CtEDO 13.11.2008 Auto

F. c. FRANCE

RESPONDENT
FRA
HOTĂRÂRE
13.11.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
F. c. FRANCE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cererea nr. 42313/07 prezentată de F. împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 13 noiembrie 2008 într-o cameră compusă din Peer Lorenzen, președinte, Rait Maruste, Jean-Paul Costa, Karel Jungwiert, Renate Jaeger, Mark Villiger, Isabelle Berro-Lefevre, judecători, și Claudia Westerdiek, graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 29 septembrie 2007, având în vedere decizia de a trata cu prioritate cererea în temeiul articolului 41 din Regulamentul de procedură al Curții, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât, După ce a deliberat, face următoarea decizie ÎN FAVOAREA reclamantului, F., este un resortisant iranian. Președintele camerei a acceptat cererea de refuz dezvăluirea identității sale formulate de reclamant [art. 47 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. Acesta este reprezentat în fața Curții de către dl Alouani, avocat la Rouen. Guvernul francez ( Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. Având în vedere dificultățile cu poliția și, în opinia sa, au fost supuse unor tratamente abuzive, reclamantul, jurnalist de profesie, care a părăsit Iranul și a sosit în Germania la 22 martie 2005. Cererea sa de azil la autoritățile germane a fost respinsă. La data de 19 septembrie 2007, prefectul Canalului Mânecii a luat împotriva sa un ordin de rejudecare la frontieră, precum și un decret de fixare ca țară de destinație a Iranului. În aceeași zi, prefectul a ordonat menținerea reclamantului în detenție administrativă pentru o perioadă de 48 de ore. La 21 septembrie 2007, reclamantul sesizează Tribunalul Administrativ din Rouen cu privire la o acțiune în anulare a hotărârilor din 19 septembrie 2007. În aceeași zi, judecătorul pentru libertăți și detenție competent a autorizat prelungirea detenției administrative a reclamantului pentru o perioadă de 15 zile. Prin hotărârea din 24 septembrie 2007, Tribunalul Administrativ din Rouen a respins acțiunea introdusă la 21 septembrie 2007. Această hotărâre a fost notificată reclamantului printr-o scrisoare din 1 octombrie 2007. La 28 septembrie 2007, reclamantul sesizează Curtea cu privire la o cerere de măsură provizorie, în temeiul articolului 39 din regulament, de suspendare a măsurii de deviere a teritoriului francez. octombrie 2007, Curtea a decis să informeze guvernul francez, în temeiul articolului 39 din Regulamentul de procedură al Curții, să nu trimită reclamantul înapoi la mai departe, până la noi ordine. Prin ordonanța pronunțată la 6 octombrie 2007, judecătorul libertăților și detenției competente a pus capăt reținerii reclamantului. În aceeași zi, prefectul Canalului Mânecii a luat un ordin judecătoresc în temeiul Regulamentului Consiliului Uniunii Europene nr. 343/2003, numit Regulamentul Dublin II, la 4 octombrie 2007. La 5 februarie 2008, reclamantul prezintă Curții o nouă cerere de măsură provizorie, în temeiul articolului 39 din regulament, de suspendare a deciziei prefecturale prin care dispune plasarea sa în detenție în vederea readmisiei pentru Germania. La 6 februarie 2008, Curtea a decis să nu indice guvernului francez măsura provizorie solicitată. La 7 februarie 2008, reclamantul a fost redirecționat către Germania. GRIEF, invocând articolele 3, 6 și 13 din Convenție, reclamantul se plânge de riscurile de maltratare pe care o prezintă în cazul trimiterii către Iran, precum și de procedura de readmisie către Germania. Curtea arată că nu mai este necesar să se examineze în continuare acțiunea formulată de reclamant din următoarele motive. La 5 februarie 2008, guvernul a transmis grefei observațiile sale cu privire la admisibilitate și la temeinicia cererii. Acestea au fost adresate reclamantului la 12 martie 2008, care a fost invitat să-și transmită observațiile ca răspuns înainte de 23 aprilie 2008. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 18 august 2008, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat era mai scurt și că nu a fost solicitată nicio prelungire a acestui termen. În conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, aceasta poate șterge o cerere din rol atunci când, la fel ca în cazul de față, circumstanțele dau de gândit că un reclamant nu intenționează să-și mențină cererea. Aceasta arată că această scrisoare a fost primită de reclamant la 22 august 2008 și constată că, până în prezent, a rămas fără răspuns. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai dorește să mențină cererea în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție. În opinia Curții, nu există circumstanțe speciale în ceea ce privește respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a Protocoalelor sale n mai susținute de aceasta. Prin urmare, este necesar să se elimine cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Preziden Prezidențială

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă