ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra apelurilor de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 45 din 23 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, s-au dispus următoarele: A fost condamnată inculpata A. fără antecedente penale, avocat suspendat, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, prevăzut de art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 75 alin. (2) lit. b), art. 76 C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 66 lit. a) C. pen., i s-a interzis inculpatei pe o durata de 2 ani exercitarea dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau orice alte funcții publice și a făcut aplicarea art. 65 și 66 lit. a) C. pen.

În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b), 76 C. pen., a fot condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani. În baza art. 38 alin. (1) C. pen., s-a constatat concursul de infracțiuni, iar în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 2 ani închisoare, aceasta executând, în final, pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare, în regim de detenție. În baza art. 45 alin. (1) și (5) C. pen., în baza art. 66 lit. a) C. pen., s-a interzis inculpatei, pe o durata de 2 ani, exercitarea dreptului de a fi aleasă în autoritățile publice sau orice alte funcții publice și a făcut aplicarea art. 65 și 66 lit. a) C. pen.

În baza art. 291 alin. (2) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpată a sumei de 20.000 RON. A fost condamnat inculpatul B., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare. În baza art. 66 lit. a) C. pen., i s-a interzis inculpatului, pe o durata de 2 ani, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice. În baza art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., a fost constatat concursul de infracțiuni, iar în baza art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa, cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1/3 din pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aceasta executând, în final, pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 45 alin. (1) și art. 66 lit. a) C. pen., s-a interzis inculpatului, pe o durata de 2 ani, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau orice alte funcții publice. În baza art. 91 și 92 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale de 2 ani și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului, sub supraveghere și s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Cluj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență. În baza art. 93 alin. (2), lit. b) C. pen., s-a impus inculpatului să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul C. sau la RADP Cluj, pe o perioadă de 80 de zile lucrătoare. În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen., privind revocarea suspendării pedepsei sub supraveghere în caz de nerespectare a măsurilor de supraveghere sau de neîndeplinire a obligațiilor impuse. Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, a reținut următoarele: Prin rechizitoriul cu nr. x al D.N.A. - Serviciul Teritorial Cluj au fost trimiși în judecată inculpata A., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplic.

art. 6 din Legea nr. 78/2000 și spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, aflate în concurs real conform art. 38 alin. (1) lit. a) C. pen. și inculpatul B., pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, aflate în concurs real conform art. 38 alin. (1) lit. a) C. pen. În esență, sub aspectul stării de fapt, s-a reținut că, la data de 13.05.2016, inculpata, în calitate de viceprimar al municipiului AAAA., a pretins în mod direct, inculpatului B., om de afaceri în acea zonă teritorială, remiterea unor foloase materiale necuvenite (30 de abonamente la Festivalul D. și 30 de abonamente la Festivalul E., în valoare totală de cca.

20.000 RON). Pretinderea remiterii foloaselor materiale a fost efectuată în cadrul unei întâlniri pe terasa restaurantului F. din municipiul AAAA. x. Pretinderea ar fi fost realizată în considerarea influenței pe care inculpata A. o avea asupra funcționarilor publici din cadrul Primăriei Municipiului AAAA., cu atribuții în domeniul urbanismului și autorizării lucrărilor de construcții. Inculpata A. a promis că va determina acești funcționari publici să îndeplinească și să urgenteze îndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu, respectiv a promis că va impulsiona avizarea și autorizarea unor proiecte imobiliare în care omul de afaceri B. are interese economice. Inculpata a pretins foloasele materiale pentru sine în calitate de candidat pentru funcția de primar al municipiului AAAA.

la alegerile locale din 5 iunie 2016, cu scopul de a distribui abonamentele respective voluntarilor care activau în campania electorală a candidatului A.. Totodată, în cadrul alegerilor locale din 5 iunie 2016, A. a candidat și la poziția de consilier local al municipiului AAAA., din partea formațiunii G.. Apoi, se mai reține că, inculpata, în luna mai 2016 a participat la transferarea sumei de 20.000 RON cunoscând că aceasta provine din săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență și trafic de influență, în scopul disimulării originii ilicite a acestei sume. Ca atare, inculpata A. i-a solicitat martorului H., în calitate de reprezentant al YYY. din Cluj YYY., să accepte încheierea unui contract fictiv de sponsorizare între YYY.

și pretinsul sponsor SC I., deși suma sponsorizată nu era de fapt destinată activităților desfășurate de YYY.. Ar fi fost încheiat contractul fictiv de sponsorizare nr. 183/23.05.2016, care a fost semnat de inculpatul B., din partea pretinsului sponsor SC I. SRL și de martorul H.. B. ar fi dispus martorei J. - economist la SC I. SRL, să efectueze demersurile necesare pentru transferarea efectivă a sumei de bani în contul bancar al YYY.. Suma a fost efectiv virată prin ordinul de plată nr. x/24.05.2016. Din dispoziția inculpatei A. suma de 20.000 RON a fost utilizată pentru achiziționarea unor abonamente la festivalurile de muzică D., K. și E., destinate a fi înmânate voluntarilor care au activat în campania Electorală a candidatului A.. S-a arătat că abonamentele au fost cumpărate efectiv, prin utilizarea sumei de 20.000 RON de martorul H. (pentru festivalul K.) de YYY.

din Cluj (pentru festivalul D.), respectiv de martora L. (pentru festivalul E.). YYY. din Cluj a cumpărat abonamente pentru Festivalul D. cu sprijinul martorelor J. și M. angajate ale SC I. SRL.

În continuare, abonamentele au fost distribuite voluntarilor din campania electorală de către martorii N. și O.. Cumpărarea și distribuirea abonamentelor au fost efectuate din dispoziția inculpatei A.. S-a menționat că situația de fapt reținută în actul de sesizare are la bază următoarele mijloace de probă și acte procesuale: Volumul 1: Proces-verbal de sesizare din oficiu din 24.05.2016; ordonanța de începere a urmăririi penale in rem din 24.05.2016; Mandat nr. x din 05.02.2016 emis de Înalta Curte de Casație și Justiție; proces-verbal de certificare a înregistrărilor din 03.10.2016; proces-verbal de certificare a înregistrărilor din 04.10.2016; cerere încuviințare percheziții domiciliare din 05.10.2016; Volumul 2: Mandate de percheziție domiciliară; încheierea penală nr. 5/2016 a Curții de Apel Cluj; Procese-verbale de percheziție domiciliară; proces-verbal predare-primire înscrisuri societăți controlate de suspectul B. din 10.10.2016; înscrisuri - contracte de sponsorizare, copii acte identitate ridicate de la SC P. SRL și SC I. SRL; Volumul 3: Declarație de martor Q. din 10.10.2016; Declarație de martor ZZZ.

din 10.10.2016; Declarație de martor L. din 10.10.2016; Ordonanță punere în mișcare acțiunea penală față de inculpata A.; Volumul 4: Documente donație G. - A. (contracte, extrase de cont, împuterniciri, declarații donator persoană fizică privind sursa donației, declarații privind proveniența contribuției electorale, formulare pentru înregistrarea contributorilor la campania electorală, formular pentru declararea la AEP a contribuțiilor primite de candidații desemnați de către formațiuni politice, etc.) pentru următoarele persoane: SC S. SRL, T., U., V., W., X., Y., Z., A.. Volumul 5: Proces-verbal ridicare înscrisuri AEP din 10.10.2016 și documentele ridicate; încheierea penală nr. 6/2016 a Curții de Apel Cluj (F.155-159); Copia minutei încheierii penale nr. 6/2016; Mandat de percheziție informatică nr. 25 din 12.10.2016; Cerere de încuviințare a efectuării unor percheziții informatice din 12.10.2016; Ordonanță de delegare predare documente YYY.

