ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 802/2017
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 802/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Ședința publică din data de 09 mai 2017
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2878 din data de 20.06.2014, Judecătoria Suceava a admis excepția nulității cererii formulată de Dimitriu I. Constantin pentru lipsa obiectului invocată din oficiu și a anulat cererea pentru lipsa obiectului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit art. 112 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă numele și prenumele părților, domiciliul acestora, obiectul cererii și valoarea acestuia, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea, arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere și semnătura.
Conform art. 133 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele părților, obiectul sau semnătura, va fi declarată nulă.
Instanța a constatat că cererea nu este inteligibilă, neînțelegându-se ce solicită reclamantul prin cererea formulată.
La termenul de judecată din data de 28 februarie 2014 instanța a pus în vedere reclamantului prezent să menționeze obiectul acțiunii, motivele de fapt și temeiul de drept al cererii. La termenul de judecată din data de 09 mai 2014 instanța a adus la cunoștința reclamantului prezent că la data de 28 februarie 2014 instanța i-a pus în vedere să menționeze obiectul acțiunii, motivele de fapt și temeiul de drept al cererii.
Instanța a constatat că din cuprinsul cererii formulate și a înscrisurilor depuse de reclamant nu reiese care este obiectul cererii și care sunt motivele de fapt și temeiul de drept al cererii.
Având în vedere faptul că instanța a pus în vederea reclamantului să precizeze obiectul cererii, temeiul de drept și motivele de fapt ale cererii, reclamantul nu s-a conformat, iar din cuprinsul cererii nu rezultă aceste aspecte instanța a constatat că cererea de chemare în judecată este lipsită de obiect.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contestatorul Dimitriu Constantin, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 469/13.10.2015 Tribunalul Suceava, secția I civilă a admis excepția perimării recursului invocată din oficiu de instanță și a constatat perimat recursul.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că ultimul act de procedură a fost îndeplinit la data de 09.09.2014 când prin încheiere instanța a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., față de lipsa nejustificată a părților, și de la această dată dosarul a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina acestora.
Conform art. 248 C. proc. civ. orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire, se perimă de drept, chiar și în contra incapabililor, dacă a rămas în nelucrare timp de un an.
Așadar, în conformitate cu acest text legal, în cazul nerespectării cerinței de a exista continuitate între actele de procedură, intervine perimarea. Aceasta are o natură juridică mixtă, în sensul că este atât o sancțiune procedurală, de aplicație generală, care operează în ipoteza nerespectării termenului prevăzut de lege, cât și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței, vreme îndelungată, în judecată.
Având în vedere că în cauza de față nu s-a îndeplinit niciun act de procedură în vederea judecării pricinii mai mult de un an, instanța a admis excepția perimării și a constatat perimat recursul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul Dimitriu Constantin.
Prin decizia nr. 17 din 16 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, a fost constată perimată cererea de recurs formulată de petentul Dimitriu Constantin împotriva hotărârii nr. 469 din 13 octombrie 2015 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. x/2014.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, în speță, astfel cum rezultă din încheierea de ședință din 21.01.2016, părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din data de 21 ianuarie 2016 și, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea cauzei, constatându-se că niciuna dintre părți nu a cerut judecarea în lipsă.
Totodată, s-a reținut că până la data de 23.01.2017, când era împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ., părțile nu au formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, în vederea continuării judecății.
Reținând că în speță sunt întrunite condițiile perimării prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și constatând că, potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept, putând fi constatată și din oficiu de instanță, față de dispozițiile art. 252 alin. (1) teza I din același cod, instanța a constatat perimată cererea de recurs cu care a fost investită.
Împotriva acestei decizii a formulat cerere de recurs recurentul Dimitriu I. Constantin, fără a se indica temeiul de drept, cererea cuprinzând o înșiruire de numere de dosare și de relatări trunchiate privind măsurile luate în cadrul unor ședințe de judecată diferite ce vizează diverse litigii.
Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror cereri, excepții sau motive de recurs, Înalta Curte conform art. 137 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1)-(3) din Legea nr. 146/1997 modificată și completată, a luat în examinare excepția netimbrării cererii de recurs invocată, din oficiu, și a reținut:
Prin art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice, cât și de persoanele juridice, care se plătesc anticipat sau în mod excepțional, până la termenul stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată ca netimbrată.
Totodată, conform dispozițiilor art. 9 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar "cererile pentru care se datorează timbru judiciar, nu vor fi primite și înregistrate, dacă nu sunt timbrate corespunzător. În cazul nerespectării dispozițiilor prezentei ordonanțe, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru".
Este de reținut că accesul la justiție presupune respectarea cerințelor formale în legătură cu promovarea unei acțiuni sau căi de atac, dar și respectarea dispozițiilor imperative vizând plata taxelor judiciare de timbru fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în fața instanței, aceasta nefiind legal învestită.
În speță, recurentul a fost legal citat pentru termenul de astăzi, 9 mai 2017, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 4 RON și 0,15 RON timbru judiciar, dar acesta, în mod nejustificat, nu și-a îndeplinit obligația legală a timbrării.
Constatând că cererea de recurs nu a fost timbrată anticipat și nici până la termenul stabilit de instanță, respectiv 9 mai 2017, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită, că în cauză nu operează scutirea legală de obligația timbrării, Înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, cu referire la art. 9 din O.G nr. 32/1995, modificată, și să dispună anularea cererii, ca netimbrată.
În raport de prevederile legale anterior evocate, cererea de recurs formulată de recurentul Dimitriu I. Constantin împotriva deciziei nr. 17 din 16 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, va fi anulată ca netimbrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurentul Dimitriu I. Constantin împotriva deciziei nr. 17 din 16 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 09 mai 2017.