ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3927/2018

Ședința publică din data de 3 octombrie 2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a Civilă la data de 13.05.2016 sub nr. x/2016, disjuns din dosarul nr. x/2012, reclamantul DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI (fost Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (O.P.S.P.I.) a chemat în judecată pârâtele S.C. A. S.R.L. și S.C. B. S.A., solicitând instanței să dispună obligarea pârâtelor la plata sumei de 55.971.910 RON și 964.833,74 Euro, reprezentând daune interese calculate conform art. 19.3, urmare a rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare nr. x/05.09.2007.

Prin sentința civilă nr. 4228/2016 din 07 iulie 2016, pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a Civilă în dosarul nr. x/2016, a fost admisă în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI (fost Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie - O.P.S.P.I.), în contradictoriu cu pârâtele A. S.R.L. și B. S.A. și s-a dispus obligarea pârâtelor, în solidar, să plătească reclamantului suma de 5.597.191 RON și suma de 1.021.33374 Euro în echivalent în RON la cursul B.N.R. din data plății.

Prin decizia civilă nr. 2386A din 20 decembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă a fost respins apelul declarat de apelantul DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 4228/2016 din 07 iulie 2016, în contradictoriu cu intimatele A. S.R.L. și B. S.A., ca nefondat.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI (fost Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie - O.P.S.P.I.), motivat, în esență, pe următoarele considerente:

În speță sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 din vechiul C. proc. civ.

Hotărârea recurată este dată cu aplicarea greșită a legii și a contractului, care reprezintă legea părților.

Instanța de apel, cât și cea de fond au respins în mod greșit în majoritate sumele solicitate, reținând că acestea nu au fost dovedite de vânzător, deși conform contractului de privatizare, obligația de a prezenta documente doveditoare a îndeplinirii obligațiilor contractuale revenea cumpărătorului.

Intimatele-pârate nu s-au apărat în nicio fază procesuală, neformulând niciun un act de procedură, aceeași atitudine având-o și în legătură cu îndeplinirea obligațiilor contractuale și cu toate acestea, instanța de apel a respins apelul D.P.A.P.S. ca nefondat.

Cu privire la suma de 5.597.191 RON, reprezentând penalități (în valoare de 20% din preț) calculate conform art. 9.6, coroborat cu art. 19.1 din contract:

Instanța de apel a considerat nefondată cererea, deoarece D.P.A.P.S. nu a depus relații furnizate de registrul comerțului, din care să rezulte restrângerea sau modificarea obiectului principal de activitate/activității principale al/a societății C. S.A.

Data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor este 11.09.2007. Rezultă că perioada de întindere a obligației era de 3 ani, cu termene anuale scadente la: 11.09.2008. 11.09.2009 și 11.09.2010.

Așadar, conform clauzei prevăzute la art. 9.6, cumpărătorul avea obligația de a certifica respectarea clauzei prin transmiterea, la solicitarea vânzătorului, a unei declarații autentificate, pe propria răspundere a reprezentanților legali ai societăților care formează consorțiul.

Cumpărătorul a transmis o singură declarație, prin care se certifică respectarea clauzei prevăzute la art. 9.6 până la data de 20.10.2008, deci doar pentru primul termen scadent.

Pentru următoarele perioade de 2 ani vânzătorul a solicitat în mod repetat cumpărătorului, documente prin care să dovedească îndeplinirea acestei obligații.

Față de cele expuse mai sus, rezultă că vânzătorul trebuia să primească certificatul constatator de la cumpărător, solicitarea din partea vânzătorului a unui astfel de certificat direct de la oficiul registrului comerțului presupunea costuri pentru acesta, neexistând în contract obligația sa de a verifica îndeplinirea obligației.

Mai mult, vânzătorul nu avea cum să cunoască data îndeplinirii unei anumite obligații și de aceea a solicitat de la cumpărător date și declarații.

Prin urmare, penalitățile solicitate pentru anii 2008 și 2009 sunt justificate, deoarece certificarea acestei obligații reprezintă tot o obligație a cumpărătorului.

În concluzie, pentru netransmiterea documentelor solicitate de vânzător, care să dovedească realizarea clauzei, asa cum și-a asumat cumpărătorul prin contract, conform clauzei 19.1 se justifică solicitarea penalităților de 20% din preț, respectiv 5.597.191 RON.

Cu privire la suma de 5.597.191 RON, reprezentând penalități (în valoare de 20% din preț), calculate conform art. 9.10, coroborat cu art. 19.1 din contract:

În privința obligației stabilite de art. 9.10 din contract, instanța a considerat ca nefondată cererea, deoarece D.P.A.P.S. nu a depus relații furnizate de registrul comerțului, din care să rezulte restrângerea sau modificarea obiectului principal de activitate/activității principale al/a societății C. S.A.

Data transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor este 11.09.2007. Rezultă că perioada obligației era de 3 ani, cu termene anuale scadente la: 11.09.2008. 1 1.09.2009 și 11.09.2010.

Dar, conform clauzei de la art. 9.6, cumpărătorul avea obligația de a certifica respectarea clauzei prin transmiterea, la solicitarea vânzătorului, a unei declarații pe propria răspundere autentificată a reprezentanților legali ai societăților care formează consorțiul.

Cumpărătorul a transmis o declarație pe propria răspundere a reprezentanților legali ai societăților care formează consorțiul din care rezultă că prevederea de la art. 9.6 a fost respectată până la data de 11.11.2008, deci numai pentru primul termen scadent.

Pentru următoarele perioade de 2 ani vânzătorul a solicitat în mod repetat cumpărătorului documente prin care să dovedească îndeplinirea clauzelor de la art. 9.10 din contract.

Pentru netransmiterea de către cumpărător a documentelor care să dovedească realizarea obligației prevăzute la art. 9.10 din contract, se justifică solicitarea penalităților de 20% din preț, respectiv 5.597.191 RON.

Cu privire la suma de 5.597.191 RON, reprezentând penalități (în valoare de 20% din preț) calculate conform art. 10.6, coroborat cu art. 19.1 din contract:

În ceea ce privește nerespectarca obligației inserate în art. 10.6 din contract, instanța a considerat ca nefondată cererea, deoarece reclamantul nu a dovedit nerespectarea obligației de către pârâte.

Această clauză se întinde pe toată perioada de derulare a contractului.

Cumpărătorul a transmis o declarație pe propria răspundere din care rezultă respectarea clauzei de la art. 10.6 până la data de 20.10.2008.

Pentru următoarele perioade, vânzătorul a solicitat în mod repetat cumpărătorului documente prin care să dovedească îndeplinirea clauzelor de la art. 10.6 din contract.

Prin urmare, penalitățile solicitate pentru anii 2008 și 2009 sunt justificate, deoarece certificarea acestei obligații reprezintă tot o înțelegere a părților, respectiv o obligație a cumpărătorului, pentru netransmiterea documentelor solicitate de vânzător, justificându-se plata penalităților de 20% din preț, respectiv 5.597.191 RON.

Cu privire la suma de 5.597.191 RON, reprezentând penalități (în valoare de 20% din preț), calculate conform art. 17.2, coroborat cu art. 19.1 din contract:

În ceea ce privește critica cu privire la obligația prevăzută de art. 17.2, instanța de apel a considerat ca nefondata cererea D.P.A.P.S., nefiind dovedită neîndeplinirea acestei obligații, respectiv folosirea de către cumpărător a mărcilor, brevetelor sale, licențelor aflate în patrimoniul societății C. S.A. De asemenea, instanța de apel a mai arătat că reclamantul nu a depus la dosar nici anexa 1 menționata la art. 17.2 din contract.

Această clauză se întinde pe toată perioada de derulare a contractului.

Cumpărătorul a transmis o declarație pe propria răspundere a reprezentanților legali ai societăților care formează consorțiul din care rezultă că prevederea de la art. 17.2 a fost respectată până la data de 20.10.2008.

Solicitările adresate cumpărătorului, care să dovedească îndeplinirea clauzei de la art. 17.2 din contract au rămas fără efect.

Pentru netransmiterea documentelor solicitate de vânzător, este justificată plata penalităților de 20% din pret, respectiv 5.597.191 RON.

Cu privire la suma de 27.985.955 RON, reprezentând penalități (în valoare de 100% din preț), calculate conform art. 18.5 din contract:

Instanța a constatat că D.P.A.P.S. nu a dovedit că pârâtele ar fi cesionat către terți acțiunile deținute la societatea C. S.A. sau ar fi transmis obligațiile contractuale.

Prin adresele nr. x/20.05.2009, nr. y/18.03.2010 și nr. 1628/12.05.2010, pârâții trebuia să depună declarație pe proprie răspundere pentru certificarea îndeplinirii clauzei, obligație care nu a fost îndeplinită.

Prin extrasul din 12.07.2010 de la Bursa de Valori București (Anexa 2) se observă că:

- începând cu data de 15.09.2008, A. S.R.L. era acționar cu 99.7090% din capitalul social;

- începând cu data de 10.03.2010, A. S.R.L. a cesionat 32.2385% din capitalul social către D..

Cu privire la suma de 5.500 Euro, reprezentând penalități calculate conform art. 17.5 din contract.

Instanța de apel a constatat că D.P.A.P.S. nu a depus la dosar înscrisuri din care să rezulte că au intervenit modificări cu privire la elementele menționate la art. 17.5 alin. (1) din contract.

Prin adresa nr. x/07.05.2009 A. S.R.L. comunica sediul actual al E. S.A. și al A. S.R.L. Comunicarea este realizată cu o întârziere de 55 zile calendaristice, față de termenul de 20 de zile calendaristice și cumpărătorul datorează penalități 100 euro/zi.

Cu privire la suma de 1.500 Euro, reprezentând penalități calculate conform art. 2 alin. (3) din actul adițional nr. x/19.01.2010 la contractele de garanție reală mobiliară nr. 27/05.09.2007, nr. 28/05.09.2007, nr. 29/05.09.2007 și nr. 26/22.09.2008.

Instanța a constatat că art. 15.9 și nici un alt articol din contract nu prevede sancțiunea obligării la penalități de întârziere pentru neîndeplinirea de către debitor a obligației de a face mențiune despre modificarea garanției reale mobiliare în registrul acționarilor societății. De asemenea, art. 2 alin. (2) din actul adițional nr. x la contractele de garanție reală mobiliară stabilește în sarcina ambelor părți obligația de a depune diligențe în vederea înregistrării modificării garanției reale mobiliare.

Conform art. 2 alin. (3) din actul adițional nr. x la contractele de garanție reală mobiliară (Anexa 3), debitorul datorează penalități de 100 euro/zi de întârziere, până la îndeplinirea obligației de înregistrare a garanției reale mobiliare conform alin. (2) al aceluiași articol.

Actele adiționale la contractele de garanție reala mobiliară s-au semnat la data de 19.01.2010. Termenul de 10 zile s-a împlinit la data de 29.01.2010. Deoarece nu s-au realizat înregistrările în termen de 10 zile, ci doar la data de 02.02.2010, pentru 15 zile întârziere s-au calculat penalități de 100 euro/zi.

Cu privire la suma de 957.833,74 Euro, datorată ca urmare a neachitării la scadență a ratei nr. 2 din preț și notificată cumpărătorului prin adresa nr. x/15.04.2010 și nr. y/05.07.2010, reprezentând dobânzi și penalități calculate conform contractului:

Pentru neachitarea ratei a doua, vânzătorul a notificat cumpărătorul pentru plata sumei de 957.833,74 euro, reprezentând dobânzi și penalități calculate conform contractului, actualizate la data de 30.06.2010 și în urma neplății acesteia a emis declarația unilaterală de rezoluțiune.

În raport de prevederile art. 5.2.1.1 și 5.2.1.4 din contract, D.P.A.P.S. este îndreptățit la plata sumei de 957.833,74 euro, cu titlu de dobânzi și penalități calculate până la data de 30.06.2010.

Cu privire la suma de 52.000 Euro, reprezentând penalități calculate în conformitate cu prevederile clauzei de la art. 12.10 alin. (2) din contract:

Conform clauzei prevăzute la art. 12.10 din contract, cumpărătorul va notifica pe vânzător cu privire la transmiterea activelor/terenurilor, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului de transmitere active/terenuri. Un asemenea transfer nu exonerează cumpărătorul de îndeplinirea obligațiilor asumate prin contract. Nerespectarea prevederilor prezentului articol obligă cumpărătorul să plătească vânzătorului o penalitate egală cu 20% din valoarea investiției de mediu asumată conform clauzei de la art. 12.6.

Pentru realizarea cu întârziere a obligațiilor de transmitere documente privind transferul imobilului situat în București, str. x. sector 1 din proprietatea societății C. S.A., precum și pentru realizarea cu întârziere a obligațiilor de mediu față de termenele prevăzute în avizul de mediu pentru privatizare, cumpărătorul datorează penalități de 20% din valoarea investițiilor de mediu.

În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 8 și pct. 9 din C. proc. civ.

Prealabil analizei motivelor de recurs, Înalta Curte, în considerarea dispozițiilor art. 137 alin. (1) din C. proc. civ., va cerceta cu prioritate excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei-pârâte S.C. A. S.R.L., invocată din oficiu.

Capacitatea procesuală de folosință constă în aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații în plan procesual, aceasta subzistând până la data încetării persoanei juridice.

Art. 41 din C. proc. civ. prevede că "orice persoană care are folosința drepturilor civile poate să fie parte în judecată".

Persoanele care nu au folosința drepturilor civile nu pot sta în judecată și nici nu pot exercita vreun drept la acțiune. Persoanele juridice dobândesc capacitatea de folosință în momentul înregistrării lor și o pierd odată cu radierea.

În speța de față, s-a dovedit că, în ceea ce o privește pe intimata-pârâtă, prin sentința civilă nr. 1747 din 20 martie 2018, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă în dosarul nr. x/2016, s-a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea societății din evidențele registrului comerțului.

Prin decizia civilă nr. 1614 din 17 septembrie 2018, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a fost respins apelul declarant de apelantul-creditor DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI împotriva sentinței civile nr. 1747 din 20 martie 2018, pronunțate de Tribunalul București, secția a VII-a civilă în dosarul nr. x/2016, în contradictoriu cu intimata-debitoare S.C. A. S.R.L., prin lichidator judiciar F. S.P.R.L. și cu intimata-creditoare AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI, ca nefondat.

La data de 07 iunie 2018, intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L. a fost radiată din evidențele registrului comerțului, fapt pentru care, aceasta este lipsită de capacitatea de a avea drepturi și obligații, în plan procesual.

Pentru acest motiv, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 41 din C. proc. civ., va admite excepția lipsei capacității de folosință a intimatei-pârâte S.C. A. S.R.L. și, în consecință, va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI (FOST OFICIUL PARTICIPAȚIILOR STATULUI ȘI PRIVATIZARII ÎN INDUSTRIE (O.P.S.P.I.) împotriva deciziei civile nr. 2386A din 20 decembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca fiind formulat împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei capacității de folosință a intimatei-pârâte S.C. A. S.R.L.

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant DEPARTAMENTUL PENTRU PRIVATIZARE ȘI ADMINISTRAREA PARTICIPAȚIILOR STATULUI (FOST OFICIUL PARTICIPAȚIILOR STATULUI ȘI PRIVATIZARII ÎN INDUSTRIE (O.P.S.P.I.) împotriva deciziei civile nr. 2386A din 20 decembrie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, ca fiind îndreptat împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosință.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2018.