ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 803/2017

Ședința publică din data de 09 mai 2017

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a civilă sub nr. x/2012, la data de 18.05.2012, reclamanta S.C. "Solid System" S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Căsăndroiu Victoria, aplicarea sancțiunii excluderii din societate împotriva pârâtei, modificarea structurii participării la capitalul social a celorlalți asociați ai Solid System S.R.L. și înregistrarea mențiunilor corespunzătoare în registrul comerțului.

La data de 07.12.2012, pârâta Căsăndroiu Victoria a depus întâmpinare la cerere de chemare în judecată și cerere reconvențională, pe aceasta din urmă precizând-o printr-o cerere înregistrată la data de 04.02.2013.

Prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată, iar prin cererea reconvențională a solicitat constatarea calității sale de unic asociat al Solid.

Reclamanta-pârâtă Solid System a depus întâmpinare la cererea reconvențională la data de 29.01.2013, prin care a solicitat admiterea excepției autorității de lucru judecat prin raportare la sentința civilă nr. 16572 din 22.09.2011 a Tribunalului București, irevocabilă prin respingerea recursului, pronunțată în dosarul nr. x/2010, iar, în subsidiar, respingerea cererii reconvenționale ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 693/12.02.2015 pronunțată în dosarul nr. x/2012 Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins atât cererea principală, cât și cererea reconvențională, pe aceasta din urmă pentru existența autorității de lucru judecat.

Prin decizia civilă nr. 1936/24.11.2015, pronunțată în dosarul nr. x/2015, irevocabilă prin nerecurare, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a admis apelurile formulate de ambele părți și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul București, secția a VI-a civilă.

Pentru a pronunța această soluție Curtea de Apel a reținut că în cuprinsul acțiunii introductive reclamanta-pârâtă a invocat și încălcarea de către pârâta-reclamantă a principiilor de fond ale asocierii de "affectio societatis", fapt ce face imposibilă continuarea cooperării pârâtei cu ceilalți asociați, excluderea acesteia fiind unicul remediu pentru a proteja interesele societății.

Sub acest aspect, a indicat instanța de apel, în literatura de specialitate, s-a opinat că, deși nu figurează printre cauzele de excludere enumerate de art. 222 din LSC, un alt caz de excludere este dat de încălcarea sau pierderea de către asociat a spiritului de "affectio societatis". În jurisprudență s-a validat acest punct de vedere, pronunțându-se soluții în sensul că folosirea semnăturii, a capitalului social în interes personal ori deturnarea exercițiului drepturilor asociaților de la scopul lor social, cum sunt, de altfel, și faptele concrete imputate prin acțiunea formulată pârâtei-reclamante, pot constitui, deci, temei al admiterii cererii de excludere.

A constatat instanța de apel că prima instanță nu a analizat și motivele din cererea introductivă legate de dispariția condiției de "affectio societatis", rezumându-se la incidența dispozițiilor art. 222 lit. c), d) din LSC, art. 27 lit. d) din actul constitutiv și art. 1928 C. civ., cu consecința neanalizării integrale a fondului cauzei.

În ceea ce privește apelul declarat de pârâta - reclamantă Curtea a reținut că pârâta-reclamantă a învestit instanța în dosarul nr. x/2010, cu o acțiune având ca obiect anularea unor hotărâri AGA ale Spital Proiect PAS S.A. și radierea unor mențiuni din registrul comerțului. Acțiunea a fost completată de reclamanta-pârâtă și cu solicitarea de a se constata dobândirea în urma privatizării a celor 4404 acțiuni scoase la vânzare prin intermediul Asociației PAS.

În ce privește cauza cererii cu care a fost învestită, temeiul de drept invocat în argumentarea acesteia, instanța care a pronunțat sentința comercială nr. 16572/22.09.2011, a reținut expres că dispozițiile art. 111 C. proc. civ. nu-și găseau aplicabilitatea, față de precizarea reclamantei, permisă, de altfel, de principiul disponibilității, că acțiunea era în realizare și nu în constatare.

A mai arătat instanța de apel că prin raportarea statuărilor cuprinse în sentința nr. 16572/2011, cu obiectul determinat din cererea reconvențională formulată în dosarul nr. x/2012, deși nu este formulat într-un mod identic, din scopul final urmărit se poate trage concluzia identității, însă nu se poate concluziona în același fel și asupra identității de cauză.

S-a constatat că în motivarea cererii reconvenționale sunt invocate argumente legate de acțiunile emise în cadrul privatizării societății reclamante, de lipsa de validitate a Hotărârii AGA din 16.05.2000, care au primit o soluționare irevocabilă chiar prin sentința comercială nr. 16572/22.09.2011, la care face referire instanța de fond, putând fi opuse, în virtutea efectului pozitiv al autorității lucrului judecat. Neformând, însă, petitul cererii reconvenționale, ci doar o parte din motivele invocate în sprijinul cererii formulate, s-a subliniat că nu pot atrage respingerea pentru acest motiv a întregii cereri reconvenționale, care a fost întemeiată pe alte dispoziții legale, respectiv ale art. 111 C. proc. civ., și în cadrul căreia au fost expuse și alte motive care nu au format obiectul analizei în dosarul nr. x/2010.

Pentru motivele expuse, constatând că apelanta pârâtă-reclamantă Căsăndroiu Victoria a solicitat expres prin cererea de apel trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, fiind întemeiate ambele apeluri și impunându-se soluționarea unitară a cauzei, acestea au fost admise în baza dispozițiilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., s-a anulat sentința și încheierea apelată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Dosarul a fost restituit Tribunalului București, unde a fost înregistrat pe rolul secției a VI-a Civilă, fiind format dosarul nr. x/2016.

În rejudecare a fost administrată proba cu înscrisuri.

Prin sentința civilă nr. 3097/20.05.2016 pronunțată în dosarul nr. x/2016 Tribunalul București, secția a VI-a civilă a respins ca neîntemeiate cererea principală, cererea reconvențională și cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța această soluție tribunalul a reținut, pe baza susținerilor părților că în conformitate cu prevederile Legii nr. 15/1990 și ale H.G. nr. 164/1991, s-a constituit și a fost înmatriculată în registrul comerțului societatea Spital Proiect S.A., al cărei unic acționar a fost inițial, Statul Român.

