A, nr. IV/1B, nr. IV/1C, nr. IV/2, nr. IV/3A, nr. IV/3B, nr. IV/4, nr. IV/5, nr. IV/6, nr. V, nr. V/l, nr. V/2, nr. V/3, nr. V/3A, nr. V/4, nr. VI, nr. VI/1-7, nr. VII, nr. VII/1, nr. VIII, nr. VIII/1, nr. IX, nr. IX/l, nr. IX/2, nr. IX/3, nr. IX/4, nr. X, nr. X/l, nr. XI, nr. XI/1, nr. XII, nr. XII/1, nr. XII/2, nr. XII/3 și nr. XIII. [...]

(3) În anul 2010, salariile, soldele și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc potrivit art. 30 alin. (5), fără a fi utilizați coeficienții de ierarhizare prevăzuți în anexele la prezenta lege.

Art. 30 alin. (5) "În anul 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:

a) noul salariu de bază, solda funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege;

b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcției de bază sau, după caz, indemnizației lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.

Art. 10. - (1) Salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referință, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului.

În alin. (2) au fost prevăzuți coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare. [...]

Art. 11. - (1) Clasele de salarizare și coeficienții de ierarhizare pe baza cărora se stabilesc salariile de bază, soldele/salariile de funcție și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile și alte drepturi specifice fiecărui domeniu de activitate corespunzător celor 7 familii ocupaționale de funcții bugetare, precum și pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzuți în anexele nr. I-VIII [...].

Art. 1. - (1) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%.

(2) Începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010, se majorează cu 15%, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții [...].

Art. 4 [...] (2) În anul 2011 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru.

Art. unic pct. 2. "După articolul unic, care devine articolul I, se introduce un nou articol, articolul II, cu următorul cuprins:

Art. II. - Pentru anul 2012 se aprobă instituirea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, după cum urmează:

Art. 1. - (1) În anul 2012, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare se menține la același nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011. (...)

Art. 4 [...] (2) În anul 2012 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare.

Art. 1. - (1) Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează în două etape, astfel:

a) cu 8%, începând cu data de 1 iunie 2012, față de nivelul acordat pentru luna mai 2012;

b) cu 7,4%, începând cu data de 1 decembrie 2012, față de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2012.

Art. 1. - În anul 2013 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012 drepturile prevăzute la art. 1 și art. 3-5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor măsuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012.

Art. 2. - Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.

Art. 1. - (1) În anul 2014, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2013 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.

Art. 1. - (1) În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare.

1

), cu următorul cuprins:

(5

1

) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Art. 1. - (1) În anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Art. I. - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal- bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, se modifică și se completează după cum urmează:

1

-3

6

, cu următorul cuprins:

Art. 3

1

. - (1) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.[...]

Art. I. [...] 2. La articolul 3

1

, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (1

1

)-(1

4

), cu următorul cuprins:

(1

1

) Sintagma "fiecare funcție" prevăzută la alin. (1) reprezintă funcțiile prevăzute în aceeași anexă, capitol, literă, număr și număr curent în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

(1

2

) În aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, se iau în considerare numai drepturile salariale prevăzute în actele normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești.[...]

Art. 1. - (1) În perioada 1 martie-31 decembrie 2017 se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 12 (1) Salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare se stabilesc potrivit prevederilor prezentei legi și anexelor nr. I-IX, astfel încât, împreună cu celelalte elemente ale sistemului de salarizare, să se încadreze în fondurile aprobate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale pentru cheltuielile de personal, în vederea realizării obiectivelor, programelor și proiectelor stabilite.

(2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.[...]

Art. 38. - (1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.

(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:

a) se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții; (...)

(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:

a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții; (...)

(4) În perioada 2019-2022 se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h) (...)

(6) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariate reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.

(6

1

) Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariate nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia.

Art. 44. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă: [...]

