ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.10.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2886/2014

HOTĂRÂRE
28.10.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2886/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Deliberând

asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr. 12396/118/2010,

reclamantul P.P. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., să se

dispună anularea parțială a Hotărârii nr. 15 din 12 iulie 2010, numai în ceea

ce privește cuantumul despăgubirilor stabilite pentru exproprierea terenului în

suprafață de 7424 mp, situat în localitatea M., jud. Constanța, parcela A

2341/11/2, având nr. cadastral 11192/2. De asemenea, s-a solicitat obligarea expropriatorului

la plata unei juste despăgubiri, în cuantum de 84 RON/mp, cu cheltuieli de

judecată.

În

motivarea acțiunii reclamantul a arătat că este titular al dreptului de

proprietate asupra terenului menționat, iar în data de 27 august 2010 i-a fost

comunicată Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010. Reclamantul mai susține că este

nemulțumit de cuantumul despăgubirilor, apreciind că pârâtul nu a avut în

vedere criteriile prevăzute de art. 26 din Legea nr. 33/1994.

Se

susține de reclamant că prețul la care se vând terenurile în zona respectivă

este mult mai mare, preț pe care l-ar fi încasat dacă terenul ar fi fost vândut

pe piața liberă, iar pârâtul a acordat sume mai mari pentru exproprierea unor

terenuri situate în zone izolate ale județului Constanța. Se învederează că

prin separarea terenului său în două parcele despărțite de autostradă i-a creat

un prejudiciu, mai ales datorită faptului că pentru a putea folosi terenul

situat dincolo de autostradă, este obligat să parcurgă zeci de km.

În drept

au fost invocate dispozițiile Legii nr. 33/1994.

Legal

citat pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii.

Pârâtul a

arătat că întreaga procedură a fost realizată cu respectarea dispozițiilor

legale în materie, respectiv Legea nr. 198/2004, act derogatoriu de la legea

generală - Legea nr. 33/1994, aspect ce exclude posibilitatea legală de

extindere a obiectului exproprierii în afara coridorului stabilit prin studiul

de fezabilitate. Mai arată pârâtul că nu poate fi reținută critica reclamantei

privind consecințele presupus negative rezultate din dezmembrarea terenului

câta vreme acestea privesc eventuale oportunități viitoare.

Referitor

la cuantumul despăgubirilor acordate, pârâtul susține că acestea sunt în

deplină concordanță cu prețul de circulație al imobilelor, aspect rezultat

neîndoielnic din rapoartele de expertiza ANEVAR. Din cuprinsul raportului de

expertiză, rezultă că metoda comparației directe a reprezentat prima metodă de

evaluare, iar experții nu s-au limitat la această metodă, ci au folosit și

metoda capitalizării rentei funciare și cea a comparației prin bonitate.

În cauză

au fost administrate: proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică

imobiliară, având ca obiectiv stabilirea valorii de circulație a despăgubirilor

pentru imobil raportat la data emiterii hotărârii de expropriere, potrivit

dispozițiilor art. 26 din Legea 33/1994.

În cauză

a fost depus dosarul administrativ ce a stat la baza emiterii Hotărârii nr. 15

din 12 iulie 2010.

Prin

Sentința civilă nr. 900 din 22 februarie 2012, Tribunalul Constanța a admis

acțiunea reclamantului P.P. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin

Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.

A anulat

în parte Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010 a Ministerului Transporturilor și

Infrastructurii - Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din

România S.A., respectiv numai cu privire la cuantumul despăgubirilor.

A

stabilit despăgubirile cuvenite reclamantului pentru exproprierea terenului în

suprafață de 7424 m.p. situat în localitatea M., județul Constanța, parcela A

2341/11/2 având nr. cadastral 11192/2 la suma de 76.865 RON.

În

temeiul art. 274 alin. (3) C. proc. civ. s-a redus onorariul avocatului ales al

reclamantului la suma de 1000 RON și a fost obligat pârâtul Statul Român la

plata sumei de 4000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată (onorariu avocat și

expert) către reclamant.

Pentru a

pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că reclamantul

s-a legitimat ca și proprietar al terenului în suprafață de 8 ha și 1600 m.p.

situat în localitatea M., județul Constanța, parcela A 2341/11/2 prin

reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate nr.

18540/307 din 19 iulie 1993 emis de Comisia Județeană pentru stabilirea

dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991.

Prin

Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010, reclamantul a fost expropriat în ceea ce

privește terenul în suprafață de 74,24 m.p. situat în localitatea M., județul

Constanța - parcela A 2341/11/2 având nr. cadastral 11192/2, stabilindu-se

despăgubiri în valoare de 36.900 RON, metoda de determinare a acestei valori

fiind cea a comparației relative.

Susține

Tribunalul Constanța că despăgubirea cuvenită expropriatului se compune din

valoarea reală a terenului expropriat și din prejudiciul cauzat proprietarului,

iar în ceea ce privește prima componentă - valoarea reală a bunului expropriat

- aceasta se determină în raport de prețul cu care se vând imobilele de același

fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de

evaluare.

Conform

expertizei de evaluare întocmite la instanța de fond, valoarea terenului

expropriat stabilită prin metoda comparației directe este de 64.349 RON, iar

valoarea daunelor rezultate din imposibilitatea exploatării normale a terenului

de 1384 m.p. rămas în proprietatea reclamantului, după exproprierea parțială

este de 12.516 RON.

Prima

instanță și-a însușit concluziile raportului de expertiză și a dispus acordarea

sumei de 76.865 RON cu titlu de despăgubiri către reclamantul P.P.

Împotriva

acestei sentințe, în termen legal au declarat apel reclamantul P.P., cât și

pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale

din România S.A.

Pe

parcursul soluționării apelului, în urma reorganizării C.N.A.D.N.R. S.A., ca

urmare a adoptării O.U.G. nr. 96/2012, pârâtul Statul Român a comunicat

instanței că în prezenta cauză Statul Român este reprezentat de Departamentul

pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine prin Compania Națională

de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., care a fost citată în

cauză.

I.

Apelantul reclamant P.P. a criticat legalitatea hotărârii Tribunalului

Constanța sub aspectul cuantumului despăgubirilor acordate pentru terenul

expropriat pentru următoarele motive:

greșit a reținut instanța de fond că valoarea de circulație a terenului este de

2,10 euro/m.p. (8,67 RON/m.p.) în condițiile în care în Nota de fundamentare a

Hotărârii de Guvern nr. 415/2010 privind declanșarea procedurilor de expropriere

a imobilelor proprietate privată se menționează că suma globală estimată cu

titlu de despăgubire în valoare de 87.098 mii RON înscrisă în cuprinsul

proiectului de act normativ urmează a fi acordată proprietarilor imobilelor

proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării, suprafață estimată

pentru expropriere fiind de 3.967.408 m.p. Un simplu calcul matematic arată că

Guvernul României a acordat inițial un preț de 22 RON/m.p. pentru despăgubirile

ce trebuiau consemnate la dispoziția proprietarilor privați de terenuri, în

timp ce experții ANEVAR au stabilit în cadrul procedurii administrative de

expropriere o despăgubire medie de numai 7,2 RON/m.p.

2.

Instanța de fond nu a analizat temeinic concluziile raportului de expertiză și

nu a avut în vedere cea mai bună utilizare a terenului pentru construcția de

turbine eoliene, situație în care valoarea de circulație pentru terenul în

litigiu ar fi fost de 6,42 euro/m.p.

De

asemenea, nu s-a avut în vedere împrejurarea conform căreia terenul expropriat

se afla situat pe raza administrativ-teritorială a localității M., localitate

în care se află o societate comercială de interes național (S.C. "M."

S.A.), care a vândut terenuri la valoarea de 15 euro/m.p.

3.

Instanța de fond nu a valorificat înscrisurile depuse la dosar de către

reclamant cu referire la stabilirea valorii de circulație prin metoda

comparației directe cu proprietăți comparabil similare având cea mai bună

utilizare, ignorând astfel dispozițiile art. 27 din Legea nr. 33/1994, care

prevăd că "primind rezultatul expertizei instanța îl va compara cu oferta

și cu pretențiile formulate de către părți și va hotărî", despăgubirea

acordată de instanță neputând fi mai mică decât cea acordată de expropriator și

mai mare decât cea solicitată de parte.

