HADJIPANAYIOTOU v. CYPRUS
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
HADJIPANAYIOTOU v. CYPRUS (CtEDO, 2008)
PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 33710/06 de către Melpo HADJIPANAYOTOU împotriva Ciprului Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 13 noiembrie 2008 ca Cameră compusă din: Christos Rozakis, Președintele, Nina Vajić, Khanlar Hajiyev, Dean Spielmann, Sverre Erik Jebens, Giorgio Malinverni, judecători, Takis Eliades, judecător ad hoc și Søren Nielsen, grefierul secțiunii Având în vedere cererea depusă la 27 iulie 2006, având în vedere declarațiile părților care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. Prin deliberare, decide după cum urmează: FACTE Reclamantul, dna Melpo Hadjipanayiotou, este un cetățean cipriot născut în 1948 și locuiește în Nicosia. A fost reprezentată în fața Curții de către dl C. Clerides, un avocat practicant în Nicosia. Guvernul cipriot („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl P. Clerides, procuror general al Republicii. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a lucrat la Banca Centrală a Ciprului („Banca”) în calitate de funcționar din 1973 până în 1999. În timpul perioadei de muncă, ea a fost cu regularitate absentă în concediu de boală pentru perioade prelungite. În plus, din 1994 a plâns la conducerea condițiilor de muncă și a presupus tratament discriminatoriu. După o perioadă lungă de lipsă de muncă (de la 16 ianuarie 1999 până la 31 ianuarie 1999 Iulie 1999) din cauza problemelor de sănătate, Banca a inițiat o procedură de pensionare anticipată. Problema a fost examinată de Consiliul de Administrație la 17 februarie 2000, care a hotărât să o ceară să se retragă din motive de sănătate. La 24 mai 2000, reclamantul a depus o cerere de reexaminare judiciară în fața Curții Supreme contestarea hotărârii băncii de a o cere să se retragă. La 30 ianuarie 2003, Curtea Supremă a respins cererea. La 13 martie 2003, reclamantul a recurs în fața Curții Supreme împotriva hotărârii de primă instanță. În motivele ei de recurs, a contestat concluziile instanței de primă instanță și s-a bazat pe articolele 8 din Convenția și 1 din Protocolul nr. 1. La 1 februarie 2006, Curtea Supremă a respins recursul și a susținut concluziile instanței de primă instanță. COMPLAINTĂ Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că procedura a durat în mod nejustificat. Cu privire la articolele 6 și 8 din Convenție și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamantul a prezentat, de asemenea, o serie de alte plângeri. HOTĂRÂREA La 26 iunie 2008, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Eu, Petros Clerides, Procuror General al Republicii Cipru, declar că Guvernul Republicii Cipru propune să plătească 6000 de euro (sex mii de euro) dnei Melpo Hadjipanayiotou care acoperă prejudiciu material și moral și costuri și cheltuieli, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă va fi eliberată de orice impozită care poate fi aplicabilă. Suma va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 21 octombrie 2008, Curtea a primit o scrisoare a reclamantului care a confirmat că a acceptat oferta făcută de Guvern în declarația lor. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică pentru a justifica o examinare continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din listă cazul. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să pună în aplicare cererea din lista sa de cazuri.