IV. Obiectul recursului în interesul legii. Orientările jurisprudențiale divergente

Pentru a pronunța aceste hotărâri, s-a reținut că: "încă de la intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, intenția legiuitorului a fost să recunoască și să prezerve drepturile salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești [art. 3 lit. c)]", "ordonatorii principali de credite erau ținuți să aplice dispozițiile legale în materia salarizării astfel încât să nu încalce drepturile recunoscute anterior și să asigure o salarizare unitară pentru întreg personalul, în sensul în care la muncă egală trebuie acordată o indemnizație egală", "dispozițiile de principiu din Legea-cadru nr. 330/2009 au fost preluate în Legea-cadru nr. 284/2010, dar și în actele normative de salarizare anuală adoptate în aplicarea acesteia (Legea nr. 285/2010, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014)", iar "aceste dispoziții impuneau ordonatorilor de credite respectarea hotărârilor judecătorești anterior pronunțate în materie și aplicarea unitară a elementelor esențiale de calcul al drepturilor salariale (inclusiv în privința coeficientului de multiplicare), tocmai în scopul implementării unui sistem unitar de salarizare" și, nu în ultimul rând, "ordonatorul de credite nu poate invoca tocmai propria culpă în nepunerea în executare a hotărârilor prin care era obligat implicit la reîncadrare, camuflând-o în susținerea că, nefiind puse în plată, acele drepturi salariale nu pot fi luate în considerare pentru egalizare/recunoaștere drepturi salariale".

De asemenea, reținând că hotărârile invocate de reclamanți "nu au fost pronunțate în baza unor situații de fapt particulare, ci au interpretat și norme de lege cu aplicabilitate generală pentru personalul din această familie ocupațională (coeficientul de multiplicare fiind un element al salarizării de bază și comun personalului din «Justiție»)", aceste instanțe au dat relevanță Deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016, apreciind că, deși nu au vizat în mod expres drepturile salariale pretinse de reclamanți, considerentele acestei decizii "pun în discuție efectele juridice ale unor hotărâri pronunțate în materia salarizării personalului din aceeași familie ocupațională și posibilitatea luării în considerare numai a drepturilor salariale prevăzute în actele normative, cu ignorarea celor stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești".

Ținând seama și de considerentele Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 36/2018, instanțele au concluzionat că în măsura în care în cadrul familiei ocupaționale "Justiție" existau la 9 aprilie 2015 magistrați judecători care, deținând aceeași funcție cu a reclamanților și îndeplinind aceleași condiții de vechime, beneficiau de o indemnizație de încadrare stabilită prin raportare la un coeficient de multiplicare 19,00, aceasta trebuie avută în vedere la determinarea nivelului maxim aflat în plată, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare, iar indemnizația de încadrare a reclamanților urmează a fi stabilită la același nivel, conform prevederilor art. 1 alin. (5

1

) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3

1

alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015.

S-a mai reținut că atât doctrina, cât și jurisprudența au statuat în mod unanim și constant existența discriminării în materie de muncă, ori de câte ori un drept salarial nu a fost acordat tuturor categoriilor profesionale (indiferent de funcție), care întruneau elementul generator al respectivului spor sau adaos specific.

Deci există discriminare în sensul art. 2 alin. (1)-(3), art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000, întrucât a fost refuzată asimilarea salarizării sub pretextul că aparțin unei anumite categorii socioprofesionale și sub pretextul locului de muncă (specializat prin natura cauzelor instrumentate), criterii declarate în mod expres de lege ca fiind discriminatorii.

S-a mai reținut că prin sentințele pe care reclamanții le invocă au fost acordate, cu titlu de despăgubiri, diferențe de drepturi salariale față de indemnizațiile procurorilor D.N.A./D.I.I.C.O.T. [rezultate din aplicarea coeficienților de multiplicare prevăzuți de art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006], că despăgubirile respective "au fost achitate anterior anului 2010, nu au fost incluse în indemnizațiile de încadrare pentru a produce o majorare a acestora, iar după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 nici nu mai pot fi luate în calcul la stabilirea salariilor judecătorilor, nefiind drepturi recunoscute și ocrotite de lege în beneficiul acestei categorii profesionale".

Mai mult, întrucât de la 1 ianuarie 2010 salarizarea s-a realizat potrivit anexei nr. VI/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 - reglementare ce a avut în vedere exclusiv indemnizațiile de încadrare lunare, respectiv salariile stabilite potrivit reglementărilor în vigoare la 31 decembrie 2009, iar conform art. 6 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 330/2009, pentru activitatea desfășurată judecătorii și procurorii au dreptul la o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită în raport cu nivelul instanțelor sau al parchetelor, cu funcția deținută și cu vechimea în magistratură [prevederi similare regăsindu-se în art. 8 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 284/2010, respectiv în art. 8 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017], aceste instanțe au apreciat că "dacă la stabilirea drepturilor reclamanților s-ar lua în considerare și despăgubirile acordate prin hotărârile referite de aceștia s-ar ajunge la încălcarea principiului stabilirii salariilor magistraților în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor".