În anul 1993, prin înscrisuri denumite "acte de transmitere", statul în calitate de acționar unic al societății Spital Proiect S.A. a transmis 70% din capitalul social către Fondul Proprietății de Stat și 30% din capitalul social către Fondul Proprietății Private nr. 4, "Muntenia"

S-a mai reținut că prin sentința civilă nr. 48PJ/30.08.1994 a Judecătoriei sectorului 5, București a fost acordată personalitate juridică Asociației "Spital Proiect, Programul Acțiunilor Salariaților".

Din istoricul societății Spital Proiect S.A., coroborat cu adresa din 19.08.1999, eliberată de FPS, a mai reținut prima instanță că prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 88/18.03.1996, încheiat între FPS, în calitate de vânzător și Asociația Spital Proiect PAS, în calitate de cumpărător, acțiunile societății Spital Proiect S.A. au fost transmise către Asociația Spital Proiect PAS, societatea Spital Proiect S.A. fiind înregistrată în registrul comerțului, conform mențiunii nr. 73165 din 04.12.2996, ca având asociați, în realitate acționari, tip listă. Prin mențiunea nr. 61402/31.05.2000, s-a înregistrat schimbarea denumirii societății, aceasta devenind Solid System S.A. și structura acționariatului, renunțându-se la acționariatul tip listă, în schimbul unor acționari individual determinați, printre care se numără și pârâta Căsăndroiu Victoria, de deținea 5,9300% din capitalul social și terții față de cauză, Boroianu Șerban Constantin, ce deținea 3,200% din capitalul social și Alexandru Ioan ce deținea 89,8800% din capitalul social.

S-a mai reținut că prin mențiunea nr. x/27.02.2004, s-a înregistrat majorarea capitalului social, urmare a acesteia pârâta Căsăndroiu Victoria deținând doar 1,1800% din capitalul social, iar prin mențiunea nr. x/14.09.2006, s-a înregistrat modificarea formei juridice a societății în baza actului adițional nr. x din data de 23.08.2006, aceasta transformându-se din societate pe acțiuni în societate cu răspundere limitată, cu trei asociați, respectiv: pârâta Căsăndroiu Victoria, ce deține 1,088% din capitalul social; terțul Boroianu Șerban Constantin, ce deține 0,738% din capitalul social și terțul Alexandru Ioan, ce deține 98,174% din capitalul social.

A mai constatat tribunalul că prin hotărârea adunării generale extraordinare a asociaților Solid nr. 1 din data de 19.04.2012 s-a hotărât excluderea din societate a pârâtei, iar pentru adoptarea acestei măsuri nu s-a avut în vedere vreun caz de excludere convențional, prevăzut în actul constitutiv al societății.

A mai reținut tribunalul că în prezent, Căsăndroiu Victoria pretinde că este asociatul unic și administratorul unei societăți denumite Spital Proiect S.R.L. sau Spital Proiect PAS, care ar avea același număr de înmatriculare în registrul comerțului și același cod unic de înregistrare fiscală ce i-au fost atribuite Solid și în această calitate întocmește diverse acte în numele și pe seama societăților Spital Proiect S.R.L. sau Spital Proiect PAS, precum cereri de înregistrare de mențiuni în registrul comerțului, declarații autentificate, cereri către diverși parteneri contractuali ai Solid, deși conform furnizării de informații nr. 727/03.01.2013, eliberate de ORCTB în baza de date a registrului comerțului nu figurează nici o societate cu denumirea Spital Proiect PAS.

S-a mai reținut de prima instanță că prin sentința comercială nr. 16572/22.09.2011 a Tribunalului București, secția a VI-a Comercială, pronunțată în dosarul nr. x/2010, irevocabilă prin respingerea recursurilor, prin decizia civilă nr. 415/16.02.2012 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea formulată de Căsăndroiu Victoria prin care aceasta solicita, între altele, să se constate calitatea sa de acționar unic al Spital Proiect S.A., ca urmare a achiziționării acțiunilor scoase la vânzare de FPS (4404), prin intermediul Asociației Spital Proiect PAS, reținându-se că, în realitate, acțiunile Spital Proiect S.A. fuseseră subscrise de cei 31 de membri ai Asociației Spital Proiect PAS, printre care se număra și Căsăndroiu Victoria.

În drept tribunalul a reținut aplicabilitatea art. 222 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 31/1990, art. 27 lit. d) din actul constitutiv și C. civ. din 1864. S-a menționat că dispozițiile noul C. civ., în special cele ale art. 1928 indicate de reclamantă în cererea de chemare în judecată, nu sunt aplicabile în speță, în raport de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 71/2011, având în vedere că faptele în considerarea cărora se solicită aplicarea sancțiunii excludere datează dintr-o perioadă ce precede intrarea în vigoare a noului C. civ.

Referitor la cererea de chemare în judecată tribunalul a reținut că reclamanta - pârâtă a solicitat excluderea din rândul asociaților săi a pârâtei Căsăndroiu Victoria ca urmare a incidenței motivelor de excludere prevăzute de art. 222 alin. (1) lit. c) și d) LSC și art. 27 lit. d) din actul constitutiv, iar Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, prin decizia civilă nr. 1936 din 24.11.2015 a impus cercetarea unui motiv suplimentar de excludere, respectiv "dispariția condiției de affectio societatis".

Au fost amintite dispozițiile art. 222 lit. c) și d) din legea nr. 31/1990, iar tribunalul a reținut că urmare a faptului că asociații unei societăți cu răspundere limitată nu răspund nelimitat pentru obligațiile asumate de societate, cazul de excludere prevăzut de art. 222 alin. (1) lit. c) LSC nu este incident în cazul reclamantei Solid. De asemenea, s-a reținut că reclamanta nu a probat că pârâta Căsăndroiu Victoria, în calitate de asociat al său, ar fi comis vreo fraudă în dauna societății ori s-ar fi servit de semnătura socială ori de capitalul social în folosul său ori al unor terți. Mai mult chiar, pârâta Căsăndroiu Victoria nici nu are calitatea de administrator al societății reclamante, astfel încât este exclusă aplicarea cazului de excludere prevăzut la art. 222 lit. d) LSC în privința acesteia.

