ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2330/2013

Asupra recursului de față: Din examinerea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 18131/2010, Judecătoria sector 1 a admis acțiunea formulată și precizată de reclamanta Asociația de Proprietari nr. X1 și a obligat pârâtul O.G. la plata sumelor de 1789,18 RON, cote de întreținere restante aferente perioadei septembrie 2008-ianuarie 2009, 31,75 RON, penalități de întârziere și 1395 RON cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că din listele de întreținere confirmate de raportul de expertiză contabilă, rezultă că pârâtul a acumulat restanțe la plata cotelor de întreținere în cuantumul menționat. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul O.G.

criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică. Prin decizia civilă nr. 2240 din 22 septembrie 2011, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul O.G. împotriva sentinței civile nr. 18131 din 22 septembrie 2010 pronunțate de Judecătoria sector 1 București în Dosarul nr. 6280/299/2009 în contradictoriu cu reclamanta Asociația de Proprietari nr. X1 sector 1, București. Pentru a hotărî astfel instanța de recurs a reținut că nemulțumirile recurentului vis-a-vis de modul în care e administrată și gestionată activitatea Asociației de proprietari, nu poate justifica refuzul îndeplinirii obligației legale de a-și plăti cota-parte din cheltuielile de întreținere, obligație reglementată de art. 46-50 din Legea nr. 230/2007 și care justifică soluția primei instanțe.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâtul O.G. criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică. Prin decizia nr. 1176 din 21 iunie 2012 Curtea de Apel București, secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a admis excepția inadmisibilității și a respins ca inadmisibil recursul. Pentru a hotărî astfel Curtea de Apel a reținut că recursul declarat împotriva unei decizii irevocabile a unei instanțe de recurs, este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs. împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul O.G. arătând că a solicitat instanțelor să se recalculeze toate listele de plată, greșit calculate, urmând ca în urma reclaculării să își achite la zi toate obligațiile.

În susținerea recursului său pârâtul a reiterat situația de fapt și a făcut istoricul litigiului arătând că s-au scurs patru ani de când a fost dat în judecată de Asociația de Proprietari nr. X1 pentru neplata cotelor de întreținere calculate greșit și înscise pe listele lunare de plată. A mai arătat recurentul că în Dosarul nr. 6280/299/2009, sunt documente clare din care rezultă că expertiza contabilă judiciară ordonată de Judecătoria sectorului 1 prin încheierea din 21 martie 2010, este un act nul și trebuie desființat. Totodată a susținut că actele de proprietate ale apartamentelor au devenit inoperante astfel că trebuie urgent modificate și pe baza lor să se întocmească un nou acord de asociere care să fie ratificat de justiție.

În concluzie, solicită instanței să se dea curs cererii sale în sensul recalculării listelor de plată lunară cu cheltuielile din Asociația de Proprietari nr. X1, deoarece sunt întocmite greșit. Având în vedere dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului, Înalta Curte va examina cu prioritate excepția inadmisibilității recursului invocată de reclamantă. Astfel, analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva normelor legale incidente prin raportare la excepția invocată, Înalta Curte urmează să respingă recursul ca inadmisibil, în considerarea următoarelor: Potrivit dispozițiilor art. 299 C. proc.

civ., „sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, precum și cele date în apel”. Prin urmare, potrivit legii, nu există posibilitatea de a declara recurs împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs deoarece, conform dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., hotărârile date în recurs sunt hotărâri irevocabile, deci nesusceptibile de recurs. Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac, și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege, și astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal. Principiul enunțat este consacrat și la nivel constituțional, fiind înscris în art. 129 din Constituție, care prevede dreptul părților și al procurorului de a folosi căile de atac, însă numai în condițiile legii.

Astfel, în sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătorești, exercitarea acestora și efectele produse sunt guvernate de principiul legalității căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituțional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac și exercitarea lor în condițiile legii, potrivit cu natura și scopul lor și într-o anumită ordine. În speța dedusă judecății, recurentul a solicitat cenzurarea unei decizii irevocabile pronunțate de o instanță de recurs, pe care o mai atacase deja, de asemenea cu recurs. În speță, se constată că decizia recurată este o hotărâre pronunțată de o instanță de recurs, fiind deci irevocabilă, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc.

civ., nesusceptibilă deci de a fi atacată, la rândul său, cu recurs, nemaiputând fi supusă unui nou control judiciar specific căii de reformare, împotriva sa putând fi exercitate, în condițiile legii, doar căile extraordinare de atac. Această concluzie decurge și din observarea dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., care enumera categoriile de hotărâri ce pot fi atacate cu recurs, și în cuprinsul cărora nu sunt incluse și deciziile date în recurs, precum și din principiul unicității dreptului de a folosi o cale de atac. În consecință, față de considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 137 alin. (1) și art. 377 alin. (2) pct. 4 din același Cod, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâtul O.G.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâtul O.G. împotriva deciziei civile nr. 1176 din 21 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a lll-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 iunie 2013.