S-a apreciat că Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 nu este incidentă în cazul pretențiilor deduse judecății, întrucât "acordarea coeficienților specifici procurorilor D.N.A./D.I.I.C.O.T. nu constituie drepturi reglementate de norme cu aplicabilitate generală așa cum era situația majorărilor de 2%, 5% și 11% de la care a plecat analiza Curții Constituționale - care au fost aplicate pentru întreg sistemul justiției, fără niciun fel de circumstanțiere față de situația personală a fiecărui angajat în parte, care, ca atare, se aplicau pur și simplu la valoarea de referință sectorială, conducând la majorarea indemnizațiilor de încadrare pentru toți judecătorii".

V. Punctul de vedere al Ministerului Public

Raportat la aceste reglementari, și după 1 iulie 2017 până în 2023, rămâne același mod de determinare a indemnizațiilor pentru judecători și procurori prin înmulțirea valorii de referință sectoriale (stabilită prin lege) cu un coeficient de multiplicare variabil (astfel cum a fost determinat, raportat la fiecare funcție, în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006), stabilit potrivit criteriilor prevăzute de art. 3 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată, cu aplicarea etapizată a dispozițiilor din Legea-cadru nr. 153/2017.

Prin Legea nr. 71/2015 s-a introdus alin. (5

1

) la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 cu următorul cuprins: "(5

1

) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții", astfel că actul normativ mai sus menționat a fost reglementat cu scopul de a elimina anomaliile legate de aplicarea dispozițiilor legilor de salarizare, care au determinat în domeniul justiției diferențe între drepturile salariale încasate de persoane care desfășoară aceeași activitate, printre care și cea ce rezultă din aplicarea creșterilor salariale în funcție de valoarea de referință sectorială.

În ceea ce privește discriminarea derivată din diferențe salariale, pentru înlăturarea acesteia, legiuitorul a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016; referitor la aplicabilitatea dispozițiilor acestui act normativ, în ședința din 23 august 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate de voturi, a adoptat o hotărâre de principiu prin care recomandă ordonatorilor de credite ca, în interpretarea acestor dispoziții legale, să aibă în vedere principiul de drept menționat în expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 și în cuprinsul art. 3

1

din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, așa cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016, în sensul eliminării discrepanțelor salariale existente în sistemul judiciar, astfel încât personalul care beneficiază de aceleași condiții să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității în care își desfășoară activitatea.

Ulterior, a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 31 august 2016, care a urmărit să elimine din procesul de egalizare a indemnizațiilor raportarea la indemnizațiile stabilite în baza legii, prin hotărâre judecătorească.

Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Curtea Constituțională a constatat că, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016, începând cu luna august 2016, pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, salariul de bază sau indemnizația de încadrare urma să fie același, respectiv aceeași, stabilit(ă) la nivel maxim.

Prin aceeași decizie, Curtea a statuat în sensul că, pentru respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare, prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, corespunzător fiecărei funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, trebuie să includă majorările (indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același pentru tot personalul salarizat potrivit dispozițiilor de lege aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.

Curtea Constituțională a concluzionat în sensul că efectul neconstituționalității art. 3

1

alin. (1

2

) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 (introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2016), este acela că "nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare", la care se face egalizarea trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. Așadar, personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale și familii ocupaționale, indiferent de instituție sau autoritate publică.

Procurorii D.N.A. și D.I.I.C.O.T. au fost salarizați la nivelul funcțiilor corespunzătoare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, beneficiind - conform art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 - de indemnizații de încadrare calculate pe baza coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la ordonanța de urgență menționată (19,00-23,00), întrucât cele două structuri de parchet au fost înființate și funcționează potrivit legii, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar potrivit art. 3 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență indemnizațiile de încadrare ale judecătorilor, procurorilor și magistraților-asistenți sunt stabilite "în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor".

Întrucât sunt dispoziții exprese, prevederile art. 11 alin. (1) din ordonanța de urgență menționată nu pot fi extinse și asupra altor categorii de personal din sistemul justiției.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, respectiv la 1 ianuarie 2010, prevederile referitoare la salarizarea judecătorilor și procurorilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 - inclusiv cele privind indemnizațiile de încadrare -, au fost abrogate însă în baza dispozițiilor cu caracter tranzitoriu din legile-cadru de salarizare a personalului din sectorul bugetar, acestea au continuat să se aplice.

Astfel, atât Legea-cadru nr. 330/2009, cât și Legea-cadru nr. 284/2010 au prevăzut că indemnizațiile de încadrare ale judecătorilor și procurorilor se stabilesc în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor, cu funcția deținută, preluând principiul enunțat de art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006.

De asemenea, deși au statuat că la intrarea lor în vigoare personalul din sectorul bugetar va fi reîncadrat pe funcțiile prevăzute de acestea (corespunzător categoriei, gradului și treptei profesionale deținute), ambele legi-cadru de salarizare au reglementat menținerea cuantumului brut al indemnizațiilor de încadrare la nivelul celui acordat pentru luna decembrie a anului precedent, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții, acest principiu fiind consacrat ulterior și în legile speciale anuale de aplicare a Legii-cadru nr. 284/2010 (incidente între 1 ianuarie 2011 și 30 iunie 2017).

Nu în ultimul rând, potrivit art. 31 din Legea-cadru nr. 330/2009, dar și reglementărilor similare cuprinse în legile speciale anuale de aplicare a Legii-cadru nr. 284/2010, în perioada 1 ianuarie 2010-30 iunie 2017, personalul nou- încadrat a fost salarizat "la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare" din instituția/autoritatea publică respectivă.

Rezultă că și după 1 ianuarie 2010 legiuitorul a menținut, în privința cuantumului indemnizațiilor de încadrare ale judecătorilor și procurorilor, aceeași diferență rezultată din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006, în raport cu nivelul instanțelor sau parchetelor în care aceștia funcționează.

Declarând neconstituționale prevederile art. 3

1

alin. (1

2

) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, prin Decizia nr. 794/2016, Curtea Constituțională a obligat instituțiile și autoritățile publice să țină seama la stabilirea "nivelului maxim de salarizare corespunzător fiecărei funcții, grad, treaptă, gradație, vechime în muncă și în specialitate" de drepturile recunoscute prin hotărâri judecătorești care - datorită naturii dispozițiilor pe care le interpretează - au aplicabilitate generală la nivelul unei familii ocupaționale.

Astfel, statuând că au aplicabilitate generală "hotărârile judecătorești prin care s-a recunoscut majorarea indemnizației de încadrare", Curtea Constituțională s-a referit la hotărârile prin care s-au acordat magistraților și personalului asimilat majorările de 2%, 5% respectiv 11% prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007. În acest sens, în paragraful nr. 27 se reține că: "întrucât hotărârile judecătorești invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate se referă la majorarea indemnizațiilor de încadrare, vizând, de fapt, și întreaga Familie ocupațională a «Justiției», aceste majorări salariate trebuie avute în vedere la stabilirea nivelului maxim de salarizare corespunzător fiecărei funcții, grad, treaptă, gradație, vechime în muncă și în specialitate".

Specific hotărârilor vizate de Curte este faptul că prin acestea s-a statuat asupra unor drepturi salariale care, prin caracterul general al normelor care le-au reglementat (Ordonanța Guvernului nr. 10/2007), ar fi trebuit recunoscute la nivelul unei întregi categorii de personal/familii ocupaționale, respectiv tuturor magistraților.

Prin comparație, în cauzele în legătură cu care s-a ridicat prezenta problemă de drept, obiectul pretențiilor îl constituie majorarea indemnizației de încadrare prin aplicarea unor coeficienți de multiplicare pe care o dispoziție cu caracter special (art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2007) îi prevede în beneficiul numai al unei categorii de procurori precis determinate. Or, câtă vreme prevederile în discuție au caracter special, nu se poate susține că hotărârile judecătorești care se întemeiază pe acestea "interpretează norme cu aplicabilitate generală" la nivelul categoriei profesionale a magistraților, astfel încât să devină incidente statuările Curții Constituționale amintite anterior.

Pe de altă parte, prin Decizia nr. 36/2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanța supremă s-a pronunțat asupra unei sesizări pe care Curtea de Apel București a formulat-o într-o cauză vizând plata în beneficiul unor grefieri a unor diferențe de drepturi salariale rezultate din majorarea valorii de referință sectorială, ocazie cu care instanței supreme i s-a solicitat să stabilească dacă soluția egalizării indemnizațiilor la nivel maxim are în vedere și majorările (indexările) recunoscute prin hotărâri judecătorești unora dintre magistrați sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă pentru acestea ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.

Întrucât în speța respectivă era în discuție acordarea unor majorări salariale determinate de majorarea valorii de referință sectorială, iar valoarea de referință sectorială este un element de bază și comun al salarizării întregului personal din "Justiție" [conform art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006], titularul sesizării a apreciat că, asemenea Deciziei Curții Constituționale nr. 794/2016, nici Decizia nr. 36/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor che