ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 473/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 3

ianuarie 2002, la Tribunalul Brăila, reclamantul T.C. a chemat în judecată

Direcția de Muncă și Solidaritate Socială a județului Brăila, solicitând

obligarea acesteia să-i elibereze o adeverință din care să rezulte că perioada

1 aprilie 1991 – 31 decembrie 1994 reprezintă vechime în muncă a acestuia.

În motivarea acțiunii, reclamantul

arată că perioada menționată este înscrisă în carnetul său de muncă și în anexa

la contractul de asigurări sociale, dar pârâta refuză să-i confirme că aceasta

reprezintă vechime în muncă.

Acțiunea a fost respinsă ca prematur

formulată, prin sentința civilă nr. 428 din 29 aprilie 2002, instanța reținând

că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă administrativă, prevăzută

de art. 5 din Legea nr. 29/1990, înainte de introducerea acțiunii.

Reclamantul a declarat recurs

împotriva sentinței, susținând că hotărârea a fost dată de către un alt

judecător, decât cel care a instrumentat fondul și că instanța nu s-a pronunțat

asupra tuturor capetelor de cerere și asupra actelor pe care le-a prezentat.

Menționează că din documentele

aflate la Casa Județeană de Pensii Brăila și la pârâtă rezultă că a plătit

contribuții pentru fondul de asigurări sociale de stat în perioada 1 aprilie

1991 – 31 decembrie 1994, perioadă care constituie vechime în muncă, conform

Legii nr. 19/2000.

Curtea de Apel Galați, secția

comercială și de contencios administrativ, prin încheierea din ședința publică

de la 19 iunie 2002, a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul art.

242 pct. 2 C. proc. civ.

Recurentul-reclamant a declarat

recurs împotriva acestei încheieri, pe care îl motivează în ce privește fondul

cauzei, considerând că a solicitat la diverse organe administrative,

clarificarea situației sale și că înțelege să solicite eliberarea adeverinței

din care să rezulte că perioada 1 aprilie 1991 – 31 decembrie 1994 reprezintă

vechime în muncă.

Prin cererea de recurs nu se critică

soluția luată de către instanța de recurs, de suspendare a soluționării cererii

pentru lipsa părților, ceea ce înseamnă o nemotivare a recursului din acest

punct de vedere.

Dar, analizând și legalitatea

măsurii luată prin încheierea de la 19 iunie 2002, Curtea constată că instanța

de recurs a procedat în conformitate cu prevederile art. 242 alin. (1) pct. 2

C. proc. civ., deoarece nici una din părți nu s-a prezentat la strigarea

pricinii și nici nu s-a cerut judecarea în lipsă, astfel cum prevede alin. (2)

al art. 242 C. proc. civ.

Ca atare, reținându-se că instanța

de recurs a procedat legal, prin suspendarea judecării recursului la termenul

din 19 iunie 2002, urmează a se respinge recursul declarat împotriva încheierii

de la acea dată, ca nefondat, în temeiul art. 244

1

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de T.C.,

împotriva încheierii de ședință de la 19 iunie 2002, a Curții de Apel Galați,

secția comercială și de contencios administrativ, privind suspendarea judecării

recursului ce face obiectul dosarului nr. 757/2002, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 5 februarie 2003.