În ceea ce privește prevederile art. 27 lit. d) din actul constitutiv al reclamantei Solid, s-a reținut că prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a susținut că pârâta Căsăndroiu Victoria s-ar fi amestecat în administrarea sa, comportamentul imputat acesteia constând în confecționarea unor ștampile cu denumirea "S.C. Spital Proiect P.A.S SA" și "S.C. Spital Proiect P.A.S. SRL", denumire care nu este atribuită în realitate nici unei societăți, aplicarea acestor ștampile pe diverse înscrisuri, convocarea și ținerea unor adunări generale, schimbarea denumirii reclamantei, folosirea datelor de identificare ale reclamantei (respectiv a numărului de înmatriculare în registrul comerțului și a codului unic de identificare fiscală) și invocarea calității sale de asociat unic al societății Spital Proiect P.A.S SA/SRL.

Aceste fapte imputate pârâtei Căsăndroiu Victoria, în opinia tribunalului, nu reprezintă acte de administrare ale societății reclamante, chiar dacă în cuprinsul lor au fost menționate atributele de identificare ale reclamantei, deoarece acestea nu privesc gestiunea curentă a reclamantei și nici nu au aptitudinea de a angaja patrimoniul reclamantei.

A apreciat tribunalul că pârâta Căsăndroiu Victoria a realizat aceste acte prevalându-se de pretinsa ei calitate de asociat unic al societății "S.C. Spital Proiect PAS SA", respectiv "S.C. Spital Proiect PAS SRL", societăți a căror existență nu a fost probată. Este adevărat că în trecut, respectiv până în anul 2000, societatea reclamantă a avut denumirea "Spital Proiect", iar până în anul 2006, aceasta a fost organizată ca o societate pe acțiuni însă în nici un caz actele efectuate de pârâtă pe seama unor societăți care nu au o existență reală (Spital Proiect P.A.S SA/Spital Proiect P.A.S SRL) nu au fost privite ca având efecte asupra activității de administrare a reclamantei Solid.

În plus, s-a constatat că reclamanta nu a susținut și probat că prin efectuarea unor astfel de acte, pârâta ar fi urmărit scopul pentru care, conform actului constitutiv, se poate solicita excluderea acesteia, respectiv nu a susținut și probat că pârâta a urmărit producerea unui prejudiciu material sau de imagine reclamantei Solid.

Dimpotrivă, instanța a apreciat că efectuând aceste acțiuni, pârâta a urmărit exclusiv valorificarea unui pretins drept al său, izvorând dintr-o pretinsă calitate a acesteia, de asociat unic al societăților imaginare "S.C. Spital Proiect P.A.S SA", respectiv "S.C. Spital Proiect P.A.S. SRL".

În ceea ce privește motivul de excludere referitor la lipsa affectio societatis, instanța a apreciat că revine reclamantei, în conformitate cu dispozițiile art. 1169 C. civ., sarcina de a proba că pârâta Căsăndroiu Victoria a încălcat sau și-a pierdut spiritul de affectio societatis, dispariția lui affectio societatis trebuind să fie contemporană datei introducerii acțiunii în excludere și datei soluționării acesteia.

A apreciat tribunalul că acțiunea a fost formulată imprecis, fără a se indica datele pretinselor acte sau fapte ale pârâte contrare affectio societatis, iar în opinia sa, nu este justificată aplicarea în prezent a sancțiunii de excludere în considerarea unor fapte săvârșite de asociat cu douăzeci de ani, respectiv cu opt ani înainte de data soluționării acțiunii. Aceste fapte, chiar dacă la data la care au fost efectuate, ar fi justificat concluzia că autorul lor este lipsit de affectio societatis, nu mai au puterea de a fundamenta actualitatea unei astfel de concluzie, după trecerea unei atât de lungi perioade de timp de la data la care au fost comise.

În orice caz, s-a subliniat, astfel cum s-a apreciat la judecata cauzei în primă instanță în primul ciclu procesual, prin sentința civilă nr. 693/12.02.2015 a Tribunalului București, secția a VI-a civilă, faptele imputate pârâtei pentru a justifica dispariția condiției referitoare la affectio societatis nu sunt idonee câtă vreme Căsăndroiu Victoria nu s-a folosit de ștampilele Solid și nici nu a efectuat demersuri în numele acesteia, ci în numele unor entități a căror existență reală nu a fost probată (Spital Proiect P.A.S. S.R.L., respectiv Spital Proiect P.A.S. SA), iar aceste manifestări nu au pus în pericol buna funcționare a societății reclamante și nici nu au lezat principiul încrederii și colaborării între asociați.

S-a mai adăugat că deși reclamanta susține, iar pârâta neagă calitatea sa de asociat al reclamantei Solid, o astfel de împrejurare nu este suficientă prin ea însăși să justifice aplicarea sancțiunii excluderii sale din societate, de vreme ce prin cererea reconvențională formulată chiar în acest dosar, pârâta a solicitat constatarea calității sale de asociat unic al Solid System. Formularea unei cereri reconvenționale cu un astfel de obiect probează ipso facto manifestarea de voință a pârâtei de a-și păstra calitatea de asociat al Solid.

În raport de aceste considerente, instanța a apreciat că în speță nu sunt întrunite condițiile excluderii pârâtei din societatea Solid pe motivul dispariției affectio societatis.

În plus, în opinia instanței, acțiunea în excludere dedusă judecății în acest dosar, nu putea fi admisă nici din considerente ce țin de modalitatea de exercitare a acesteia, în concret de cadrul procesual subiectiv, definit de reclamantă. A indicat tribunalul că în cauză, ceilalți doi asociați ai reclamantei, Boroianu Șerban Constantin și Alexandru Ioan, nu au participat la judecată, nici una dintre părți nesolicitând atragerea lor în proces, iar în absența lor, nu pot fi dispuse măsuri cu privire la participarea oricăruia dintre ei la capitalul Solid, situația în care cererea de chemare în judecată nu poate fi admisă.

Asupra cererii reconvenționale tribunalul a reținut că pârâta Căsăndroiu Victoria a solicitat constatarea calității sale de asociat unic al Solid, în considerarea achitării prețului tuturor acțiunilor societății scoase la vânzare ulterior privatizării, în calitate de membru al Asociației Spital Proiect PAS.

