ÎCCJ, Decizia nr. 131/2012

ÎCCJ, Decizia nr. 131/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor

de față;

Din actele dosarului

constată următoarele:

Prin încheierea din

data de 16 aprilie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția penală, a fost admisă, în parte, cererea formulată de Parchetul de pe

lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., și în baza art. 145

1

raportat la art. 145 alin. (1) C. proc. pen.,cu referire la art. 143 alin. (1)

și art. 136 alin. (1) și (4) C. proc. pen., a fost luată măsura preventivă a

obligării de a nu părăsi țara față de inculpații: T.D.I.; O.C.C.; M.A.;

A.N.A.R.B.M.; M.R.; C.M.; P.L.; S.I.M.; Ț.V.; B.S.; D.L.A.; C.M.; P.A.C.; M.L.;

B.M.M.; B.E.; D.M.; I.M.I.; D.I.D.; A.A.; P.C.; Z.Q.; P.A.S.

În temeiul art. 145

1

alin. (2) cu referire la art. 145 alin. (1

1

) C. proc. pen., s-a

dispus obligarea inculpaților, pe durata măsurii preventive, să respecte

următoarele obligații:

a) să se prezinte la

instanța de judecată sau la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt

chemați;

b) să se prezinte la

organul de poliție în raza căruia locuiesc, desemnat cu supravegherea, conform

programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau de câte ori sunt

chemați;

c) să nu își schimbe

locuința fără încuviințarea instanței de judecată;

d) să nu dețină, să

nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.

În baza art. 145

1

alin. (2) cu referire la art. 145 alin. (1

2

) lit. c) C. proc. pen.,

pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații T.D.I., O.C.C.,

M.A., A.N.A.R.B.M., M.R., C.M., P.L., S.I.M., Ț.V., B.S., D.L.A., C.M., P.A.C.,

M.L., B.M.M., B.E., D.M., I.M.I., D.I.D., A.A., P.C., Z.Q. și P.A.S. au fost

obligați să nu comunice sau să ia legătura în mod direct sau indirect cu

ceilalți învinuiți sau inculpați cercetați în cauză sau cu persoanele care au

calitatea de martori în dosar; pentru inculpatul T.D.I., cu excepția fratelui

său, T.H.D., care are calitatea de inculpat în cauză, iar pentru inculpatul

B.M.M., cu excepția fratelui său B.E.S., care are calitatea de martor în cauză.

S-a făcut aplicarea

art. 145

1

alin. (2) cu referire la art. 145 alin. (2

1

) și

(2

2

) C. proc. pen.

Au fost puse în

vedere inculpaților dispozițiile art. 145

1

alin. (2) raportat la

art. 145 alin. (3) C. proc. pen.

A fost respinsă

cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,

D.N.A., cu privire la inculpații B.L.C.; C.S. și R.V.

S-a dispus ca onorariul

cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpații T.D.I., O.C.C.,

M.A., B.L.C., A.N.A.R.B.M., C.M., P.L., S.I.M., B.S., C.S., D.L.A., R.V., C.M.,

P.A.C., B.E., I.M.I., D.I.D. și P.C., în sumă de câte 100 lei, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din

oficiu pentru inculpații M.R., Ț.V., M.L., B.M.M., D.M., A.A., Z.Q. și P.A.S.

până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 25 lei, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției, iar onorariile cuvenite interpreților de limba

arabă și limba chineză se vor plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

Pentru a pronunța

această soluție prima instanță a reținut, în esență, că prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A. nr.

160/P/2010 din 19 martie 2012 s-a dispus trimiterea în judecată, printre alții

și a inculpaților T.D.I., O.C.C., M.A., B.L.C., A.N.A.R.B.M., M.R., C.M., P.L.,

S.I.M., Ț.V., B.S., C.S., D.L.A., R.V., C.M., P.A.C., M.L., B.M.M., B.E., D.M.,

I.M.I., D.I.D., A.A., P.C., Z.Q. și P.A.S., astfel:

- inculpatul B.M.M.

pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup

infracțional organizat, trafic de influență și instigare la abuz în serviciu

contra intereselor persoanelor;

- inculpatul T.D.I.

pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup

infracțional organizat, complicitate la infracțiunea de dare de mită,

complicitate la infracțiunea de luare de mită, precum și instigare la abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor;

- inculpatul M.L.

pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup

infracțional organizat și trafic de influență;

- inculpatul B.E.

pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup

infracțional organizat, cumpărare de influență, instigare la dare de mită,

instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, complicitate la

infracțiunea de dare de mită,complicitate la infracțiunea de luare de mită și

trafic de influență;

- inculpatul P.A.C.

pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup

infracțional organizat, cumpărare de influență, complicitate la infracțiunea de

trafic de influență, trafic de influență și dare de mită;

- inculpatul C.S.

pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup

infracțional organizat;

- inculpatul D.L.A.

pentru săvârșirea infracțiunilor de: aderare și sprijinire a unui grup

infracțional organizat, complicitate la dare de mită, complicitate la luare de

mită și luare de mită;

- inculpatul O.C.C.

pentru comiterea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup

infracțional organizat și luare de mită;

- inculpatul B.L.C.

pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup infracțional

organizat;

- inculpatul S.I.

pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup

infracțional organizat și luare de mită;

- inculpatul M.A.

pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup

infracțional organizat și luare de mită;

- inculpatul D.I.D.

pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup

infracțional organizat și luare de mită;

- inculpatul R.V.

pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup

infracțional organizat și luare de mită;

- inculpatul Ț.V.

pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup

infracțional organizat, dare de mită, complicitate la infracțiunea de dare de

mită, complicitate la infracțiunea de luare de mită, precum și complicitate la

infracțiunea de folosire la autoritatea vamală de documente vamale, comerciale

sau de transport falsificate;

- inculpatul B.S.

pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinirea unui grup

infracțional organizat, dare de mită, complicitate la infracțiunea de dare de

mită și complicitate la infracțiunea de folosire la autoritatea vamală de

documente vamale, comerciale sau de transport falsificate;

- inculpatul I.M.I. pentru

săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional

organizat și dare de mită;

- inculpatul A.N.A.R.B.M.

pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup

infracțional organizat, dare de mită și instigare la fals în înscrisuri sub

semnătură privată;

- inculpatul M.R.

pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare și sprijinirea unui grup

infracțional organizat, dare de mită și complicitate la dare de mită;

