ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2886/2014

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr. 12396/118/2010, reclamantul P.P. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., să se dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 15 din 12 iulie 2010, numai în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor stabilite pentru exproprierea terenului în suprafață de 7424 mp, situat în localitatea M., jud. Constanța, parcela A 2341/11/2, având nr. cadastral 11192/2. De asemenea, s-a solicitat obligarea expropriatorului la plata unei juste despăgubiri, în cuantum de 84 RON/mp, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este titular al dreptului de proprietate asupra terenului menționat, iar în data de 27 august 2010 i-a fost comunicată Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010. Reclamantul mai susține că este nemulțumit de cuantumul despăgubirilor, apreciind că pârâtul nu a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 33/1994. Se susține de reclamant că prețul la care se vând terenurile în zona respectivă este mult mai mare, preț pe care l-ar fi încasat dacă terenul ar fi fost vândut pe piața liberă, iar pârâtul a acordat sume mai mari pentru exproprierea unor terenuri situate în zone izolate ale județului Constanța. Se învederează că prin separarea terenului său în două parcele despărțite de autostradă i-a creat un prejudiciu, mai ales datorită faptului că pentru a putea folosi terenul situat dincolo de autostradă, este obligat să parcurgă zeci de km.

În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 33/1994. Legal citat pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii. Pârâtul a arătat că întreaga procedură a fost realizată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, respectiv Legea nr. 198/2004, act derogatoriu de la legea generală - Legea nr. 33/1994, aspect ce exclude posibilitatea legală de extindere a obiectului exproprierii în afara coridorului stabilit prin studiul de fezabilitate. Mai arată pârâtul că nu poate fi reținută critica reclamantei privind consecințele presupus negative rezultate din dezmembrarea terenului câta vreme acestea privesc eventuale oportunități viitoare. Referitor la cuantumul despăgubirilor acordate, pârâtul susține că acestea sunt în deplină concordanță cu prețul de circulație al imobilelor, aspect rezultat neîndoielnic din rapoartele de expertiza ANEVAR.

Din cuprinsul raportului de expertiză, rezultă că metoda comparației directe a reprezentat prima metodă de evaluare, iar experții nu s-au limitat la această metodă, ci au folosit și metoda capitalizării rentei funciare și cea a comparației prin bonitate. În cauză au fost administrate: proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică imobiliară, având ca obiectiv stabilirea valorii de circulație a despăgubirilor pentru imobil raportat la data emiterii hotărârii de expropriere, potrivit dispozițiilor art. 26 din Legea 33/1994. În cauză a fost depus dosarul administrativ ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 15 din 12 iulie 2010. Prin Sentința civilă nr. 900 din 22 februarie 2012, Tribunalul Constanța a admis acțiunea reclamantului P.P.

în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. A anulat în parte Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010 a Ministerului Transporturilor și Infrastructurii - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., respectiv numai cu privire la cuantumul despăgubirilor. A stabilit despăgubirile cuvenite reclamantului pentru exproprierea terenului în suprafață de 7424 m.p. situat în localitatea M., județul Constanța, parcela A 2341/11/2 având nr. cadastral 11192/2 la suma de 76.865 RON. În temeiul art. 274 alin. (3) C. proc. civ. s-a redus onorariul avocatului ales al reclamantului la suma de 1000 RON și a fost obligat pârâtul Statul Român la plata sumei de 4000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat și expert) către reclamant.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul s-a legitimat ca și proprietar al terenului în suprafață de 8 ha și 1600 m.p. situat în localitatea M., județul Constanța, parcela A 2341/11/2 prin reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate nr. 18540/307 din 19 iulie 1993 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991. Prin Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010, reclamantul a fost expropriat în ceea ce privește terenul în suprafață de 74,24 m.p. situat în localitatea M., județul Constanța - parcela A 2341/11/2 având nr. cadastral 11192/2, stabilindu-se despăgubiri în valoare de 36.900 RON, metoda de determinare a acestei valori fiind cea a comparației relative.

Susține Tribunalul Constanța că despăgubirea cuvenită expropriatului se compune din valoarea reală a terenului expropriat și din prejudiciul cauzat proprietarului, iar în ceea ce privește prima componentă - valoarea reală a bunului expropriat - aceasta se determină în raport de prețul cu care se vând imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de evaluare. Conform expertizei de evaluare întocmite la instanța de fond, valoarea terenului expropriat stabilită prin metoda comparației directe este de 64.349 RON, iar valoarea daunelor rezultate din imposibilitatea exploatării normale a terenului de 1384 m.p. rămas în proprietatea reclamantului, după exproprierea parțială este de 12.516 RON.

Prima instanță și-a însușit concluziile raportului de expertiză și a dispus acordarea sumei de 76.865 RON cu titlu de despăgubiri către reclamantul P.P. Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat apel reclamantul P.P., cât și pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. Pe parcursul soluționării apelului, în urma reorganizării C.N.A.D.N.R. S.A., ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 96/2012, pârâtul Statul Român a comunicat instanței că în prezenta cauză Statul Român este reprezentat de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., care a fost citată în cauză.

I. Apelantul reclamant P.P. a criticat legalitatea hotărârii Tribunalului Constanța sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate pentru terenul expropriat pentru următoarele motive: 1. În mod greșit a reținut instanța de fond că valoarea de circulație a terenului este de 2,10 euro/m.p. (8,67 RON/m.p.) în condițiile în care în Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern nr. 415/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată se menționează că suma globală estimată cu titlu de despăgubire în valoare de 87.098 mii RON înscrisă în cuprinsul proiectului de act normativ urmează a fi acordată proprietarilor imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării, suprafață estimată pentru expropriere fiind de 3.967.408 m.p.

Un simplu calcul matematic arată că Guvernul României a acordat inițial un preț de 22 RON/m.p. pentru despăgubirile ce trebuiau consemnate la dispoziția proprietarilor privați de terenuri, în timp ce experții ANEVAR au stabilit în cadrul procedurii administrative de expropriere o despăgubire medie de numai 7,2 RON/m.p. 2. Instanța de fond nu a analizat temeinic concluziile raportului de expertiză și nu a avut în vedere cea mai bună utilizare a terenului pentru construcția de turbine eoliene, situație în care valoarea de circulație pentru terenul în litigiu ar fi fost de 6,42 euro/m.p. De asemenea, nu s-a avut în vedere împrejurarea conform căreia terenul expropriat se afla situat pe raza administrativ-teritorială a localității M., localitate în care se află o societate comercială de interes național (S.C.

"M." S.A.), care a vândut terenuri la valoarea de 15 euro/m.p. 3. Instanța de fond nu a valorificat înscrisurile depuse la dosar de către reclamant cu referire la stabilirea valorii de circulație prin metoda comparației directe cu proprietăți comparabil similare având cea mai bună utilizare, ignorând astfel dispozițiile art. 27 din Legea nr. 33/1994, care prevăd că "primind rezultatul expertizei instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de către părți și va hotărî", despăgubirea acordată de instanță neputând fi mai mică decât cea acordată de expropriator și mai mare decât cea solicitată de parte. Din înscrisurile depuse de reclamant la dosar rezultă că pe piața liberă s-au înstrăinat terenuri agricole în aceeași zonă administrativ-teritorială cu prețuri cuprinse între 6,42 euro/m.p.

și 15 euro/m.p., și mai mult instanța de fond nu a avut în vedere împrejurarea că terenul reclamantului se afla poziționat într-o zonă viticolă recunoscută național și internațional în care valoarea de circulație a terenului variază între 5 - 15 euro/m.p. 4. De asemenea, la evaluarea daunelor experții nu au avut în vedere pierderea recoltei agricole, care a fost distrusă cu aproximativ o lună înainte de recoltare, iar cu privire la prejudiciul cauzat prin secționarea terenului, experții nu au făcut o justă o justă apreciere. Astfel, nu s-a observat că terenul este secționat chiar pe mijlocul suprafeței expropriate, iar în zona de mijloc nu sunt drumuri de acces, motiv pentru care vor exista costuri suplimentare pentru cultivarea terenurilor rămase în proprietatea reclamantului în urma secționării.

II. La rândul său, pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. - S.A. a criticat legalitatea hotărârii Tribunalului Constanța sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate pentru următoarele considerente: 1. Raportul de expertiză efectuat la instanța de fond a fost întocmit numai de 2 experți, întrucât cel de-al treilea membru al comisiei de experți judiciari - d-nul. D.F., desemnat chiar de către C.N.A.D.N.R.- S.A. era expert topograf, iar nu evaluator de proprietăți imobiliare, situație în care expertiza tehnică este lovită de nulitate. 2. Pe fondul litigiului s-a susținut că în mod greșit Tribunalul Constanța a înlăturat raportul de evaluare realizat de expropriator în procedura administrativă a exproprierii, deși acest raport a fost întocmit în conformitate cu standardele internaționale de evaluare și având în vedere oferta pe piața imobiliară a terenurilor din localitatea M. prețul practicat pe m.p.

de teren agricol fiind cuprins între 0,3 și 1,5 euro. 3. Expertiza realizată la instanța de fond nu trebuia validată, întrucât experții în cadrul metodei comparației directe s-au raportat la oferte de vânzare de terenuri de pe raza altor unități administrativ-teritoriale și anume din Valu lui Traian și Sibioara, oferte nerelevante în speță, situație în care evaluarea s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994. Se mai arată că imobilele utilizate ca elemente de comparație nu au fost identificate cadastral și au fost alese aleatoriu, în expertiză nefiind menționate nici datele anunțurilor de vânzare a acestor terenuri. Deși la dosar erau depuse 6 contracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri din localitatea M., similare cu terenul expropriat, experții nu le-au valorificat.

Însușindu-și expertiza de evaluare realizată în această manieră de instanța de fond, Tribunalul Constanța a încălcat jurisprudența I.C.C.J.

în această materie (Decizia civilă nr. 5881 din 8 iulie 2011) în care sensul că "la stabilirea cuantumului despăgubirii trebuie să se țină seama de criteriul prețului cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele", iar sintagma "prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele" are semnificația de preț plătit efectiv, respectiv prețul de tranzacționare a bunului consemnat ca atare în care contractul de vânzare-cumpărare, el neputând fi raportat la ofertele de preț ale agenților imobiliari sau ale rubricilor de vânzări din anunțurile de mică publicitate sau de pe internet". Numai în măsura în care informațiile culese în urma acestor verificări indicau neîncheierea de contracte de vânzare-cumpărare cu privire la terenurile din zonă, experții puteau apela la alte elemente decât prețul de vânzare-cumpărare în determinarea despăgubirii aferente exproprierii.

Prin întâmpinare C.N.A.D.N.R. - S.A. a solicitat respingerea apelului reclamantului ca nefondat, motivat de faptul că despăgubirea acordată reclamantului prin Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010 de Stabilire a Despăgubirilor corespunde valorii reale de circulație a terenului expropriat și a avut în vedere și prejudiciul suferit de reclamant prin secționarea terenului proprietatea sa, iar în raport de elementele probatorii din apel, respectiv tranzacții cu privire la terenuri arabile din localitatea M., se confirmă justețea acestor despăgubiri. La solicitarea apelantului pârât, instanța a încuviințat efectuarea unui nou raport de expertiză pentru stabilirea valorii terenului expropriat în suprafață de 7424 m.p.

situat în extravilanul localității M., avându-se în vedere împrejurarea că ambii apelanți au criticat legalitatea și temeinicia hotărârii Tribunalului Constanța din perspectiva cuantumului despăgubirii acordate expropriatului, valoarea despăgubirii fiind stabilită prin raportare la oferte de vânzare a unor terenuri situate pe raza altor unități administrativ-teritoriale, iar nu la tranzacții încheiate pentru terenuri situate în extravilanul orașului M. similare cu terenul expropriat. Întrucât în apel s-au produs înscrisuri noi care confirmau existența unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu privire la terenuri agricole situate extravilanul orașului M., tranzacții încheiate în anii 2008 - 2012, dar și relații de la Biroul Notarului Public B.M.L.

din orașul M. care confirmă faptul că s-au identificat 5 contracte de vânzare-cumpărare cu privire la terenuri agricole din extravilanul orașului M. încheiate la nivelul anului 2010 (data exproprierii și evaluării terenului în litigiu), instanța de apel a dispus ca expertiza de evaluare a terenului expropriat să valorifice, în cadrul metodei de evaluare prin comparație directă, tranzacțiile încheiate cu privire la aceste terenuri similare cu terenul expropriat. Prin Decizia civilă nr. 59/C din 29 mai 2013, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a respins apelul reclamantului P.P. și a admis apelul pârâtului Statul Român prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Invenții Străine prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.

București și a schimbat în tot sentința în sensul că a respins acțiunea reclamantului ca nefondată. A fost obligat intimatul reclamant la 1.200 RON cheltuieli de judecată (onorariu expertiză) către apelantul pârât. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut, în esență, că sunt fondate criticile ce vizează înlăturarea expertizei de evaluare efectuate la prima instanță întrucât, în cadrul metodei comparației relative, experții nu s-au raportat și nu au valorificat informațiile obținute din tranzacțiile efectuate pe raza localității M. în anul 2010, la data realizării exproprierii și evaluării terenului în vederea stabilirii despăgubirii, tranzacții înregistrate la Biroul de taxe și impozite al Primăriei M., ci au avut în vedere exclusiv oferte de vânzare de la mica publicitate, alegând despăgubirea cea mai mare, fără nicio justificare rezonabilă în raport de elemente de similitudine între terenurile evaluate.

Astfel, s-a reținut că experții s-au raportat la terenuri situate în alte unități administrativ teritoriale - zona Corbu, zona Medgidia - Sibioara, care au alte caracteristici tehnice, pretabile pentru realizarea altor obiective: parc eolian, microferme, depozite, etc., în timp ce terenul în litigiu este un teren agricol, utilizat pentru cultivarea cerealelor la momentul exproprierii. Prin urmare, s-a constatat că evaluarea realizată de prima instanță este contrară dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994. Curtea de apel a înlăturat ca fiind nerelevantă expertiza efectuată în apel, reținând că s-a ales de către experți comparabila 1 din grila de comparație, reprezentând oferta nr. 3 selectată, teren în suprafață de 20.000 m.p.

din Valea lui Traian, la 70 m lângă autostradă - 1,25 euro/mp, în raport de care s-a concluzionat că valoarea terenului în litigiu estimată prin comparații de piață este de 1,31 euro/mp, respectiv pentru suprafața de 7424 mp despăgubirea este de 41.305 RON. S-a considerat că aceste concluzii sunt contrare evidenței ce rezultă din contractele de vânzare - cumpărare la nivelul anului 2010, anul exproprierii terenului în litigiu, pentru terenuri similare, agricole, înstrăinate pe raza localității M. Curtea de apel a constatat că expertiza efectuată în această fază procesuală nu poate fi însușită, întreaga evaluare prin metoda comparației directe valorificând oferte de vânzare de la mica publicitate cu privire la terenuri cu alte caracteristici tehnico - edilitare, situate pe raza altor localități, situație contrară obiectivelor fixate de instanță și dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994.

S-a reținut, totodată, că sunt nefondate susținerile apelantului reclamant în sensul că valoarea stabilită de expropriator și însușită de instanța de fond nu este justă și proporțională cu prejudiciul suferit prin expropriere (întrucât nu a avut în vedere cea mai bună utilizare a terenului - exploatație viticolă în zona podgoriei M.). În ceea ce privește critica apelantului reclamant în sensul că expropriatorul nu a avut în vedere la data stabilirii despăgubirii contestate Nota de fundamentare a H.G. nr. 414/2010, din care ar rezulta o despăgubire de 22 RON/mp teren expropriat, instanța de apel a constatat că și aceasta este nefondată în raport de dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, care prevăd că despăgubirea acordată persoanei expropriate este determinată de prețul cu care se vând imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială la data întocmirii raportului de evaluare.

Curtea a constatat că, în raport de contractele de vânzare-cumpărare depuse în apel, ca valoare a unui mp de teren agricol extravilan din zona Orașului M. a variat în perioada 2010 - 2011 între 0,1 și 0,9 euro/mp. Cum expropriatorul a oferit reclamantului pentru terenul expropriat 4,9 RON/mp., respectiv o despăgubire de 1 euro/mp., valoare superioară celor menționate în contractele de vânzare - cumpărare la care s-a făcut referire, instanța de apel a apreciat ca nefondate criticile reclamantului.

În ceea ce privește daunele pentru prejudiciul cauzat reclamantului prin expropriere, s-a constatat că nu pot fi acordate despăgubirile pentru recolta neadunată, întrucât proprietarul, conform Declarației autentificate sub nr. 288 din 25 februarie 2010 a primit de la Asociația IV Astaldi SpA - MAX BOGL în februarie 2010 o indemnizație de 1.200 RON în schimbul folosinței terenului de către executant, în vederea realizării obiectivului "Autostrada A 2 Cernavodă Constanța - proiectare și construire Medigida - Constanța", până la finalizarea procedurilor de expropriere. Împotriva deciziei menționate a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul P.P., criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. și solicitând omologarea raportului de expertiză efectuat de comisia formată din cei trei experți. Dezvoltând motivele de recurs, reclamantul a susținut că în mod eronat instanțele de fond și apel au acordat o valoare mai mare unei simple evaluări făcute de pârâtă într-un mod evident părtinitor, în defavoarea și chiar cu ignorarea unui raport de expertiză în care și-au exprimat opinia trei specialiști. În acest context s-a invocat încălcarea H.G. nr. 415/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată, situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică "Autostrada București - Constanța, tronsonul 6 Cernavodă - Constanța", care a menționat că suma globală estimată cu titlu de despăgubire de 87.098 mii RON, respectiv 22 RON/mp, este mai mare decât cea stabilită de experții ANEVAR de numai 7,2 RON/mp.

