ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.11.2019

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2226/2019

HOTĂRÂRE
27.11.2019
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2226/2019 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Ședința publică din data de 27 noiembrie 2019

Asupra conflictului negativ de competență de față, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2017, mai mulți reclamanți, printre care și A., B., C., D., E. și F., au învestit Tribunalul Bacău cu un conflict de muncă, în contradictoriu cu pârâții Ministerului Justiției, Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași și Ministerul Finanțelor Publice

Tribunalul Bacău, raportat la calitatea reclamanților A., B., C., D., E. și F. (agent procedural, aprod, respectiv șoferi, în cadrul Tribunalului Iași), a dispus disjungerea acțiunii pentru aceștia și formarea unui dosar separat.

Urmare a disjungerii, cauza privind pe acești reclamanți a fost înregistrată sub nr. x/2018.

Prin sentința civilă nr. 102/D/06.02.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Bacău, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Iași.

Pentru a hotărî astfel, a reținut, în esență, că dispozițiile art. 127 C. proc. civ. sunt de strictă interpretare și nu se aplică reclamanților, care au calitatea de agent procedural, aprod, respectiv șoferi, în cadrul Tribunalului Iași, astfel că devin incidente prevederile art. 269 alin. (1) din Codul muncii și art. 208 și 210 din Legea nr. 62/2011.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Iași, secția I civilă, sub nr. x/2019.

Prin sentința civilă nr. 1400/30.09.2019, Tribunalul Iași, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău; constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea pronunțării regulatorului de competență. Pentru a hotărî astfel, a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ., prin prisma celor reținute de Curtea Constituțională prin decizia nr. 290/2018.

În acest context, a evocat considerentele deciziei sus-menționate și a subliniat că, deși, în mod aparent, personalului auxiliar, altul decât grefierii, nu i s-ar putea aplica această normă procedurală, totuși, având în vedere împrejurările concrete (raporturile de muncă ale reclamanților cu pârâții, dar și raporturile de serviciu ale membrilor completului de judecată cu pârâtul Tribunalul Iași, precum și raporturile de colegialitate cu reclamanții), pornind și de la argumentele expuse de instanța de contencios constituțional, pentru garantarea respectării imparțialității completului de judecată si respectarea principiului egalității părților în fața instanței de judecată, se impune admiterea excepției necompetenței teritoriale a Tribunalului Iași

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea litigiului, Înalta Curte reține următoarele:

Reclamanții, având calitatea de agent procedural, aprod, respectiv șoferi la Tribunalul Iași, au învestit Tribunalul Bacău cu un litigiu având ca obiect raporturile de muncă dintre aceștia și Tribunalul Iași.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", iar potrivit alin. (2), "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Potrivit art. 127 alin. (3) C. proc. civ., dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor.

Prin decizia nr. 290/26.04.2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638/23.07.2018, Curtea Constituțională a României a reținut că noțiunea de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) și (2) C. proc. civ. își găsește un sens constituțional numai în măsura în care aceasta vizează și instanța de judecată, astfel încât competența facultativă urmează a se aplica și în ipoteza în care instanța de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz; permiterea cumulului competenței jurisdicționale cu calitatea de parte în proces reprezintă un element obiectiv care conduce în mod întemeiat la îndoieli cu privire la imparțialitatea instanței, contrar art. 21 alin. (3) și art. 124 alin. (2) din Constituție.

În speță, Tribunalul Iași are calitatea de pârât, împrejurare ce atrage incidența dispozițiilor alin. (2) al art. 127 C. proc. civ., prin prisma interpretării instanței de contencios constituțional, astfel că nu prezintă relevanță calitatea reclamanților de agent procedural, aprod, respectiv șoferi la Tribunalul Iași.

Potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ., reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Reclamanții au învestit cu soluționarea litigiului Tribunalul Bacău, aflat în circumscripția unei curți de apel învecinate Curții de Apel Iași, în a cărei circumscripție se află Tribunalul Iași, instanță competentă, potrivit legii, să soluționeze cauza.

Așa fiind, instanța supremă constată că aceștia și-au manifestat opțiunea, în condițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., determinând astfel competența teritorială în soluționarea cererii de chemare în judecată.

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competența de soluționare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Bacău.

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 noiembrie 2019.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-11-27
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2225/2019
Ședința publică din data de 27 noiembrie 2019 Asupra conflictului negativ de competență de față, reține următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. x/2019, mai mulți reclamanți, printre care și A. și B., au învestit Tribunalul Vâlcea cu
ÎCCJ 2017-09-25
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 256/2019
tul Spitalul E. Bacău, în favoarea Tribunalului Iași. În motivarea acestei hotărâri, instanța a reținut, în esență, că, astfel cum se arată în cererea de chemare în judecată, domiciliul reclamantului este în Municipiul Iași și, având în ved
ÎCCJ 2018-12-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5187/2018
cauzei pentru reclamanții din prezenta cauză, formându-se dosarul nr. x/2018, și a invocat excepția necompetenței teritoriale a instanței. La termenul din data de 16.05.2018, instanța a admis excepția invocată din oficiu și a dispus trimite
ÎCCJ 2020-07-08
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1298/2020
. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. Prin încheierea din 08.10.2019, Tribunalul Galați a dispus disjungerea cauzei referitoare la pretențiile reclamantului P., formarea unui nou dosar, repartizat manual aceluiași complet de judecată, fiind
ÎCCJ 2023-03-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1250/2023
Ședința publică din data de 7 martie 2023 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de cheamre în judecată
Sursă