- inculpatul D.M.

pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup

infracțional organizat și dare de mită;

- inculpatul A.A.

pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup

infracțional organizat și dare de mită;

- inculpatul C.M.

pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup

infracțional organizat, dare de mită și complicitate la luare de mită;

- inculpatul Z.Q.

pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup

infracțional organizat și dare de mită;

- inculpatul P.C.

pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup

infracțional organizat, complicitate la infracțiunea de dare de mită și,

respectiv, complicitate la infracțiunea de luare de mită;

- inculpatul P.L.

pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup

infracțional organizat, complicitate la infracțiunea de dare de mită,

complicitate la infracțiunea de luare de mită, precum și dare de mită;

- inculpatul P.A.S.

pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup

infracțional organizat și luare de mită;

- inculpatul C.M.

pentru săvârșirea infracțiunii de aderare și sprijinire a unui grup

infracțional, complicitate la infracțiunea de dare de mită, complicitate la

infracțiunea de luare de mită, precum și dare de mită.

În esență, procurorul

a reținut, în ceea ce privește infracțiunea de trafic de influență, pretins a

fi fost săvârșită de inculpatul B.M.M., că acesta, la data de 22 octombrie

2010, în calitate de senator în Senatul României, i-a pretins inculpatului B.E.,

director la D.D.P. din cadrul C.N.A.P.M.C. SA, să îi procure cu titlu gratuit,

direct din magazia de confiscări vamale a Biroului Vamal Constanța Sud Agigea,

200 de perechi pantofi de sport și 200 de treninguri. Aceste bunuri au fost

puse la dispoziția inculpatului B.M.M., prin intermediul învinuiților: T.D.I. (comisionar

vamal) și T.H.D., fratele acestuia, lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal

Constanța Sud Agigea, responsabil de confiscările vamale și având gestiunea

asupra magaziei de confiscări vamale. Bunurile au fost transportate la

domiciliul lui B.E., fratele inculpatului B.M.M., deținând funcția de director

în cadrul C.N.A.P.M.C. SA.

În schimbul

furnizării produselor, acesta i-a promis inculpatului B.E. sprijinul, prin

influența pe care o avea, în virtutea funcției deținute, pentru a direcționa

diferite proiecte politico-administrative în sensul impus de interesele

acestuia, precum și a întregului grup infracțional. Pentru a realiza acest

lucru, inculpatul B.M.M. a promis că va interveni pe lângă persoanele

competente să realizeze proiectele respective.

Pentru inculpatul B.E.,

parchetul a reținut comiterea infracțiunii de cumpărare de influență, constând

în aceea că, la data de 22 octombrie 2010, inculpatul, care deținea la acel

moment calitatea de director al D.D.P., din cadrul C.N.A.P.M.C. SA, i-a oferit

inculpatului B.M.M., la cererea acestuia, cu titlu gratuit, direct din magazia

de confiscări vamale a Biroului Vamal Constanța Sud Agigea, 200 de perechi

pantofi de sport și 200 de treninguri. Aceste bunuri au fost puse la dispoziția

inculpatului B.M.M., prin intermediul învinuiților T.D.I. (comisionar vamal) și

T.H.D., fratele acestuia, lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal Constanța Sud

Agigea, responsabil de confiscările vamale și având gestiunea asupra magaziei

de confiscări vamale. Bunurile au fost transportate la domiciliul lui B.E.,

fratele inculpatului B.M.M., care deținea funcția de director în cadrul C.N.A.P.M.C.

SA.

În schimbul

furnizării produselor, inculpatul B.M.M. i-a promis inculpatului B.E.

sprijinul, prin influența pe care o are, în virtutea funcției deținute, pentru

a direcționa diferite proiecte politico-administrative în sensul impus de

interesele acestuia, precum și a întregului grup infracțional, arătând că va

interveni pe lângă persoanele competente să realizeze proiectele respective.

S-a reținut, totodată,

comiterea infracțiunii de instigare la delapidare, costând în aceea că, la

solicitarea expresă a inculpatului B.M.M., formulată la data de 22 octombrie

2010, l-a determinat pe inculpatul T.H.D., lucrător vamal la Biroul Vamal

Constanța Sud Agigea, responsabil cu magazia de confiscări vamale și având

gestiunea acesteia, să sustragă din gestiune următoarele bunuri: 200 de perechi

pantofi de sport și 200 de treninguri.

Cu privire la

inculpatul B.L.C., procurorul reține că a aderat la un grup infracțional

organizat, activitatea acestuia desfășurându-se în perioada 19 noiembrie 2010 -

27 decembrie 2010.

Aceeași infracțiune a

fost reținută și în sarcina inculpatului D.L.A., cu privire la care s-a arătat

că în permanență a fost informat de ceilalți membri ai grupului infracțional

organizat despre acțiunile ilicite desfășurate la Biroul Vamal Constanța Sud

Agigea, solicitându-i-se acordul cu privire la acestea.

Fapta reținută în

sarcina inculpatului C.S. a fost încadrată de parchet în dispozițiile art. 7

din Legea nr. 39/2003, activitatea infracțională fiind desfășurată, în opinia

acuzării, în perioada 25 noiembrie 2010 - 15 februarie 2011, inculpatul

cunoscând activitatea infracțională a grupului, ținând legătura cu membrii

acesteia, scopul urmărit fiind introducerea în țară de mărfuri contrafăcute,

mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu erau însoțite de avizele sau

autorizațiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantități decât cele

declarate în vamă, falsificarea documentelor de achiziție externă a mărfurilor.

Referitor la

inculpatul M.L. s-a reținut comiterea infracțiunii de trafic de influență,

constând în aceea că, la data de 3 iunie 2010, în calitate de președinte al

organizației municipale a P.D.L. Municipiul Constanța, i-a cerut inculpatului

P.A.C. suma de 80 milioane lei vechi pentru câștigarea alegerilor la nivelul

organizației. Inculpatul P.A.C. i-a promis că îi va da suma de bani cerută.

La data de 05 iunie

2010, cu ocazia alegerilor desfășurate la Organizația Municipală Constanța a aceluiași

partid politic, inculpatul M.L. a fost ales prim-vicepreședinte al

organizației.

În schimbul sumei de

bani plătite de inculpatul P.A.C., inculpatul M.L. a promis să își folosească

influența politică, pe lângă factorii decizionali competenți (ministrul

Transporturilor) pentru ca inculpatul P.A.C. să fie numit director în cadrul C.N.A.P.M.C.

SA, pentru ca, ulterior, acesta să lase locul unei persoane alese de inculpatul

P.A.C. și de ceilalți membri ai grupului infracțional.

În sarcina aceluiași

inculpat, parchetul a reținut și infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr.

39/2003.

S-a arătat că

infracțiunea de luare de mită reținută în sarcina inculpatului M.A., constă în

aceea că, în calitate de lucrător vamal, în cadrul Vămii Constanța Sud Agigea

și șef al C.C.F.C. din cadrul Biroului Vamal Constanța Sud Agigea a săvârșit,

la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții

infracționale, mai multe acte materiale specifice infracțiunii de luare de

mită.

În concret,

inculpatul M.A., atât singur, cât și împreună cu alți lucrători vamali din

cadrul Biroului Vamal Constanța Sud Agigea, ar fi cerut diverse sume de bani de

la mai mulți intermediari vamali și importatori, printre care A.E.H., A.N.A.R.B.M.,

M.R., C.M., C.L. și alții, prin intermediul comisionarului T.D.I., reprezentant

al SC C.C.S. SRL, în scopul de a-și încălca atribuțiile de serviciu și a

permite intrarea în țară a unor containere importate, ce conțineau mărfuri

contrafăcute, alte mărfuri decât cele înscrise în declarația vamală de import

sau mărfuri în alte cantități ori cu o altă valoare decât cele declarate, sau

în scopul de a-și îndeplini îndatoririle de serviciu, prin procesarea

respectivelor containere, permițând accesul lor în țară, în loc să fie blocate

în vamă, fără vreun temei legal plauzibil.

În sarcina

inculpatului O.C.C., parchetul a reținut săvârșirea infracțiunii de luare de

mită, constând în aceea că în calitate de adjunct al șefului Biroului Vamal

Constanța Sud Agigea a săvârșit, la diferite intervale de timp, dar în

realizarea aceleiași rezoluții infracționale, mai multe acte materiale

specifice infracțiunii de luare de mită.

În concret, s-a

reținut că inculpatul O.C.C., atât singur, cât și împreună cu alți lucrători

vamali din cadrul Biroului Vamal Constanța Sud Agigea, ar fi cerut diverse sume

de bani de la mai mulți intermediari vamali și importatori, printre care A.E.H.,

A.N.A.R.B.M., M.R., C.M., C.L. și alții, prin intermediul comisionarului

T.D.I., reprezentant al SC C.C.S. SRL, în scopul de a-și încălca atribuțiile de

serviciu. Astfel, împreună cu subordonații săi: M.A., R.V., D.I.D. ș.a., a

permis intrarea în țară a unor containere importate, ce conțineau mărfuri

contrafăcute, alte mărfuri decât cele înscrise în declarația vamală de import

sau mărfuri în alte cantități ori cu o altă valoare decât cele declarate sau,

în scopul de a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, prin procesarea

respectivelor containere, permițând accesul lor în țară, în loc să fie blocate

în vamă fără vreun motiv plauzibil.

De asemenea, în

schimbul unor sume de bani provenind de la comisionarii vamali, T.D.I., Ț.V.,

B.S. ș.a., bani strânși de o manieră organizată și colectivă de membrii

grupului de criminalitate organizată din care face parte, inculpatul O.C.C. a

pus în repetate rânduri la dispoziția membrilor grupului informațiile necesare

desfășurării activităților corupte la nivelul Biroului Vamal Constanța Sud

Agigea folosindu-și, în același scop, prerogativele și puterea managerială pe

care o avea în calitate de adjunct al șefului Biroului Vamal Constanța Sud

Agigea.

În sarcina

inculpatului I.M.I. s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și

constituirea unui grup infracțional organizat, fapte pretins a fi fost comise

în perioada 23 aprilie 2010 – 23 septembrie 2010.

S-a apreciat, astfel,

că inculpatul, inspector vamal la D.J.A.O.V.C. solicita celorlalți membri ai

grupului, diverse sume de bani ce urmau a fi date lucrătorilor vamali de la

Biroul Vamal Constanța Sud Agigea, în scopul de a permite intrarea în țară a

containerelor cu diferite mărfuri.

Pentru inculpatul

B.S., parchetul reține săvârșirea infracțiunilor de dare de mită, complicitate

la infracțiunea de folosire la Autoritatea Vamală a documentelor vamale de

transport și comerciale falsificate respectiv, aderare la un grup infracțional

organizat, fapte săvârșite în perioada 10 septembrie 2010 – 15 noiembrie 2010,

constând în aceea că în mod repetat a dat diverse sume de bani vameșilor de la

Biroul Vamal Constanța Sud Agigea pentru a permite introducerea frauduloasă în

țară a unor containere cu mărfuri importate; la data de 19 noiembrie 2010 s-a

pretins că inculpatul B.S. a planificat împreună cu inculpatul Ț.V. prezentarea

la Biroul Vamal Constanța Sud Agigea a unor mărfuri falsificate de export

pentru a finaliza o operațiune vamală.

Parchetul a reținut

în sarcina inculpatului P.A.S. săvârșirea infracțiunii de luare de mită în

formă continuată (2 acte materiale), constând în aceea că în calitate de ofițer

de poliție, comandant al G.N.C., structură din cadrul I.G.P.F. a pretins de la

inculpatul G.N., comerciant chinez, la data de 02 iunie 2010, favoruri

materiale pentru sine ori, după caz, pentru alții, oferindu-i în schimb

informații de natură a-l proteja pe acesta de eventuale controale ale

autorităților competente ale statului, precum și protecție efectivă față de

eventuale anchete în legătură cu activitatea infracțională desfășurată.

Astfel, la data de 02

iunie 2010, inculpatul P.A.S. ar fi pretins lui G.N. ca acesta să-i facă rost,

de la unul din clienții săi, de o cantitate însemnată de marfă importată din

R.P. Chineză, ce urma să fie comercializată prin magazinele unui prieten al

lucrătorului de poliție, urmând ca plata mărfii să se facă doar pe măsură ce

marfa va fi vândută. Informarea inculpatului G.N. despre eventualele anchete la

care ar fi putut fi supus ca urmare a activității infracționale desfășurate de

acesta, precum și protecția pe care urma să i-o asigure în astfel de situații,

reprezintă acte contrare îndatoririlor de serviciu ale acestuia, în calitate de

lucrător de poliție.