Din înscrisurile

depuse de reclamant la dosar rezultă că pe piața liberă s-au înstrăinat

terenuri agricole în aceeași zonă administrativ-teritorială cu prețuri cuprinse

între 6,42 euro/m.p. și 15 euro/m.p., și mai mult instanța de fond nu a avut în

vedere împrejurarea că terenul reclamantului se afla poziționat într-o zonă

viticolă recunoscută național și internațional în care valoarea de circulație a

terenului variază între 5 - 15 euro/m.p.

asemenea, la evaluarea daunelor experții nu au avut în vedere pierderea

recoltei agricole, care a fost distrusă cu aproximativ o lună înainte de

recoltare, iar cu privire la prejudiciul cauzat prin secționarea terenului,

experții nu au făcut o justă o justă apreciere. Astfel, nu s-a observat că

terenul este secționat chiar pe mijlocul suprafeței expropriate, iar în zona de

mijloc nu sunt drumuri de acces, motiv pentru care vor exista costuri

suplimentare pentru cultivarea terenurilor rămase în proprietatea reclamantului

în urma secționării.

rândul său, pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. - S.A. a criticat

legalitatea hotărârii Tribunalului Constanța sub aspectul cuantumului

despăgubirilor acordate pentru următoarele considerente:

1.

Raportul de expertiză efectuat la instanța de fond a fost întocmit numai de 2

experți, întrucât cel de-al treilea membru al comisiei de experți judiciari -

d-nul. D.F., desemnat chiar de către C.N.A.D.N.R.- S.A. era expert topograf,

iar nu evaluator de proprietăți imobiliare, situație în care expertiza tehnică

este lovită de nulitate.

fondul litigiului s-a susținut că în mod greșit Tribunalul Constanța a

înlăturat raportul de evaluare realizat de expropriator în procedura

administrativă a exproprierii, deși acest raport a fost întocmit în

conformitate cu standardele internaționale de evaluare și având în vedere

oferta pe piața imobiliară a terenurilor din localitatea M. prețul practicat pe

m.p. de teren agricol fiind cuprins între 0,3 și 1,5 euro.

3.

Expertiza realizată la instanța de fond nu trebuia validată, întrucât experții

în cadrul metodei comparației directe s-au raportat la oferte de vânzare de

terenuri de pe raza altor unități administrativ-teritoriale și anume din Valu

lui Traian și Sibioara, oferte nerelevante în speță, situație în care evaluarea

s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994. Se mai

arată că imobilele utilizate ca elemente de comparație nu au fost identificate

cadastral și au fost alese aleatoriu, în expertiză nefiind menționate nici

datele anunțurilor de vânzare a acestor terenuri.

Deși la

dosar erau depuse 6 contracte de vânzare-cumpărare a unor terenuri din

localitatea M., similare cu terenul expropriat, experții nu le-au valorificat.

Însușindu-și expertiza de evaluare realizată în această manieră de instanța de

fond, Tribunalul Constanța a încălcat jurisprudența I.C.C.J. în această materie

(Decizia civilă nr. 5881 din 8 iulie 2011) în care sensul că "la

stabilirea cuantumului despăgubirii trebuie să se țină seama de criteriul

prețului cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele", iar sintagma

"prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele" are semnificația

de preț plătit efectiv, respectiv prețul de tranzacționare a bunului consemnat

ca atare în care contractul de vânzare-cumpărare, el neputând fi raportat la

ofertele de preț ale agenților imobiliari sau ale rubricilor de vânzări din

anunțurile de mică publicitate sau de pe internet". Numai în măsura în

care informațiile culese în urma acestor verificări indicau neîncheierea de

contracte de vânzare-cumpărare cu privire la terenurile din zonă, experții

puteau apela la alte elemente decât prețul de vânzare-cumpărare în determinarea

despăgubirii aferente exproprierii.

Prin

întâmpinare C.N.A.D.N.R. - S.A. a solicitat respingerea apelului reclamantului

ca nefondat, motivat de faptul că despăgubirea acordată reclamantului prin

Hotărârea nr. 15 din 12 iulie 2010 de Stabilire a Despăgubirilor corespunde

valorii reale de circulație a terenului expropriat și a avut în vedere și

prejudiciul suferit de reclamant prin secționarea terenului proprietatea sa,

iar în raport de elementele probatorii din apel, respectiv tranzacții cu

privire la terenuri arabile din localitatea M., se confirmă justețea acestor

despăgubiri.

La

solicitarea apelantului pârât, instanța a încuviințat efectuarea unui nou raport

de expertiză pentru stabilirea valorii terenului expropriat în suprafață de

7424 m.p. situat în extravilanul localității M., avându-se în vedere

împrejurarea că ambii apelanți au criticat legalitatea și temeinicia hotărârii

Tribunalului Constanța din perspectiva cuantumului despăgubirii acordate

expropriatului, valoarea despăgubirii fiind stabilită prin raportare la oferte

de vânzare a unor terenuri situate pe raza altor unități

administrativ-teritoriale, iar nu la tranzacții încheiate pentru terenuri situate

în extravilanul orașului M. similare cu terenul expropriat.

Întrucât

în apel s-au produs înscrisuri noi care confirmau existența unor contracte de

vânzare-cumpărare încheiate cu privire la terenuri agricole situate

extravilanul orașului M., tranzacții încheiate în anii 2008 - 2012, dar și

relații de la Biroul Notarului Public B.M.L. din orașul M. care confirmă faptul

că s-au identificat 5 contracte de vânzare-cumpărare cu privire la terenuri

agricole din extravilanul orașului M. încheiate la nivelul anului 2010 (data

exproprierii și evaluării terenului în litigiu), instanța de apel a dispus ca

expertiza de evaluare a terenului expropriat să valorifice, în cadrul metodei

de evaluare prin comparație directă, tranzacțiile încheiate cu privire la

aceste terenuri similare cu terenul expropriat.

Prin

Decizia civilă nr. 59/C din 29 mai 2013, Curtea de Apel Constanța, secția I

civilă, a respins apelul reclamantului P.P. și a admis apelul pârâtului Statul

Român prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Invenții Străine

prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A.

București și a schimbat în tot sentința în sensul că a respins acțiunea

reclamantului ca nefondată.

A fost

obligat intimatul reclamant la 1.200 RON cheltuieli de judecată (onorariu

expertiză) către apelantul pârât.

Pentru a

pronunța această decizie, instanța de apel a reținut, în esență, că sunt

fondate criticile ce vizează înlăturarea expertizei de evaluare efectuate la

prima instanță întrucât, în cadrul metodei comparației relative, experții nu

s-au raportat și nu au valorificat informațiile obținute din tranzacțiile

efectuate pe raza localității M. în anul 2010, la data realizării exproprierii

și evaluării terenului în vederea stabilirii despăgubirii, tranzacții

înregistrate la Biroul de taxe și impozite al Primăriei M., ci au avut în

vedere exclusiv oferte de vânzare de la mica publicitate, alegând despăgubirea

cea mai mare, fără nicio justificare rezonabilă în raport de elemente de

similitudine între terenurile evaluate.

Astfel,

s-a reținut că experții s-au raportat la terenuri situate în alte unități

administrativ teritoriale - zona Corbu, zona Medgidia - Sibioara, care au alte

caracteristici tehnice, pretabile pentru realizarea altor obiective: parc

eolian, microferme, depozite, etc., în timp ce terenul în litigiu este un teren

agricol, utilizat pentru cultivarea cerealelor la momentul exproprierii.

Prin

urmare, s-a constatat că evaluarea realizată de prima instanță este contrară

dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994.

Curtea de

apel a înlăturat ca fiind nerelevantă expertiza efectuată în apel, reținând că

s-a ales de către experți comparabila 1 din grila de comparație, reprezentând

oferta nr. 3 selectată, teren în suprafață de 20.000 m.p. din Valea lui Traian,

la 70 m lângă autostradă - 1,25 euro/mp, în raport de care s-a concluzionat că

valoarea terenului în litigiu estimată prin comparații de piață este de 1,31

euro/mp, respectiv pentru suprafața de 7424 mp despăgubirea este de 41.305 RON.

S-a

considerat că aceste concluzii sunt contrare evidenței ce rezultă din

contractele de vânzare - cumpărare la nivelul anului 2010, anul exproprierii

terenului în litigiu, pentru terenuri similare, agricole, înstrăinate pe raza

localității M. Curtea de apel a constatat că expertiza efectuată în această

fază procesuală nu poate fi însușită, întreaga evaluare prin metoda comparației

directe valorificând oferte de vânzare de la mica publicitate cu privire la

terenuri cu alte caracteristici tehnico - edilitare, situate pe raza altor

localități, situație contrară obiectivelor fixate de instanță și dispozițiilor

art. 26 din Legea nr. 33/1994.

S-a

reținut, totodată, că sunt nefondate susținerile apelantului reclamant în

sensul că valoarea stabilită de expropriator și însușită de instanța de fond nu

este justă și proporțională cu prejudiciul suferit prin expropriere (întrucât

nu a avut în vedere cea mai bună utilizare a terenului - exploatație viticolă

în zona podgoriei M.).

În ceea

ce privește critica apelantului reclamant în sensul că expropriatorul nu a avut

în vedere la data stabilirii despăgubirii contestate Nota de fundamentare a

H.G. nr. 414/2010, din care ar rezulta o despăgubire de 22 RON/mp teren

expropriat, instanța de apel a constatat că și aceasta este nefondată în raport

de dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994, care prevăd că despăgubirea

acordată persoanei expropriate este determinată de prețul cu care se vând

imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială la data

întocmirii raportului de evaluare.

Curtea a

constatat că, în raport de contractele de vânzare-cumpărare depuse în apel, ca

valoare a unui mp de teren agricol extravilan din zona Orașului M. a variat în

perioada 2010 - 2011 între 0,1 și 0,9 euro/mp. Cum expropriatorul a oferit

reclamantului pentru terenul expropriat 4,9 RON/mp., respectiv o despăgubire de

1 euro/mp., valoare superioară celor menționate în contractele de vânzare -

cumpărare la care s-a făcut referire, instanța de apel a apreciat ca nefondate

criticile reclamantului.

În ceea

ce privește daunele pentru prejudiciul cauzat reclamantului prin expropriere,

s-a constatat că nu pot fi acordate despăgubirile pentru recolta neadunată,

întrucât proprietarul, conform Declarației autentificate sub nr. 288 din 25

februarie 2010 a primit de la Asociația IV Astaldi SpA - MAX BOGL în februarie

2010 o indemnizație de 1.200 RON în schimbul folosinței terenului de către

executant, în vederea realizării obiectivului "Autostrada A 2 Cernavodă

Constanța - proiectare și construire Medigida - Constanța", până la

finalizarea procedurilor de expropriere.

Împotriva

deciziei menționate a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul P.P.,

criticând-o ca nelegală pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. și solicitând omologarea raportului de expertiză efectuat de comisia

formată din cei trei experți.

Dezvoltând

motivele de recurs, reclamantul a susținut că în mod eronat instanțele de fond

și apel au acordat o valoare mai mare unei simple evaluări făcute de pârâtă

într-un mod evident părtinitor, în defavoarea și chiar cu ignorarea unui raport

de expertiză în care și-au exprimat opinia trei specialiști.

În acest

context s-a invocat încălcarea H.G. nr. 415/2010 privind declanșarea

procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată, situate pe

amplasamentul lucrării de utilitate publică "Autostrada București -

Constanța, tronsonul 6 Cernavodă - Constanța", care a menționat că suma

globală estimată cu titlu de despăgubire de 87.098 mii RON, respectiv 22

RON/mp, este mai mare decât cea stabilită de experții ANEVAR de numai 7,2

RON/mp.

Recurentul

reclamant a invocat încălcarea normei de drept procesual ce constituie dreptul

comun în materia exproprierii, respectiv art. 21 - 27 din Legea nr. 33/1994,

menținută de Legea nr. 255/2010 (art. 22 alin. (1) și (3)), care a abrogat

Legea nr. 198/2004.

S-a

învederat că instanța de fond, înlăturând expertiza tehnică de evaluare, s-a

substituit experților și a dat o soluție în locul acestora, concluzionând

eronat că prețul stabilit este unul prea mare, fără a avea în vedere

înscrisurile depuse de reclamant - contracte de vânzare - cumpărare autentice,

precum și planurile de dezvoltare viticolă ce se găsesc la Stațiunea de

cercetări viticole M.

S-a

concluzionat că prețul rezultat din contractele comunicate de Camera Notarilor

pentru zona M. nu reprezintă probă absolută, acest preț fiind doar rezultatul

negocierilor între părți, spre deosebire de prețul stabilit de comisia de

experți în baza unei evaluări științifice argumentate.

Examinând

criticile invocate de recurentul reclamant, raportat la motivul de nelegalitate

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este

nefundat pentru considerentele ce succed:

Terenul

în litigiu, supus exproprierii, respectiv parcela A 2341/11 lot 2, în suprafață

de 7424 mp, nr. cadastral 11192/2 are categoria de folosință de teren agricol

situat în extravilanul Orașului M., în zona I de cultură, cultivabilă cu

cereale și plante tehnice, astfel cum rezultă din expertiza efectuată în faza

procesuală a apelului.