În conformitate cu dispozițiile art. 1200 pct. 4 C. civ., tribunalul a indicat că, sentința comercială nr. 16572/22.09.2011 a Tribunalului București, secția a VI-a Comercială, pronunțată în dosarul nr. x/2010, irevocabilă prin respingerea recursurilor prin decizia civilă nr. 415 din 16.02.2012 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, se bucură de putere de lucru judecat, ce se extinde și asupra considerentelor care au dus la pronunțarea soluției.

În considerarea dispozițiilor art. 1200 pct. 4 C. civ., această hotărâre este obligatorie pentru părțile litigante, iar în conformitate cu aspectul negativ al efectelor puterii de lucru judecat, s-a indicat că pârâta Căsăndroiu Victoria nu mai poate repune în discuție într-un litigiu ulterior, dreptul ce a format obiectul judecății în dosarul nr. x/2010.

S-a subliniat că sentința comercială nr. 16572/22.09.2011 a Tribunalului București, secția a VI-a Comercială și decizia civilă nr. 415/16.02.2012 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă au putere de lucru judecat pentru părțile litigante și sunt obligatorii pentru acestea. Cum prin aceste hotărâri s-a statuat că acțiunile Spital Proiect S.A. au fost subscrise de membrii Asociației Spital Proiect PAS, printre care se număra și Căsăndroiu Victoria, iar Căsăndroiu Victoria nu a dobândit ca urmare a achiziționării acțiunilor scoase la vânzare de FPS (4404), prin intermediul Asociației Spital Proiect PAS, calitatea de acționar unic al Spital Proiect S.A., astfel cum era denumită până în anul 2006 reclamanta Solid, instanța a apreciat că printr-o hotărâre judecătorească ulterioară nu se poate constata, astfel cum s-a solicitat pe calea cererii reconvenționale formulate în acest proces, că pârâta Căsăndroiu Victoria ar fi dobândit calitatea de asociat unic al Solid, în considerarea achitării prețului tuturor acțiunilor societății scoase la vânzare ulterior privatizării, în calitate de membru al Asociației Spital Proiect PAS, o astfel de soluție echivalând cu încălcarea prezumției legale absolute prevăzute de art. 1200 pct. 4 C. civ., aplicabilă în privința sentinței comerciale nr. 16572/22.09.2011 a Tribunalului București, secția a VI-a Comercială și a deciziei civile nr. 415/16.02.2012 a Curții de Apel București, secția a VI-a civilă.

Drept urmare, instanța a apreciat neîntemeiată cererea reconvențională și a respins-o în consecință.

Față de soluțiile pronunțate, în temeiul art. 274 C. proc. civ., tribunalul a respins cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, nefiind întrunite condițiile existenței culpei procesuale a pârâtei pentru a se putea dispune obligarea acesteia la suportarea cheltuielilor de judecată făcute de partea adversă.

Împotriva acestei soluții, în termenul legal, la data de 09 iunie 2016, au declarat apel părțile, cererile de apel fiind înregistrate pe rolul Curții de Apel București, secția a VI-a civilă, la data de 27 iunie 2016.

Cu prilejul judecării apelului, s-a constatat starea de divergență asupra apelului declarat de reclamanta - pârâtă, dezbaterile fiind reluate în complet de divergență.

Ulterior reluării dezbaterilor în complet de divergență, în acord cu prevederile art. 257 alin. (4) C. proc. civ., unul dintre membrii completului de judecată a revenit asupra părerii care a pricinuit divergența, soluția fiind pronunțară cu unanimitate.

Prin decizia civilă nr. 200A/2017 din 01 februarie 2017, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a respins apelul declarat de apelanta-pârâtă CĂSĂNDROIU VICTORIA împotriva sentinței civile nr. 3097 din 27.05.2016 pronunțate de Tribunalul București, secția a VI-a civilă în dosarul x/2016, ca nefondat.

Totodată, a admis apelul declarat de apelanta-reclamantă S.C. "SOLID SYSTEM" S.R.L. împotriva aceleiași sentințe, a schimbat în parte sentința apelată în sensul că: a admis acțiunea principală și a dispus excluderea pârâtei Căsăndroiu Victoria din societatea S.C. "Solid System" S.R.L.. S-a mai dispus ca structura capitatului social să fie cea rezultată din preluarea părților sociale ale pârâtei Căsăndroiu de către asociații Boroianu Șerban și Alexandru Ioan proporțional cu cotele părți deținute de aceștia din capitalul social. A fost obligată S.C. "Solid System" S.R.L. la plata către pârâta Căsăndroiu Victoria a sumei de 62.598,78 RON contravaloarea cotei părți ce îi revine din patrimoniul social și s-a dispus efectuarea cuvenitelor mențiuni la registrul comerțului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele, în ceea ce privește apelul declarat de Căsăndroiu Victoria.

Prin cererea ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2010 apelanta - pârâtă Căsăndroiu a chemat în judecată pe pârâtele Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București și S.C. "Solid System" S.R.L. solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate nulitatea absolută a mențiunii nr. 61402/31.05.2000 nesemnată de judecătorul delegat și directorul ORC-TB conform art. 6 din legea nr. 26/1990 și legea nr. 31/1990 și să se constate că hotărârile AGA din 16.05.2000 și încheierea de autentificare nr. 462/26.05.2000 a BNP Mircea Anișoara sunt nule absolut, deoarece au fost depuse și semnate în vederea înregistrării de persoane care nu aveau calitate. Ulterior acțiunea a fost precizată și completată în sensul că s-a solicitat și anularea hotărârii AGEA din 4.10.1996 și a mențiunii înregistrate în registrul comerțului nr. 61402/31.05.2000; constatarea că reclamanta a dobândit în urma privatizării S.C. Spital Proiect S.A. toate cele 4404 de acțiuni scoase la vânzare prin intermediul Asociației Spital Proiect PAS.

Ceea ce interesează în dosarul de față, a reținut instanța de apel, este aspectul definitiv și irevocabil tranșat de tribunal prin sentința civilă nr. 16572/22.09.2011 pronunțată în dosarul nr. x/2010, irevocabilă, prin care a respins solicitarea apelantei - pârâtei de constatare a calității sale de unic asociat, motivat, pe de o parte, de faptul că asociații societății pe acțiuni, pot fi persoane fizice sau juridice și potrivit art. 10 alin. (2) din legea nr. 31/1990 așa cum era în vigoare în anul 2000, "numărul acționarilor în societatea pe acțiuni nu poate fi mai mic de 5", iar pe de altă parte, de faptul că acțiunile în număr de 4404 ale societății au fost subscrise de 31 de acționari, așa cum rezultă din lista acționarilor prevăzută în contractul de societate autentificat sub nr. x/10.10.1996, printre care și recurenta reclamantă Căsăndroiu Victoria.

S-a reținut că, prin cererea reconvențională din dosarul de față apelanta-pârâtă a solicitat în mod expres să se constate calitatea sa de unic asociat al Solid System S.R.L. având în vedere că ulterior privatizării a subscris totalitatea acțiunilor, ca membru PAS, nici un alt membru PAS neachitând contravaloarea acțiunilor, iar la ORC nu există nici un document valabil de transfer.

Aceste motive pe care se întemeiază cererea reconvențională, alături de susținerile prin care se invocă nelegalitatea înscrierii Solid System la ORC au fost deja analizate și tranșate irevocabil în dosarul nr. x/2010, astfel cum rezultă din simpla lectură a sentinței civile nr. 16572/22.09.2011, neputând fi puse în discuție în dosarul de față, decât cu încălcarea puterii de lucru judecat.

În acord cu soluția pronunțată de tribunal asupra cererii reconvenționale instanța de apel a subliniat că odată ce solicitarea pârâtei-reclamante Căsăndroiu Victoria de constatare a calității sale de unic asociat al Solid System, motivată de subscrierea tuturor acțiunilor și nelegalitatea înregistrării Solid System la ORC, a fost respinsă în mod irevocabil, soluția respectivă se impune, în dosarul de față, cu putere de lucru judecat. Prin adoptarea unei soluții contrare, s-ar concretiza o modalitate de repunere în discuție a unor aspecte asupra cărora o altă instanță a statuat cu putere de lucru judecat.

În ceea ce privește apelul declarat de apelanta - reclamantă Solid System S.R.L., instanța de apel a reținut următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1936A/24.11.2015 pronunțată în dosarul nr. x/2015 (primul apel) Curtea a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamanta - pârâtă Solid System S.R.L. a solicitat excluderea pârâtei - reclamante Căsăndroiu Victoria în temeiul dispozițiilor art. 222 lit. c), d) din Legea nr. 31/1990, art. 26 și art. 27 din actul constitutiv și art. 1918 și 1928 N. C. civ., precizate ulterior și prin indicarea art. 1518 C. civ. De asemenea, s-a mai reținut că în cuprinsul acțiunii introductive, reclamanta-pârâtă a invocat și încălcarea de către pârâta-reclamantă a principiilor de fond ale asocierii de affectio societatis, fapt ce face imposibilă continuarea cooperării pârâtei cu ceilalți asociați, excluderea acesteia fiind unicul remediu pentru a proteja interesele societății, acest din urmă motiv nefiind analizat de prima instanță.

Astfel cauza a fost trimisă spre rejudecare pentru ca tribunalul să analizeze și incidența motivului de excludere reprezentat de lipsa de affectio societatis.

Instanța de apel a reținut că din simpla lectură a sentinței contestate în cauză rezultă că tribunalul a analizat motivul de excludere referitor la lipsa de affectio societatis, însă l-a apreciat neîntemeiat și că, în atare condiții este vădit nefondată critica apelantei - reclamante referitoare la încălcarea prevederilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., de vreme ce tribunalul a analizat aspectul indicat de instanța de apel. În primul apel instanța a constatat faptul că motivul de excludere referitor la lipsa de affectio societatis invocat prin cererea de chemare în judecată nu a fost analizat, însă nu a indicat faptul că acest motiv de excludere ar fi incident în cauză, trimițând dosarul tribunalului tocmai pentru a se pronunța asupra acestui aspect.

Faptul că tribunalul a apreciat că acest motiv de excludere nu poate fi reținut în cauză și a pronunțat o soluție defavorabilă apelantei - reclamante nu echivalează cu încălcarea prevederilor art. 297 alin. (1) C. proc. civ., ci, din contră, denotă faptul că prima instanță s-a conformat deciziei din apel, pronunțând o soluție pe baza propriei aprecieri a probatoriului.

Totodată, modul de apreciere a probatoriului de către judecătorul cauzei poate face obiectul controlului de temeinicie și legalitate prin prezentul apel, însă nu dovedește încălcarea prevederilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ.

Instanța de apel a reținut că textul de lege invocat de apelanta - reclamantă reglementează principiul rolului activ al judecătorului, principiu în virtutea căruia judecătorul poate ordona probe suplimentare, chiar și în cazurile în care părțile se opun. Faptul că tribunalul nu a acceptat "oferta" apelantei de a se redepune, organizat, înscrisurile existente la dosarul cauzei, nu poate fi calificată drept o încălcare a rolului activ, deoarece judecătorul are obligația de a studia și de a cunoaște actele existente la dosar.

Din analiza dosarului de fond instanța de apel a reținut că judecătorul cauzei a analizat probatoriul administrat, iar prin sentința pronunțată a coroborat înscrisurile pe care le-a apreciat relevante pentru soluția pronunțată, astfel că nu se poate reține încălcarea prevederilor art. 129 alin. (5) C. proc. civ.

În ceea ce privește criticile care vizează fondul cererii principale instanța de apel a constatat că, în mod corect, a reținut tribunalul, față de prevederile art. 315 C. proc. civ., că are de verificat în cauză incidența motivelor de excludere prevăzute de art. 222 alin. (1) lit. c) și d) LSC, art. 27 lit. d) din actul constitutiv precum și "dispariția condiției de affectio societatis".