La data de 22

septembrie 2010, i-a pretins inculpatului Ț.V., comisionar vamal, asociat la SC

C.C.S. SRL, cu titlu de mită, o cantitate nedeterminată de alcool, precum și o

plimbare de agrement cu o ambarcațiune, pe mare, pentru mai multe persoane

venite într-o delegație la instituția pe care o conduce. Aceste bunuri și

avantaje materiale au fost cerute în schimbul furnizării de informații secrete

sau, după caz, confidențiale de către ofițerul de poliție grupului infracțional

organizat din care face parte și inculpatul Ț.V.

Faptele reținute în

sarcina inculpatului Ț.V. despre care se pretinde că au fost comise în perioada

20 septembrie 2010 – 23 decembrie 2010 și constau în oferirea de sume de bani,

direct sau prin intermediul altor persoane, lucrătorilor vamali pentru a le

capta bunăvoința în ceea ce privește realizarea operațiunilor vamale, implicând

societățile la care inculpatul Ț.V. era interesat.

Pentru inculpatul

P.A.C., a fost reținută infracțiunea de cumpărare de influență comisă la data

de 3 iunie 2010, constând în aceea că inculpatul M.L., în calitate de

președinte al Organizației municipale a P.D.L. Constanța, i-a cerut

inculpatului P.A.C. suma de 80 milioane lei vechi pentru câștigarea alegerilor

de partid. Inculpatul P.A.C. i-a promis că îi va da suma de bani cerută.

La data de 05 iunie

2010, cu ocazia alegerilor desfășurate la Organizația Municipală Constanța a

acelui partid politic, inculpatul M.L. a fost ales prim-vicepreședinte al

organizației.

În schimbul sumei de

bani plătite de inculpatul P.A.C., inculpatul M.L. a promis să își folosească

influența politică, pe lângă factorii decizionali competenți (Ministrul

Transporturilor) pentru ca inculpatul P.A.C. să fie numit director în cadrul C.N.A.P.M.C.

SA, pentru ca, ulterior, acesta să lase locul unei persoane alese de inculpatul

P.A.C. și de ceilalți membri ai grupului infracțional.

Infracțiunea de

complicitate la trafic de influență, constând în acea că la data de 23 august

2010, inculpatul P.A.C. a importat împreună cu numitul C.D., un container

conținând diverse mărfuri; din conținutul containerului, aproximativ 40% din

mărfuri erau importate din China de inculpatul P.A.C., iar restul îi aparțineau

lui C.D.

Numitul C.D. i-a

comunicat că lucrătorii vamali i-au cerut mită pentru introducerea în țară a

containerului, iar inculpatul P.A.C. l-a sfătuit să accepte inițial cererea, pe

care ulterior să nu o onoreze, iar între timp să intervină pe lângă inculpatul

B.E., care să își folosească influența pe lângă lucrătorii vamali, în scopul ca

aceștia să permită intrarea în țară a mărfurilor respective. În schimbul

traficării influenței sale pe lângă vameși, inculpatul B.E. a primit o sumă de

bani nedeterminată de la C.D.

La data de 07

octombrie 2010, s-a angajat față de numitul C.M., reprezentant al SC A.E. SRL,

că va interveni pe lângă lucrătorii vamali de la Biroul Vamal Constanța Sud

Agigea pentru introducerea în țară a unor containere cu mărfuri, importate din

China.

În fine infracțiunea

de dare de mită se pretinde că a fost comisă la data de 26 august 2010,

inculpatul P.A.C. i-a cerut inculpatului Ț.V., ca în numele său, să dea unui

lucrător vamal neidentificat, numit în limbaj codat „Z”, o sumă de bani

cuantificată ca „3 sandvișuri” ca recompensă pentru serviciile făcute comisionarului

vamal SC S.C.S. SRL. Inculpatul Ț.V. s-a conformat cererii inculpatului P.A.C.

Infracțiunile

reținute în sarcina inculpatului T.D.I. s-a pretins că au fost săvârșite în

perioada mai 2010 – martie 2011, constând în aceea că în calitate de asociat la

SC C.C.S. SRL, a săvârșit, la diferite intervale de timp, în baza aceleiași

rezoluții infracționale, mai multe acte materiale specifice infracțiunii de

complicitate la luare de mită, precum și mai multe acte materiale specifice

infracțiunii de complicitate la dare de mită.

În actul de sesizare

al instanței, se face referire concretă la fiecare act material reținut în

sarcina inculpatului T.D.I.

Inculpatul M.R. a

fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită și

sprijinirea unui grup infracțional organizat, fapte pretins a fi fost săvârșite

în perioada septembrie 2010 – februarie 2011, constând în aceea că, în calitate

de intermediar vamal a promis, a oferit sau a dat diverse sume de bani

comisionarului vamal T.D.I. pentru ca acesta să remită respectivele sume

lucrătorilor vamali pentru că aceștia să-și încalce atribuțiile de serviciu și

să permită accesul, pe teritoriul României a containerelor cu mărfuri în alte

condiții decât cele legale.

Cu privire la

inculpatul C.M. s-a reținut că în perioada august 2010 – aprilie 2011, în

calitate de reprezentant legal al SC M.I. SRL a promis, oferit și dat diverse

sume de bani comisionarului vamal T.D.I. pentru ca acesta să remită, la rândul

său, respectivele sume de bani către lucrătorii vamali de la Biroul Vamal

Constanța Sud Agigea pentru ca lucrătorii vamali să-și încalce atribuțiile de

serviciu și să permită accesul, pe teritoriul României a unor containere cu

mărfuri, în alte condiții, decât cele legale.

Referitor la

inculpatul P.L. s-a reținut că în intervalul mai 2010 – aprilie 2011, în

calitate de angajat la societatea de comisionariat vamal SC C.C.S. SRL

Constanța, condusă de inculpatul T.D.I., a săvârșit, la diferite intervale de

timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, acte materiale

specifice infracțiunii de complicitate la luare de mită, infracțiune săvârșită

de mai mulți lucrători vamali din Biroul Vamal Constanța Sud Agigea, precum și

acte materiale specifice infracțiunii de dare de mită, săvârșită de mai mulți

intermediari vamali.