În

condițiile în care recurentul reclamant nu a dovedit că, la momentul

exproprierii, acest teren ar fi fost destinat unei investiții viticole nu poate

fi primită critica reclamantului vizând evaluarea eronată, fără a se ține seama

de amplasarea într-o zonă viticolă recunoscută ca atare (care ar determina o

valoare între 5 și 15 euro/mp).

De

altfel, această critică vizează modul de apreciere a probelor administrate și

nu se circumscrie motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

Totodată,

Curtea va reține ca fiind neîntemeiat și motivul de recurs referitor la

încălcarea H.G. nr. 415/2010, prin a cărei notă de fundamentare s-a stabilit

suma globală estimată cu titlu de despăgubire la valoarea de 87.098 mii RON.

Valoarea

unui mp de teren prin raportare la valoarea totală a sumei stabilite cu titlu

de despăgubiri nu poate fi estimată printr-un simplu calcul matematic, astfel

cum susține recurentul, având în vedere că terenurile supuse exproprierii nu au

toate aceeași categorie de folosință.

Criticile

vizând încălcarea art. 26 și 27 din Legea nr. 33/1994 sunt, de asemenea,

nefondate.

Având în

vedere grila de comparație la care s-au raportat experții la efectuarea

expertizei în faza procesuală a apelului, instanța a reținut corect prin

decizia recurată că valoarea pe mp a unui teren agricol extravilan în zona

Orașului M. a variat în perioada 2010 - 2011 între 0,1 și 0,90 euro/mp.

Procedând

astfel, instanța de apel a avut în vedere doar prețuri menționate în

contractele de vânzare și nu ofertele de vânzare de la mica publicitate.

S-au

înlăturat, astfel, în mod legal concluziile expertizei efectuate în apel, care

în mod nejustificat nu au avut în vedere drept comparabile prețurile ce rezultă

din contractele de vânzare - cumpărare încheiate la nivelul anului 2010 (anul

exproprierii), raportându-se doar la oferte de vânzare, cu încălcarea

dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 și a obiectivelor fixate de

instanță.

Sintagma

"prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele de același fel în

unitatea administrativ -teritorială" definește prețul de piață ca fiind

prețul la care ar trebui să se vândă un bun, după ce acesta a fost expus,

într-o măsură rezonabilă, pe o piață convențională, atunci când sunt întrunite

toate condițiile unei vânzări corecte și în care cumpărătorul și vânzătorul

acționează prudent, în cunoștință de cauză, în interesul propriu, presupunând

că niciunul dintre aceștia nu este supus unor constrângeri exagerate.

Prin

urmare, s-a apreciat corect că nu puteau fi avute în vedere ca și comparabile

oferte de vânzare în locul contractelor de vânzare, încheiate în perioada de

referință.

Cum

expropriatorul a oferit reclamantului o despăgubire de 4,9 RON/mp, valoare

superioară celor menționate prin contractele de vânzare-cumpărare depuse în

apel, instanța de apel a respins în mod corect acțiunea, urmare a admiterii

apelului pârâtului.

S-a avut,

astfel, în vedere valoarea imobilului expropriat determinată cu respectarea

Standardelor Internaționale de Evaluare, prin metodele comparației relative și

a capitalizării rentei funciare, cu respectarea dispozițiilor Legii nr.

225/2010.

Pentru

toate aceste considerente, Curtea va constata că recursul reclamantului este

nefondat și, în consecință, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., îl va

respinge.

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de contestatorul P.P. împotriva Deciziei nr.

59/C din 29 mai 2013 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2014.

Procesat

de GGC - AM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2014-01-23
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 216/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 13 septembrie 2010, reclamanții L.C.A. și L.T.I. au chemat în judecată pe pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA, solicitân
ÎCCJ 2014-10-15
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2725/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la 24 februarie 2001, reclamantul A.M. l-a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri N
ÎCCJ 2014-01-29
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 279/2014
Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la 16 februarie 2011, reclamanții F.M., Z.D., Z.F., S.E., Z.R., I.A., în contradictoriu cu Statul Român prin C.N.A.D.N.R., au
ÎCCJ 2014-10-01
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2483/2014
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, la data de 8 februarie 2011, sub nr. 2070/118/2011, reclamanții S.N., S.U., C.A.E. și C.L.S. au solicitat ca, în contradictoriu cu pârât
ÎCCJ 2014-05-07
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1304/2014
Asupra recursului civil de față, constată următoarele; Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța sub nr. 14478/11'8/2012, reclamantul C.I. a chemat în judecată Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA solicitând instanței ca, prin
Sursă