Recurentul reclamant a invocat încălcarea normei de drept procesual ce constituie dreptul comun în materia exproprierii, respectiv art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994, menținută de Legea nr. 255/2010 (art. 22 alin. (1) și (3)), care a abrogat Legea nr. 198/2004. S-a învederat că instanța de fond, înlăturând expertiza tehnică de evaluare, s-a substituit experților și a dat o soluție în locul acestora, concluzionând eronat că prețul stabilit este unul prea mare, fără a avea în vedere înscrisurile depuse de reclamant - contracte de vânzare - cumpărare autentice, precum și planurile de dezvoltare viticolă ce se găsesc la Stațiunea de cercetări viticole M. S-a concluzionat că prețul rezultat din contractele comunicate de Camera Notarilor pentru zona M. nu reprezintă probă absolută, acest preț fiind doar rezultatul negocierilor între părți, spre deosebire de prețul stabilit de comisia de experți în baza unei evaluări științifice argumentate.

Examinând criticile invocate de recurentul reclamant, raportat la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefundat pentru considerentele ce succed: Terenul în litigiu, supus exproprierii, respectiv parcela A 2341/11 lot 2, în suprafață de 7424 mp, nr. cadastral 11192/2 are categoria de folosință de teren agricol situat în extravilanul Orașului M., în zona I de cultură, cultivabilă cu cereale și plante tehnice, astfel cum rezultă din expertiza efectuată în faza procesuală a apelului. În condițiile în care recurentul reclamant nu a dovedit că, la momentul exproprierii, acest teren ar fi fost destinat unei investiții viticole nu poate fi primită critica reclamantului vizând evaluarea eronată, fără a se ține seama de amplasarea într-o zonă viticolă recunoscută ca atare (care ar determina o valoare între 5 și 15 euro/mp).

De altfel, această critică vizează modul de apreciere a probelor administrate și nu se circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Totodată, Curtea va reține ca fiind neîntemeiat și motivul de recurs referitor la încălcarea H.G. nr. 415/2010, prin a cărei notă de fundamentare s-a stabilit suma globală estimată cu titlu de despăgubire la valoarea de 87.098 mii RON. Valoarea unui mp de teren prin raportare la valoarea totală a sumei stabilite cu titlu de despăgubiri nu poate fi estimată printr-un simplu calcul matematic, astfel cum susține recurentul, având în vedere că terenurile supuse exproprierii nu au toate aceeași categorie de folosință. Criticile vizând încălcarea art. 26 și 27 din Legea nr. 33/1994 sunt, de asemenea, nefondate.

Având în vedere grila de comparație la care s-au raportat experții la efectuarea expertizei în faza procesuală a apelului, instanța a reținut corect prin decizia recurată că valoarea pe mp a unui teren agricol extravilan în zona Orașului M. a variat în perioada 2010 - 2011 între 0,1 și 0,90 euro/mp. Procedând astfel, instanța de apel a avut în vedere doar prețuri menționate în contractele de vânzare și nu ofertele de vânzare de la mica publicitate. S-au înlăturat, astfel, în mod legal concluziile expertizei efectuate în apel, care în mod nejustificat nu au avut în vedere drept comparabile prețurile ce rezultă din contractele de vânzare - cumpărare încheiate la nivelul anului 2010 (anul exproprierii), raportându-se doar la oferte de vânzare, cu încălcarea dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 și a obiectivelor fixate de instanță.

Sintagma "prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ -teritorială" definește prețul de piață ca fiind prețul la care ar trebui să se vândă un bun, după ce acesta a fost expus, într-o măsură rezonabilă, pe o piață convențională, atunci când sunt întrunite toate condițiile unei vânzări corecte și în care cumpărătorul și vânzătorul acționează prudent, în cunoștință de cauză, în interesul propriu, presupunând că niciunul dintre aceștia nu este supus unor constrângeri exagerate. Prin urmare, s-a apreciat corect că nu puteau fi avute în vedere ca și comparabile oferte de vânzare în locul contractelor de vânzare, încheiate în perioada de referință. Cum expropriatorul a oferit reclamantului o despăgubire de 4,9 RON/mp, valoare superioară celor menționate prin contractele de vânzare-cumpărare depuse în apel, instanța de apel a respins în mod corect acțiunea, urmare a admiterii apelului pârâtului.

S-a avut, astfel, în vedere valoarea imobilului expropriat determinată cu respectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, prin metodele comparației relative și a capitalizării rentei funciare, cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 225/2010. Pentru toate aceste considerente, Curtea va constata că recursul reclamantului este nefondat și, în consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul P.P. împotriva Deciziei nr. 59/C din 29 mai 2013 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2014. Procesat de GGC - AM