În concret,

inculpatul P.L. era angajatul SC C.C.S. SRL, ce își desfășura activitatea în

Portul Constanța Sud Agigea, fiind în permanentă legătură cu lucrătorii vamali

de la scanner, control fizic și control documentar. În această calitate,

inculpatul P.L. transmitea inculpatului T.D.I. informațiile relevante culese de

la fața locului, despre problemele întâmpinate de clienții SC C.C.S. SRL în

cadrul operațiunilor de control vamal. Pe de altă parte, același învinuit

transmitea lucrătorilor vamali informațiile transmise de inculpatul T.D.I.,

inclusiv promisiunea de a se plăti mită pentru introducerea în țară a

containerelor cu mărfuri importate.

S-a reținut, că

inculpatul P.L. a acționat ca o interfață umană în comunicarea dintre lucrătorii

Biroului Vamal Constanța Sud Agigea și inculpatul T.D.I. cu privire la

practicile corupte promovate de aceștia, în sensul încălcării atribuțiilor de

serviciu ale lucrătorilor vamali prin permiterea accesului pe teritoriul

României a unor containere importate ce conțineau mărfuri contrafăcute, alte

mărfuri sau mărfuri în alte cantități decât cele înscrise în declarația vamală

de import, mărfuri subevaluate sau, pur și simplu, în sensul exercitării de

către lucrătorii vamali a atribuțiilor de serviciu specifice prin procesarea

containerelor respective, permițând accesul lor în țară, în loc să fie blocate

în vamă, fără vreun temei legal plauzibil, fapta acestuia realizând, în opinia

acuzării, elementele constitutive ale infracțiunilor de complicitate la dare de

mită, complicitate la luare de mită și sprijinirea unui grup infracțional

organizat.

Cu privire la

inculpatul D.I.D., în sarcina căruia acuzarea a reținut infracțiunea de luare

de mită și aderare la un grup infracțional organizat, s-a constatat că la data

de 23 aprilie 2010, a pretins de la inculpatul I.M.I., comisionar vamal în

cadrul SC M. SRL, o sumă de bani neprecizată, denumită în limbaj codat

„amenda”, pentru rezolvarea unor probleme pe care un client al societății de

comisionariat vamal le avea la instituția vamală susmenționată.

La data de 28 aprilie

2010 a acceptat promisiunea făcută de inculpatul I.M.I., comisionar vamal, de a

i se da mită pentru rezolvarea unor probleme de natură vamală pe care le aveau

unii clienți noi ai SC M. SRL, iar la data de 02 august 2010, același inculpat

a pretins de la inculpatul I.M.I. o sumă de bani neprecizată: „să plătească

dările”, în situația introducerii în țară de către clienți ai SC M. SRL a unor

mărfuri neprecizate.

În sarcina

inculpatului Z.Q. au fost reținute infracțiunile de sprijinire a unui grup

infracțional organizat și dare de mită, constând în aceea că în perioada 2010 –

2011 a promis, a oferit sau a dat diverse sume de bani comisionarului vamal

I.M.I. pentru ca acesta să remită respectivele sume lucrătorilor vamali de la

Biroul Vamal Constanța Sud Agigea, precum și conducerii grupului infracțional

constituit în cauză, în scopul ca lucrătorii vamali să-și încalce atribuțiile

de serviciu și să permită accesul pe teritoriul României a unor containere

importate ce conțineau mărfuri contrafăcute, alte mărfuri sau mărfuri în alte

cantități decât cele înscrise în declarația vamală de import, mărfuri

subevaluate ori, pur și simplu, ca lucrătorii vamali să-și execute atribuțiile

de serviciu și să proceseze containerele respective, permițând accesul lor în

țară, în loc să fie blocate în vamă, fără vreun temei legal plauzibil.

Aceleași infracțiuni

au fost reținute de acuzare și pentru inculpatul A.A., fapte comise în perioada

octombrie 2010 – februarie 2011, când, în calitate de intermediar vamal, a

promis, a oferit sau a dat diverse sume de bani comisionarului vamal I.M.I.

pentru ca acesta să remită respectivele sume lucrătorilor vamali de la Biroul

Vamal Constanța Sud Agigea, precum și conducerii grupului infracțional

constituit în cauză, în scopul ca lucrătorii vamali să-și încalce atribuțiile

de serviciu și să permită accesul pe teritoriul României a unor containere

importate ce conțineau mărfuri contrafăcute, alte mărfuri sau mărfuri în alte

cantități decât cele înscrise în declarația vamală de import, mărfuri

subevaluate ori, pur și simplu, ca lucrătorii vamali să-și execute atribuțiile

de serviciu și să proceseze containerele respective, permițând accesul lor în

țară, în loc să fie blocate în vamă, fără vreun temei legal plauzibil.

Relativ la inculpatul

S.I.M., s-a reținut săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup

infracțional organizat, respectiv luare de mită, faptă ce constă în aceea că în

16 februarie 2011, a primit de la inculpatul T.D.I. suma de 5.700 dolari SUA,

pentru încălcarea atribuțiilor de serviciu în scopul încheierii ilicite a 6

operațiuni de tranzit vamal la Biroul Vamal Slobozia, instituție pe care o

conduce.

În sarcina

inculpatului R.V., parchetul a reținut săvârșirea infracțiunilor de aderare și

sprijinire la un grup infracțional organizat, respectiv luare de mită, fapte ce

constă în aceea că a acceptat promisiunea făcută de inculpatul Ț.V., comisionar

vamal, că îi va da suma de 3.200 dolari SUA ca recompensă pentru încălcarea

atribuțiilor de serviciu pe care le avea în calitate de lucrător vamal, prin

acordarea liberului de vamă mai multor containere prezentate prin Biroul Vamal

Constanța Sud Agigea.

Pentru inculpatul

C.M., parchetul a reținut săvârșirea infracțiunilor de sprijinire a unui grup

infracțional organizat și dare de mită, fapte săvârșite în perioada 27

octombrie 2010 – 3 martie 2011, când a promis sau a dat lucrătorilor vamali,

diverse sume de bani pentru a permite introducerea în țară a mărfurilor în

condiții ilicite.

Aceleași infracțiuni

au fost reținute și în sarcina inculpatului D.M., fapte pretins a fi fost

săvârșite în perioada 2010 – 2011 și constau în aceea că a plătit

reprezentanților grupului infracțional organizat diverse sume de bani, cu titlu

de mită pentru lucrătorii vamali de la Biroul Vamal Constanța Sud Agigea în

scopul de a permite intrarea în țară a mărfurilor în condiții ilicite.

