ÎCCJ, Decizia nr. 122/2018

Asupra excepțiilor puse în discuție, constată următoarele:

Prin Încheierea din 26 martie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenție formulată de Asociația "21 decembrie 1989" București în favoarea revizuentei A.

S-a reținut, prin încheierea atacată, că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., întrucât formularea cererii de intervenție în termeni generali, ce nu aduc un supliment de apărare în sprijinul părții, nu atestă îndeplinirea condiției interesului procesual de a interveni în cauză.

Împotriva acestei soluții, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs Asociația "21 decembrie 1989" București, susținând, în esență, că i-a fost încălcat dreptul la apărare - nefiind citată în vederea susținerii cererii, că soluția respingerii cererii de intervenție nu se regăsește în dispozitivul încheierii atacate și că, în calitatea sa de organizație care militează pentru respectarea drepturilor civice, are interesul de a interveni în cauză.

Potrivit dispozițiilor art. 64 alin. (4) din C. proc. civ., "Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenție poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanță, respectiv numai recursul la instanța ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunțată în apel (...)".

În temeiul acestor prevederi legale, instanța de judecată a pus în discuție, la termenul din 11 iunie 2018, excepțiile inadmisibilității și tardivității recursului.

Conform dispozițiilor art. 248 din C. proc. civ., "Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei" (alin. 1), iar "În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc" (alin. 2).

Întrucât aspectul admisibilității căii de atac prevalează asupra celui privind regularitatea formulării acesteia, instanța de judecată va analiza cu prioritate excepția inadmisibilității recursului.

Astfel, din dispozițiile art. 64 alin. (4) din C. proc. civ., citate mai sus, rezultă că împotriva încheierii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de intervenție poate fi formulat numai apel, dacă încheierea a fost dată în prima instanță, respectiv numai recurs la instanța ierarhic superioară, dacă încheierea a fost pronunțată în apel.

În speță, cererea de intervenție respinsă prin încheierea recurată a fost formulată în cadrul dosarului nr. x/2017, având ca obiect o cerere de revizuire împotriva unei decizii pronunțate în recurs de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, cerere aflată pe rolul aceleiași instanțe.

Pe cale de consecință, în situația în care încheierea a fost pronunțată de o instanță aflată în vârful ierarhiei instanțelor de judecată, împotriva încheierii nu mai poate fi formulată nicio cale de atac, întrucât nu mai există o instanță imediat superioară, care să judece cererea.

Singura excepție de la această regulă este recursul formulat împotriva hotărârii judecătorești pronunțate în ultimul grad de jurisdicție, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate.

În acest sens, prin Decizia Curții Constituționale nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 20 iulie 2017, s-a statuat că:

"24 . . . . . . . . . .hotărârea judecătorească pronunțată de ultima instanță în ierarhia instanțelor judecătorești [în materie civilă, secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar, în materie penală, Completul de 5 judecători], prin care este respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale, nu mai poate fi atacată la "instanța imediat superioară", deoarece aceasta nu există. Cu privire la acest aspect, Curtea reține că nu poate fi realizat un melanj între cererile în materie civilă, pe de o parte, și cele din materie penală, disciplinară sau alte cauze care sunt date în competența Completului de 5 judecători, pe de altă parte, pentru a se justifica posibilitatea exercitării recursului prevăzut de Legea nr. 47/1992 în materie civilă la Completul de 5 judecători. Mai mult, în condițiile legale date, nici hotărârea judecătorească pronunțată de Completul de 5 judecători prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale [materie penală, disciplinară sau alte cauze prevăzute de lege] nu poate fi supusă recursului prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, tocmai pentru că nu mai există o instanță imediat superioară.

Față de cele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., având în vedere dispozițiile art. 64 alin. (4) din același cod, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, constatând că excepția inadmisibilității recursului este întemeiată, urmează să respingă recursul, ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta Asociația "21 decembrie 1989" București împotriva Încheierii din 26 martie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2017, în ceea ce privește soluția de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de intervenție formulate de Asociația "21 decembrie 1989" București.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 iunie 2018.

Procesat de GGC - CL