De asemenea, instanța de apel a reținut că în mod corect a constatat tribunalul că în situația apelantei pârâte-reclamante nu poate fi reținută incidența prevederilor art. 222 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 31/1990, față de faptul că lit. c) din lege are în vedere asociatul cu răspundere nelimitată, iar apelanta Căsăndroiu Victoria este asociat cu răspundere limitată, în timp ce prevederile lit. d) au în vedere pe asociatul administrator, apelanta Căsăndroiu neavând calitatea de administrator în societatea Solid System S.R.L..

În ceea ce privește "dispariția condiției de affectio societatis" ca și motiv de excludere al unui asociat din cadrul societății Solid System, s-a constatat că acest motiv de excludere este prevăzut la art. 27 lit. e) din Actul Constitutiv al Solid System S.R.L. și a fost reținut, cu putere de lucru judecat, și prin decizia civilă nr. 1936A/24.11.2015 pronunțată în dosarul nr. x/2015 Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, astfel că, în atare condiții este obligatorie analizarea acestui motiv de excludere prin raportare la amplul probatoriu administrat în cauză.

Analizând îndeplinirea condiției affectio societatis în cauza de față, instanța de apel a observat, din chiar cererea reconvențională formulată de apelanta - pârâtă Căsăndroiu, că aceasta solicită să se constate că este unicul asociat al Solid System S.R.L., contestând calitatea celorlalți asociați și că, în atare condiții lipsa intenției de colaborare, pe picior de egalitate, cu ceilalți asociați este evidentă.

Contrar opiniei exprimate de tribunal, instanța de apel a apreciat că solicitarea din cererea reconvențională nu denotă existența affectio societatis a apelantei Căsăndroiu Victoria față de Solid System S.R.L., odată ce aceasta contestă însăși legala constituire a acestei societăți.

Apelanta - pârâtă solicită, în esență, să se constate că societatea reală la care este asociat unic este S.C. "Spital Proiect P.A.S" S.A., respectiv S.C. "Spital Proiect P.A.S." S.R.L., societăți, în administrarea cărora a formulat o serie de acte și cereri în contra societății Solid System S.R.L..

Este adevărat că S.C. "Spital Proiect P.A.S" S.A., respectiv S.C. "Spital Proiect P.A.S." S.R.L. nu sunt societăți care să figureze înregistrate la Registrul Comerțului, însă apelanta pârâtă, a atribuit acestora numărul de înregistrare de la ORC și codul de înregistrare fiscală a societății Solid System S.R.L. (ex. f.139 vol. II dosar tribunal) și a formulat cereri adresate registrului comerțului și instanțelor de judecată prin care a urmărit desființarea societății Solid System S.R.L..

Relevantă în sensul lipsei de affectio societatis este și mențiunea olografă existentă pe procesul-verbal din data de 30.05.2007, în care apelanta a menționat că nu este asociat în S.C. Solid System, ci a cumpărat acțiuni în cadrul S.C. Spital Proiect S.A. prin Asociația Spital Proiect PAS S.A..

Totodată, chiar și prin apelul declarat în prezenta cauză Căsăndroiu Victoria își declină calitatea de asociat în Asociația Spital Proiect PAS și asociat unic al S.C. "Proiect Spital" S.A. societatea înregistrată la Registrul Comerțului x și CIF y, date de identificare ale societății Solid System S.R.L..

Instanța de apel a reținut, de asemenea, că prin prezentarea de către apelanta - reclamantă Solid System S.R.L. a listei litigiilor generate de apelanta - pârâtă Căsăndroiu Victoria, personal, sau prin intermediul S.C. "Proiect Spital" S.A. sau Asociația Spital Proiect PAS s-a dovedit lipsa de affectio societatis a asociatului a cărui excludere se solicită.

În concluzie instanța de apel a apreciat că în litigiul pendinte s-a făcut dovada acțiunilor culpabile ale asociatei Căsăndroiu Victoria în contra societății Solid System, neînțelegerile dintre asociați generate de acțiunile acesteia, precum și lipsa de affectio societatis a asociatei pârâte față de societatea în cadrul căreia ar trebui să aibă o participare activă în conducerea afacerilor sociale.

S-a mai reținut că nimic nu împiedică asociații care apreciază că activitatea socială nu este conformă cu prevederile legale să formuleze cereri în justiție, însă, din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că toate acțiunile formulate de apelanta-pârâtă au fost respinse, neexistând nici un indiciu în sensul că societatea Solid System nu a fost legal înființată sau că asociații desfășoară activități frauduloase.

În ceea ce privește susținerea tribunalului în sensul că nu se poate dispune excluderea unui asociat fără participarea celorlalți asociați, instanța de prim control judiciar a reținut că potrivit art. 223 din Legea nr. 31/1990 excluderea se pronunță prin hotărâre judecătorească la cererea societății sau a oricărui asociat, iar ca urmare a excluderii, instanța judecătorească va dispune, prin aceeași hotărâre, și cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalți asociați.

În cauza de față excluderea asociatului Căsăndroiu Victoria a fost cerută de societatea în acord cu prevederile art. 223 alin. (1), iar neparticiparea celorlalți asociați nu împiedică pronunțarea unei hotărâri de excludere, deoarece alin. (3) al art. 223 LSC obligă instanța să dispună, prin aceeași hotărâre cu privire la structura capitalului social, fără a impune drept o cerință suplimentară participarea celorlalți asociați. Atât timp cât excluderea este cerută de societate se prezumă acordul celorlalți asociați, iar capitalul social va fi stabilit în raport de cotele părți deținute de asociați din capitalul social.

Reținând că în cauză apelanta-reclamantă Solid System S.R.L. a dovedit în persoana apelantei-pârâte Căsăndroiu Victoria absența spiritului affectio societatis motiv pentru care se poate dispune excluderea acesteia din societate, având în vedere și limitele investirii, instanța de apel a făcut și aplicarea prevederilor art. 224 din Legea nr. 31/1990 și a obligat societatea la plata către pârâta Căsăndroiu a sumei de 62.598,78 RON, reprezentând contravaloarea cotei părți ce îi revine din patrimoniul social.

S-a reținut din raportul de expertiză întocmit în cauză, în primul stadiu procesual, că procentul de 1,088% din valoarea patrimoniului, conform actului constitutiv este în sumă de 62.598,78 RON și că, apelanta-pârâtă a contestat valoarea indicată de expert, însă prin răspunsul la obiecțiuni expertul desemnat în cauză a precizat că își menține concluziile inițiale.

Concluziile expertului contabil, astfel cum au fost explicate prin răspunsul la obiecțiuni, nu au mai fost contestate ulterior de apelanta-pârâtă nici în cadrul dosarului de fond și nici în apel, situație în care instanța de apel a ținut seama de raportul de expertiză întocmit în cauză.

Împotriva deciziei civile nr. 200A/2017 din 01 februarie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a declarat recurs recurenta Căsăndroiu Victoria, prin care a susținut că instanța nu a analizat nicio probă depusă de aceasta la dosar și cu rea-credință nu i-a aprobat expertiza contabilă cu efectuarea plăților către FPS și FPP IV Muntenia la momentul privatizării, recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, recurenta a arătat, în esență, că solicită casarea deciziei recurate întrucât o consideră nelegală și netemeinică, motivul de casare invocat fiind reprezentat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., deoarece lipsește motivarea soluției din dispozitiv, instanța nefăcând nicio precizare cu privire la valoarea lucrărilor de proiectare, deși fac parte din patrimonial societății, recurenta susținând că a dovedit valoarea acestora printr-un raport de evaluare extrajudiciar, necontestat de partea adversă.

În argumentarea aceluiași motiv de recurs, susține că motivarea este superficială în ceea ce privește analizarea noțiunii de affectio societatis și a participării active a recurentei în conducerea afacerilor sociale, aspect în legătură cu care instanța în mod superficial a apreciat că respingerea acțiunilor recurentei ar însemna că nu există niciun indiciu că societatea Solid System nu a fost legal înființată sau că asociații desfășoară activități frauduloase. Or, în esență, recurenta susține că a evidențiat alte chestiuni în documentele procesuale depuse la dosarul cauzei.

Astfel, se arată că, în cuprinsul deciziei atacate, instanța de apel reține că recurenta susține că este asociat unic al SPITAL PROIECT S.R.L. sau SPITAL PROIECT PAS, cu același număr de înregistrare și cod unic de identificare ce i-au fost atribuite societății SOLID SYSTEM S.R.L., și că, în această calitate, a întocmit diverse acte în numele și pe seama Spital Proiect.

Recurenta solicită a se observa două chestiuni a căror verticalitate nu poate și nu este contrazisă de niciun înscris din dosarul cauzei, respectiv că Societatea SPITAL PROIECT S.A. a fost o societate de stat, fiindu-i atribuit numărul de ordine în Registrul comerțului în anul 1991, conform Legii 31/1990 și a Legii nr. 26/1990, societate care ulterior a fost privatizată. Subliniază că, în anul 2000, printr-o hotărâre AGA pe care recurenta nu o recunoaște, a fost modificată forma juridică a societății din S.A. în S.R.L. și a fost schimbată denumirea, noua denumire fiind SOLID SYSTEM S.R.L..

Prin urmare, susține recurenta, cele reținute de instanță în sensul că aceasta a folosit aceleași date de identificare atribuite societății Solid System S.R.L. este superfluă și omite istoricul societății, aceste date de identificare fiind atribuite în anul 1991 societății SPITAL PROIECT S.A., care ulterior a fost privatizată.

În continuare, recurenta susține că, dacă s-ar analiza bilanțul intimatei, s-ar putea observa că aceasta nu a avut altă activitate decât să vândă proiectele societății Spital Proiect S.A. și să încaseze chirie de peste 10.000 Euro/lună pentru clădirile aflate la adresa din București, str. x. Totodată, a mai susținut că nu a perturbat relația comercială, contractul de închiriere și că nu a făcut cereri către partenerii contractuali.

Recurenta mai susține că instanța de apel reține că a făcut dovada lipsei de affectio societatis prin declarațiile sale în sensul că este acționar unic la societatea SPITAL PROIECT și nu la SOLID SYSTEM S.R.L., prin lista litigiilor civile și penale existente între aceasta și societate făcându-se dovada acțiunilor culpabile ale asociatei Casandroiu Victoria în contra societății Solid System, precum și lipsa unei participări active în conducerea afacerilor sociale.

Totodată, recurenta arată că nu a primit cartea de muncă în original decât în anul 2015, după numeroase adrese și solicitări, subliniind că cei doi asociați - Boroianu Serban și Alexandru Ioan cheltuie toți banii încasați din chirii și din valorificarea proiectelor așa încât societatea să nu realizeze profit, deoarece nu întreprind nicio altă activitate economică sau socială.

Recurenta mai solicită ca instanța să observe în întregime situația juridică și nu doar să rețină superfluu și total nefondat și nedovedit că nu are affectio societatis ori nu are o participare activă.

În continuare, recurenta arată că, instanța reține că a contestat suma stabilită prin raportul de expertiză - 65.598,78 RON, însă apreciază că expertul își menține concluziile în răspunsul la obiecțiuni și că ulterior aceasta nu a mai contestat expertiza.

Recurenta susține că instanța a interpretat greșit probele de la dosar deoarece prin raportul de expertiză i-au fost analizate valorile contabile ale bunurilor imobile fără însă a se calcula și valoarea drepturilor de proprietate intelectuală rezultată din proiectele instituției. A mai arătat că a depus la dosar, ca o completare a probatoriului, acceptat de instanță și necontestat de reclamantă, raportul de expertiză întocmit de expert tehnic asistat MLPAT, inginer verificator proiecte Chitiba Al. Florea și că instanța de apel a omis să se pronunțe asupra acestei probe, deși avea obligația sa răspundă tuturor argumentelor și probelor administrate în cauză.

Recurenta arată că, în ceea ce privește soluția de respingere a apelului său, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (8) C. proc. civ. impune casarea hotărârii când aceasta a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

În acest context, recurenta arată că a adus dovezi evidente că la momentul privatizării societății SPITAL PROIECT S.A. a plătit toate acțiunile scoase la vânzare prin intermediul Asociației PAS și că, ulterior, prin fraudă au fost înregistrate la Registrul Comerțului hotărâri AGA în care apărea acționar majoritar Alexandru Ioan, deși acesta nu a avut calitatea de salariat al unității.