În fine, cu privire

la inculpatul A.N.A.R.B.M. parchetul a reținut că în perioada august 2010 –

aprilie 2011, în calitate de intermediar vamal, a promis, oferit și a dat

diverse sume de bani unor comisionari vamali (printre care inculpatul T.D.I. dar

și inculpatul I.M.I.), pentru ca aceștia să remită respectivele sume

lucrătorilor vamali, precum și conducerii grupului infracțional constituit în

cauză, în scopul ca lucrătorii vamali să-și încalce atribuțiile de serviciu și

să permită accesul pe teritoriul României a unor containere importate ce

conțineau mărfuri contrafăcute, alte mărfuri sau mărfuri în alte cantități

decât cele înscrise în declarația vamală de import, mărfuri subevaluate ori,

pur și simplu, în scopul ca lucrătorii vamali să își exercite atribuțiile de

serviciu și să proceseze containerele respective, permițând accesul lor în

țară, în loc să fie blocate în vamă, fără vreun temei legal.

Prima instanță,

analizând cererea parchetului de luare față de inculpați a măsurii preventive a

obligării de a nu părăsi țara a constatat că, întrucât această măsură aduce

atingere drepturilor fundamentale ale persoanei, Codul de procedură penală

cuprinde o reglementare riguroasă, pe de o parte, a condițiilor necesare și

obligatorii pentru luarea măsurilor preventive și, pe de altă parte, a

criteriilor pe care organele judiciare, față de competența lor, trebuie să le

aibă în vedere la stabilirea, la alegerea măsurilor restrictive de drepturi sau

privative de libertate a învinuitului sau inculpatului.

Astfel, s-a apreciat

că măsurile preventive sunt supuse unui cadru normativ precis, riguros,

stabilindu-se, totodată, o ierarhie a acestora în funcție de severitatea

restricțiilor.

Totodată, prima

instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 136 alin. (1) C. proc. pen.,

măsurile preventive sunt mijloace de constrângere prevăzute de lege pe care le

pot lua organele de urmărire penală, judecătorul și instanța de judecată,

pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a împiedica

sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la

judecată ori de la executarea pedepsei și de asemenea că, potrivit dispozițiilor

art. 145

1

, măsura obligării de a nu părăsi țara constă în

îndatorirea impusă învinuitului sau inculpatului de procuror, judecător în faza

de urmărire penală și de instanță în cursul judecății, de a nu părăsi țara fără

încuviințarea organului care a dispus măsura, dispozițiile art. 145

1

alin. (2) C. proc. pen., făcând trimitere la prevederile art. 145 alin. (1),

respectiv art. 143 alin. (1) C. proc. pen., măsura restrictivă de drepturi

putând fi luată dacă există probe sau indicii temeinice că inculpatul a

săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

S-a constatat, de

asemenea, că luarea măsurilor preventive restrictive de drepturi nu este

condiționată de existența vreuneia dintre cazurile concrete și limitativ

prevăzute de art. 148 alin. (1) C. proc. pen., acestea fiind incidente numai cu

privire la luarea, prelungirea, respectiv menținerea măsurii arestării

preventive și că lipsa unei asemenea condiții, nu poate conduce la concluzia

arbitrariului din partea autorităților judiciare atâta timp cât măsurile

restrictive de drepturi nu pot fi luate decât atunci când există probe sau

indicii temeinice că învinuitul sau inculpatul a săvârșit o faptă prevăzută de

legea penală.

În cauza dedusă

judecății instanța a reținut, pe de o parte, că probele administrate în faza de

urmărire penală au constituit fundamentul actului de sesizare al instanței, iar

pe de altă parte, că acestea permit instanței să aprecieze că există motive

verosimile că inculpații au săvârșit o faptă prevăzută de legea penală și că

pentru buna desfășurare a procesului penal se impune luarea unei măsuri

restrictive de drepturi, luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi

țara fiind proporțională cu gravitatea faptelor ce se pretinde că au fost

comise de inculpați, fără ca prin aceasta să se încalce prezumția de

nevinovăție.

S-a apreciat că

măsura preventivă se impune a fi luată numai pentru inculpații față de care

acuzarea a reținut și fapte de corupție, respectiv alte fapte, alături de

infracțiunea de inițiere, aderare sau sprijinirea unui grup infracțional

organizat.

Totodată, s-a

menționat că nu poate fi minimalizată atitudinea inculpaților din faza de

urmărire penală, aceștia prezentându-se ori de câte ori au fost chemați, dar

nici ignorat faptul că, în prezenta cauză, primul termen de judecată a fost

fixat pentru 25 iunie 2012, luarea măsurii restrictive de drepturi impunându-se

prin prisma dispozițiilor art. 136 C. proc. pen.

Prima instanță a avut

în vedere, de asemenea, posibilitatea legală de a revoca măsura, pe toată

durata procesului, la cererea părților sau din oficiu, când se apreciază că

aceasta nu se mai justifică și de a dispune părăsirea temporară a țării, cu

menținerea în continuare a măsurii restrictive de drepturi ori de câte ori,

inculpații dovedesc necesitatea de a părăsi țara, pe o durată limitată.

S-a apreciat că în

acest moment procesual nu se poate reține depășirea unei durate rezonabile a

măsurii, cauza fiind deosebit de complexă, privind un număr de 39 de inculpați.

În ceea ce privește

cererea formulată de inculpatul P.C., s-a constatat că acesta a depus doar o

cerere de schimbare a domiciliului, fără a depune înscrisuri doveditoare.

De asemenea, prima

instanță, în aplicarea principiului proporționalității măsurii cu gravitatea

faptelor a apreciat că nu se impune luarea unei măsuri preventive față de

inculpații B.L.C., C.S. și R.V. în condițiile în care, în sarcina acestora,

parchetul a reținut o singură faptă prevăzută de legea penală.

Împotriva acestei

încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații C.M., Z.Q. și B.M.M.,

criticând-o, astfel după cum rezultă din concluziile orale ale apărătorilor

acestora și concluziile scrise depuse la dosar după cum urmează:

- recurentul inculpat

C.M.: nemotivarea hotărârii și inexistența temeiurilor pentru dispunerea măsurii

preventive;

- recurentul inculpat

Z.Q.: neanalizarea circumstanțelor personale ale inculpatului și a situației

sale, în mod individual, necesitatea imperioasă ca acesta să părăsească țara o

perioadă de timp din motive de sănătate, neimplicarea sa în activitatea

infracțională;

- recurentul inculpat

B.M.M.: nemotivarea încheierii, prezentarea de argumente cu caracter general,

inexistența temeiurilor pentru luarea măsurii preventive, inexistența probelor

care să susțină acuzațiile expuse în actul de sesizare, durata nerezonabilă a

măsurii, care subzistă din data de 23 mai 2011.

Analizând recursurile

prin prisma criticilor invocate și sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor

art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen. se constată că sunt nefondate și

vor fi respinse, pentru considerentele ce urmează.

Astfel, după cum

rezultă din examinarea normelor interne, procesual penale și constituționale,

interpretate prin coroborare și prin prisma dispozițiilor art. 5 din Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, dreptul la

libertate este un drept inalienabil, la care nu se poate renunța, iar

garanțiile ce îl însoțesc privesc toate persoanele, având în vedere rolul

primordial al acestui drept într-o societate democratică.

Față de principiile expuse,

rezultă cu necesitate că normele legale ce prevăd cazurile în care se poate

deroga de la principiul că nicio persoană nu poate fi privată de libertatea sa

au caracter special, iar cazurile pe care le reglementează nu pot fi

interpretate decât restrictiv. Aceasta, întrucât regula în materie o constituie

starea de libertate, iar orice restrângere sau atingere, în orice mod și de

orice intensitate a substanței dreptului imprimă acestui drept fundamental un

caracter relativ.

Așa fiind, cazurile

în care legea națională și normele europene acceptă ca fiind licită privarea de

libertate sunt reglementate prin norme imperative și exprese, enumerările

folosite de legiuitor fiind limitative.

În ceea ce privește

sfera noțiunii de „privare de libertate” se constată că jurisprudența C.E.D.O.

a stabilit ca aceasta constituie un concept autonom consacrat de Convenție,

care a primit un înțeles compatibil cu scopurile acesteia, calificarea noțiunii

în dreptul intern al statelor nelegând Curtea, deoarece aceasta trebuie să aibă

în vedere obiectivul esențial stabilit de art. 5, ca lipsirea de libertate a

unei persoane să nu fie arbitrară.

După cum a stabilit

instanța europeană, în anumite situații se impune calificarea faptelor deduse

examinării, deoarece „între privarea și restricția de libertate nu există decât

o diferență de stadiu sau de intensitate si nu de natură sau de esență”

(hotărârea pronunțată în cauza G. contra Italiei, 6 noiembrie 1980).

Astfel, după cum

rezultă din examinarea reglementărilor interne în materie, măsurile preventive

(privative și restrictive de libertate) sunt instituții de drept procesual

penal cu caracter de constrângere, prin care învinuitul sau inculpatul este

împiedicat să întreprindă anumite activități care s-ar răsfrânge negativ asupra

desfășurării procesului penal sau asupra atingerii scopului acestuia și sunt

reglementate în partea generală a Codului de procedură penală, Titlul IV,

Capitolul I și constau în reținerea, obligarea de a nu părăsi localitatea,

obligarea de a nu părăsi țara și arestarea preventivă.

Potrivit

dispozițiilor art. 136 alin. (1) C. proc. pen., scopul luării măsurilor

preventive în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu detențiune pe

viață sau cu închisoare este acela de a se asigura buna desfășurare a procesului

penal și de a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la

urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei, la alegerea

măsurii preventive ce urmează a fi luată, ținându-se seama, potrivit art. 136

alin. (8), de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracțiunii, de

sănătatea, vârsta, antecedentele penale și de alte situații privind persoana

față de care se ia măsura.

Potrivit art. 145

1

alin. (1) C. proc. pen. obligarea de a nu părăsi țara este măsura preventivă care

constă în îndatorirea impusă învinuitului sau inculpatului, de procuror sau de

judecător, în cursul urmăririi penale, ori de instanța de judecată, în cursul

judecății, de a nu părăsi țara, fără încuviințarea organului care a dispus

această măsură.

Pentru a se dispune

măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, conform art. 145

1

alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 145 alin. (1) C. proc. pen. combinat

cu art. 143 C. proc. pen., trebuie îndeplinite următoarele condiții:

a) să existe probe

sau indicii temeinice, în sensul art. 68

1

C. proc. pen., din care să

rezulte presupunerea rezonabilă că învinuitul sau inculpatul a săvârșit o

infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii sau a detențiunii pe

viață;

b) măsura preventivă

să fie necesară pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal;

c) măsura să fie

proporțională cu gravitatea acuzației penale și cu scopul urmărit prin

dispunerea acesteia, condiție ce decurge din cea a necesității și presupune, în

scopul garantării libertății de circulație a persoanei și evitării

arbitrariului, existența unei proporționalități, între gravitatea infracțiunii

de care este suspectat inculpatul și scopul urmărit prin dispunerea măsurii

(buna desfășurare a procesului, respectiv împiedicarea sustragerii inculpatului

de la urmărirea penală sau de la judecată).

Totodată,

dispozițiile art. 137 alin. (3) C. proc. pen. prevăd obligativitatea indicării

temeiurilor concrete ce au determinat luarea măsurii, respectiv necesitatea de

a asigura buna desfășurare a procesului penal și preîntâmpinarea sustragerii de

la judecată a inculpatului.

Se constată,

totodată, că măsurile prevăzute de dispozițiile art. 145 C. proc. pen. și art.

145

1

C. proc. pen. dispuse ori prelungite, fie de procuror, fie de

judecător, în cursul urmăririi penale, după sesizarea instanței prin

rechizitoriu, chiar dacă ele se justifică în continuare, nu pot face obiectul

unei noi prelungiri sau al menținerii de către instanța de judecată, acesteia

din urmă revenindu-i atribuția exclusivă de a dispune asemenea măsuri, dacă,

discutând luarea lor, constată că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.

143 alin. (1) C. proc. pen., așa cum rezultă și din decizia nr. LXXVI/2007 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, publicată în M. Of. nr.

545 din 18 iulie 2008.

Raportând

considerațiile teoretice și jurisprudențiale anterior expuse speței de față,

instanța de recurs a verificat îndeplinirea, în cauză, a condițiilor prevăzute

de legea națională pentru luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi

localitatea, astfel după cum acestea sunt reglementate de art. 143 și art. 145

1

,

raportat la art. 145 C. proc. pen. și a constatat că, întemeiat prima instanță

a apreciat că acestea sunt realizate în cazul de față.

