ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3430/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 10 iulie 2001, Regia Națională a

Pădurilor, prin Direcția Silvică Constanța, a chemat în judecată SC B.L. SRL

Constanța și Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, solicitând să

se constate nulitatea absolută a Ordinului nr. 493 din 26 aprilie 2000, emis de

cel de al doilea pârât.

Prin acest act administrativ de

autoritate a fost aprobată scoaterea definitivă din fondul forestier, cu

compensare echivalentă și anticipată de către prima pârâtă, a unor terenuri

forestiere în suprafață totală de 1,978 ha, aflate în prezent în administrarea

Ocolului Silvic Constanța, Unitatea de producție V Murfatlar și unitățile

amenajistice 2 S1 și 3 S1.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

susținut, în esență, că măsura dispusă prin ordinul atacat contravine reglementărilor

legale în vigoare și că SC B.L. SRL Constanța nu a dovedit existența vreunuia

din motivele legale care să justifice scoaterea definitivă a terenului

forestier din circuitul silvic.

Curtea de Apel Constanța, secția de

contencios administrativ, învestită cu soluționarea cauzei, ca efect al

declinării competenței dispusă de Judecătoria Constanța, prin sentința civilă

nr. 48/CA din 11 aprilie 2002, a respins acțiunea ca prematur formulată.

Instanța a reținut că o atare

soluție se impune, deoarece anterior sesizării sale, reclamanta nu s-a

conformat dispozițiilor art. 5 din Legea nr. 29/1990, privitoare la procedura

administrativă prealabilă.

Hotărârea a fost atacată cu recurs

de către reclamanta Regia Națională a Pădurilor, prin Direcția Silvică Constanța.

Recurenta a susținut că sentința a

fost pronunțată de către o instanță de judecată necompetentă. Că, în speță,

atât Curtea de apel, cât și Judecătoria Constanța au schimbat temeiul juridic

al acțiunii și au calificat greșit litigiul, care rămâne unul de drept comun,

de competența instanțelor civile, iar nu a celor de contencios administrativ.

Critica este neîntemeiată.

Cum deja s-a arătat, obiectul

acțiunii reclamantei îl constituie cererea acesteia de constatare a nulității

Ordinului nr. 493 din 26 aprilie 2000, prin care Ministrul Apelor, Pădurilor și

Protecției Mediului a aprobat scoaterea definitivă din fondul forestier, a unor

terenuri aflate în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor, Direcția Silvică

Constanța.

Cererea privește, așadar, un act

administrativ de autoritate cu caracter individual, emis de o autoritate a

administrației publice centrale de specialitate și indiferent de terminologia

utilizată pentru denumirea ei, ori textele legale invocate, tinde la

desființarea efectelor juridice ale acelui act, considerat de reclamantă ca

nelegal.

Având în vedere această calificare a

actului juridic, obiectul acțiunii, dar și normele procedurale incidente - art.

3 pct. 1, art. 158 alin. (3) și art. 159 pct. 2 C. proc. civ., Judecătoria

Constanța, prin sentința civilă nr. 16939 din 22 noiembrie 2001, s-a

dezînvestit în favoarea instanței competente material, pentru a se pronunța

asupra legalității actului administrativ, respectiv Curtea de Apel Constanța,

secția de contencios administrativ.

Împotriva hotărârii declinatoare de

competență, reclamanta nu a exercitat calea de atac a recursului. Totodată, ea

nu a putut face dovada efectuării procedurii prealabile în oricare din formele

sale, recursul administrativ grațios sau recursul administrativ ierarhic.

Ținând seama de această împrejurare,

precum și de caracterul imperativ al normelor cuprinse în art. 5 din Legea

contenciosului administrativ nr. 29/1990, care condiționează admisibilitatea

acțiunii introdusă de reclamant, de îndeplinirea procedurii administrative

prealabile, în mod corect curtea de apel a respins acțiunea introdusă de Regia

Națională a Pădurilor, prin Direcția Silvică Constanța, pe baza unei excepții

de procedură.

În consecință, urmează a se respinge

recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Regia

Națională a Pădurilor, prin Direcția Silvică Constanța, împotriva sentinței

civile nr. 48 din 11 aprilie 2002 a Curții de Apel Constanța, secția de

contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 octombrie 2003.