După prezentarea detaliată a istoricului societății, recurenta arată că S.C. SPITAL PROIECT S.A. a fost supusă privatizării în temeiul Legii nr. 58/1991, prin metoda cumpărării acțiunilor de către salariați și că, așa cum rezultă din actele depuse la dosar, a achitat în interiorul termenelor prevăzute în contractele de privatizare întreaga valoare a celor 4.404 acțiuni, respectiv 110.100.000 ROL, precum și că niciun alt asociat din cadrul PAS-ului nu a achitat contravaloarea vreunei acțiuni.

Arată că a achitat această sumă în perioada 03.06.1996 - 31.12.1998 și că, după efectuarea acestor plați, reprezentanții FPS i-au restituit diferența dintre 110.100.000 ROL și suma de 16.471.560 leii în instituție, deoarece privatizarea s-a efectuat la valoarea H.G. nr. 26/1992, respectiv la valoarea de 16.471.560 RON.

Susține că, nici Alexandru Ion și nici Barascu Ion nu aveau calitate de membrii în PAS, iar prin urmare nu puteau cumpăra acțiuni. Cesiunile prezentate nu au nicio putere juridică pentru că sunt sub semnătură privată și pentru că nu privesc acțiuni deja cumpărate/plătite, ci acțiuni repartizate pentru a fi cumpărate. Astfel, daca acțiunile nu au fost plătite, ele nu pot fi nici înstrăinate deoarece nimeni nu poate da/transmite mai mult decât are.

În concluzie, susținând încălcarea normelor de drept material evocate, respectiv Legea nr. 58/1991, Legea 26/1990 privind Registrul Comerțului și Legea nr. 31/1990, în ceea ce privește privatizarea și dobândirea acțiunilor, recurenta pune concluzii de casare a deciziei recurate și reținând cauza spre rejudecare, solicită să se dispună admiterea apelului, iar pe fond admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost formulată.

La 24 aprilie 2017, intimata S.C. SOLID SYSTEM S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a invocat, în principal, excepția nulității recursului prevăzută de art. 306 alin. (1) C. proc. civ., iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

În ședința publică din 9 mai 2017, recurenta a arătat că, din eroare, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile noului C. proc. civ. și a solicitat a se lua act de faptul că temeiul de drept al recursului îl reprezintă dispozițiile art. 304 pct. 7 și pct. 9 C. proc. civ.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte notează că în raport de data învestirii instanței de fond - 18 mai 2012 - în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ. de la 1865, aspect necontestat de părți.

Față de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., examinând, cu prioritate, excepția nulității recursului declarat de recurenta Căsăndroiu Victoria împotriva deciziei civile nr. 200A/2017 din 01 februarie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, invocată de intimata S.C. SOLID SYSTEM S.R.L., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, textul impunând, așadar, ca o condiție de formă a recursului, menționarea motivelor de nelegalitate.

Dispozițiile legale stipulează în art. 303 C. proc. civ. că, recursul se motivează prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs, fiecare motiv de recurs urmând a fi arătat și dezvoltat separat, în sensul formulării unor critici de nelegalitate precum cele evidențiate limitativ de art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., în privința modului de judecată al instanței finalizat prin hotărârea atacată.

Totodată, instanța este obligată să verifice dacă dezvoltarea motivelor de recurs realizează exigențele dispozițiilor înscrise în art. 306 alin. (3) C. proc. civ., care dispune că:

"indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304".

Sancțiunea nerespectării acestor exigențe este cea reglementată de art. 306 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căreia, recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor care se referă la motivele de ordine publică.

De aceea, atunci când se constată de instanță imposibilitatea încadrării motivelor dezvoltate de parte într-unul din motivele prevăzute expres de art. 304 C. proc. civ., se aplică sancțiunea nulității recursului, deoarece, în materia nulității recursului, astfel cum este reglementată de art. 306 C. proc. civ., există numai excepția care privește motivele de ordine publică, întrucât potrivit legii nu orice nemulțumire a părții poate duce la modificarea ori casarea hotărârii recurate.

Din aceste prevederi legale rezultă că, pentru a fi validă juridic, cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele pe care se sprijină, adică, acele argumente de natură juridică pentru care recurentul înțelege a critica hotărârea atacată.

Înalta Curte constată că recurenta nu s-a conformat exigențelor art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ., neformulând critici care să poată fi încadrate în vreunul din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ., criticile la adresa deciziei atacate reprezentând doar o succesiune de fapte și afirmații, care nu cuprind argumente concrete de nelegalitate împotriva deciziei din apel.

Critica recurentei referitoare la faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau că aceasta cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei deoarece lipsește motivarea soluției din dispozitiv, respectiv faptul că instanța nu a făcut nicio precizare cu privire la valoarea lucrărilor de proiectare, deși fac parte din patrimoniul societății, recurenta susținând că a făcut dovada acestora printr-un raport de evaluare extrajudiciar, sau când motivarea este superficială, în ceea ce privește analizarea noțiunii de affectio societatis și a participării recurentei în conducerea afacerilor sociale, nu poate fi primită ca motiv de nelegalitate circumscris vreunuia din motivele prevăzute de art. 304 pct. 1- 9 C. proc. civ., având în vedere că vizează aspecte de temeinicie a deciziei atacate, recurenta neindicând în concret în ce mod instanța a încălcat dispozițiile anterior evocate.

Recurenta se raportează în argumentația recursului la hotărârea instanței de control judiciar din perspectiva situației de fapt reținută și a probatoriului administrat și, chiar dacă în dezvoltarea criticilor recurenta face referire la încălcarea normelor de drept material - Legea nr. 58/1991, Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului și Legea nr. 31/1990, trimiterea este pur formală, neregăsindu-se argumente care să susțină eventuale motive de nelegalitate a deciziei recurate și care să poată fi circumscrise art. 304 C. proc. civ.

Astfel, în speță, recurenta susține că instanța a interpretat greșit probele de la dosar deoarece prin raportul de expertiză i-au fost analizate valorile contabile ale bunurilor imobile fără însă a se calcula și valoarea drepturilor de proprietate intelectuală rezultată din proiectele instituției, că a depus la dosar, ca o completare a probatoriului, raportul de expertiză întocmit de expert tehnic Chitiba Al. Florea și că ins