Se reține, în acest sens,

din reevaluarea materialului dosarului, că există date și indicii ce fac

verosimilă săvârșirea de către inculpați a infracțiunilor reținute ca pretins

comise, starea de fapt fiind just avută în vedere de către prima instanță.

Din verificarea

actelor dosarului instanța de recurs constată, în ceea ce îi privește pe

recurenții inculpați din prezenta cauză, că prin rechizitoriul din 19 martie

2012, dat în dosarul nr. 160/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de

Casație și Justiție, D.N.A., s-a dispus:

- punerea în mișcare

acțiunea penală și trimiterea în judecată a inculpatului C.M., pentru comiterea

în concurs real a infracțiunilor, art. 26 C. pen., raportat la art. 255 pct. 1

C. pen., art. 6, art. 7 pct. 2 din Legea nr. 78/2000 și de art. 26 C. pen.

raportat la art. 254 pct. 1 și 2 C. pen., art. 6, art. 7 pct. 1 din Legea nr.

78/2000, cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen. și trimiterea în

judecată a inculpatului pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 7

pct. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 255 pct. 1 C.

pen., art. 6, art. 7 pct. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 254 pct. 1 și 2 C. pen., art. 6, art.

7 pct. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art.

255 pct. 1 C. pen. raportat la art. 6 și 7 pct. 2 din Legea nr. 78/2000, cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- trimiterea în

judecată a inculpatului Z.Q. pentru săvârșirea în concurs real a infracțiunilor

prevăzute de art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 255 pct. 1 C. pen., art.

6, art. 7 pct. 2 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

și a art. 33 lit. a) C. pen.;

- trimiterea în

judecată a inculpatului B.M.M. pentru săvârșirea, în concurs real, a

infracțiunilor prevăzute de art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 257 C.

pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 25 C. pen. raportat la art.

246 C. pen. și art. 13

2

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen.

În cuprinsul actului

de sesizare s-a reținut că la nivelul instituțiilor vamale și portuare din

Municipiul Constanța s-a constituit un grup infracțional organizat, incluzând

oameni politici deținători ai unor importante funcții de stat (secretar general

al MAI/senator al României), persoane cu funcții de conducere din sistemul

vamal, lucrători vamali cu diferite grade profesionale, comisionari vamali,

intermediari vamali, oameni de afaceri implicați în activitatea de

import-export de mărfuri, persoane fizice beneficiare curente a mărfurilor

importate în România și transportatori, grup ce avea ca scop deturnarea

activităților legale ale autorităților statului român în privința activității

de import-export de mărfuri prin birourile vamale de pe raza D.R.A.O.V. Constanța,

dar și din Municipiul București, prin acapararea instituțiilor competente,

determinate să își exercite prerogativele exclusiv pentru realizarea

intereselor economice ale grupului infracțional organizat.

Practicile grupului

infracțional organizat constau în instituirea unei rețele structurale

funcționale de taxare ilicită, în favoarea grupului, a containerelor cu mărfuri

procesate în punctele vamale, facilitându-se concomitent introducerea în țară

de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu erau

însoțite de avizele sau autorizațiile necesare, mărfuri de altă natură sau în

alte cantități decât cele declarate în vamă, falsificarea sistematică a

documentelor de achiziție externă a mărfurilor (în scopul diminuării bazei de

taxare vamală a acestora), mărfuri flagrant subevaluate, mărfuri provenind de

la societăți comerciale ori din țări ce necesită taxarea anti-dumping, fără

perceperea acestor taxe.

Rețeaua structurală

constituită de grupul infracțional organizat percepea sume de bani ilicite,

inclusiv pentru procesarea vamală legală a mărfurilor licit introduse în

România, în caz contrar, aceste mărfuri fiind amânate sine die de la controlul

vamal.

Infracțiunile,

mijloace de acțiune ale grupului infracțional organizat, erau reprezentate de

darea și luarea de mită, traficul de influență, evaziunea fiscală, contrabanda,

falsul în înscrisuri sub semnătură privată, falsul material în înscrisuri

oficiale, falsul intelectual, uzul de fals, folosirea de documente falsificate

la autoritatea vamală, infracțiuni contra drepturilor de marcă industrială

înregistrată.

Potrivit cercetărilor

efectuate membrii grupului infracțional organizat erau structurați pe paliere,

după cum urmează: de conducere și control: B.E. și P.A.C., de protecție

externă: M.L. și B.M.M., palierul de protecție anti-law enforcement: P.A.S., V.V.,

I.C. și R.C., comandă și coordonare la nivelul sistemului vamal: C.S., D.L.A., B.L.C.,

O.C.C. și S.I., execuție la nivelul sistemului vamal: M.A., R.V., D.I.D., R.A.,

G.N., T.H.D., execuție – comisionari vamali și angajați ai comisionarilor

vamali: T.D.I., Ț.V., B.S., I.M.I., P.L., H.L., C.M., Z.R., execuție –

intermediari vamali, oameni de afaceri, persoane fizice: E.H.A., A.N.A.R.B.M.,

R.M., C.L., A.A., D.M., C.M., L.S., Z.Q., G.N., A.I.E.D.O.A., B.A.E.

Prin actul de

sesizare s-a reținut, în esență, că inculpatul C.M. aparținea categoriei

intermediarilor vamali, situându-se în cadrul palierului de execuție la nivelul

sistemului vamal din cadrul grupului infracțional organizat. S-a menționat, de

asemenea, că activitatea sa infracțională s-a aflat în legătură, în principal,

cu cea derulată de către inculpatul Ț.V., fără a se exclude, însă, participarea

sa și la alte activități ale grupului.

În ceea ce privește

infracțiunile de dare de mită și complicitate la luare de mită s-a reținut că

la data de 27 octombrie 2010 inculpatul, împreună cu coinculpatul Ț.V. au

convenit să solicite o sumă de bani unui client al firmei de comisionariat

vamal, cu titlu de mită pentru lucrătorii vamali pentru a permite intrarea în

țară a unui container conținând în plus față de marfa declarată, cantitatea de

două tone (echivalent a 3240 de perechi) de încălțăminte.

La data de 16

decembrie 2010 inculpatul Ț.V. a stabilit cu inculpatul C.M. să negocieze cu

lucrătorii vamali, printre care și cu inculpatul M.A., plata unei sume

nedeterminată de bani cu titlu de mită pentru introducerea în țară a unui

container conținând produse alimentare și piese auto nedeclarate la vamă.

La data de 2