Cluj din 13.10.2016; Proces-verbal predare documente din 14.10.2016 YYY. Cluj și documentele predate; Declarație de martor H. din 17.10.2016; Declarație de martor AA. din 21.10.2016; Declarație de martor BB. din 24.10.2016; Declarație de martor CC. din 25.10.2016; Declarație de martor DD. din 25.10.2016; procese-verbale predare suport optic convorbiri telefonice din 17.10.2016; Volumul 6: Declarație de martor X. din 26.10.2016; Declarație de martor Z. din 27.10.2016; Declarație de martor W. din 27.10.2016; Declarație de martor EE. din 27.10.2016; Procese-verbale predare suport optic cu fotocopii acte dosar din 28.10.2016; Declarație de martor FF. din 28.10.2016; Declarație de martor GG. din 28.10.2016; Declarație de martor HH.

din 28.10.2016; Corespondență cu ANCPI privind bunurile deținute de inculpata A.; Declarație de martor V. din 31.10.2016; Declarație de martor Y. din 31.10.2016; Adresa Primăria mun. AAAA. din 26.10.2016; Proces-verbal restituire înscrisuri către Primăria mun. AAAA. din 31.10.2016; Proces-verbal desigilare și restituire bunuri către A. din 02.11.2016; Declarație de martor II. din 07.11.2016; Declarație de martor N. din 07.11.2016; declarație de martor JJ. din 08.11.2016; Declarație de martor KK. din 08.11.2016; Continuare la Declarație de martor L. din 08.11.2016; Declarație de martor J. din 09.11.2016; Declarație de martor LL.

din 09.11.2016; Proces-verbal privind poziția procesuală a suspectului B. din 07.11.2016; Memoriu B. și documente anexate din 08.11.2016; Declarație de martor O. din 10.11.2016; Volumul 7: Adresa DNA Central - Serviciul Specialiști, nr. x/II-l/2015 din 04.11.2016; Declarația suspectului B., din 16.11.2016; Declarația martorului MM., din 24.11.2016; Declarația martorului M., din 24.11.2016; Declarația martorului NN., din 25.11.2016; Memoriul inc. A. prin Cabinet Avocat OO. și actele anexe, din 05.12.2016; Declarația inc. A. din 07.12.2016; Volumul 8: Ordonanță de delegare din 23.11.2016 pentru predare înscrisuri de către Primăria mun. AAAA.; adresa de răspuns a Primăriei mun. AAAA. și înscrisurile predate, respectiv copii conforme din Registrele și Notele de audiență păstrate la Cabinetul viceprimarului A.; Volumul 9: Dosar cu documentația depusă de PP. "Dosar concesiune" Dosar acord lucrări PP.; Dosar acord lucrări PP.; Documentație CU.

x/2015 SC QQ.

prin reprezentant B.; Documentație Certificat de Urbanism nr. x/31.03.2014 B.; Documentație Certificat de Urbanism nr. x/18.12.2014, PP., prin B.; Documentație pentru Aviz Comisie Tehnică nr. x/289/28.05.2015, beneficiar PP., prin B., Nota internă nr. 203421/13.05.2016 către Direcția Patrimoniul Municipiului despre valabilitate aviz.; Volumul 10: Înscrisuri ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul numitei L. (Chitanță, act de donație, contracte de donație, formulare pentru înregistrarea contributorilor la campania electorală); Mandat de percheziție domiciliară nr. 17/05.10.2016 privind pe L.; Mandat de percheziție domiciliară nr. 18/05.10.2016 privind pe L.; Proces-verbal de percheziție domiciliară din data de 10.10.2016 privind pe L. (domiciliu); Proces-verbal de percheziție domiciliară din data de 10.10.2016 privind pe L. (birou); înscrisuri ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la biroul numitei L.; Adresa nr. x/11.10.2016 a Primăriei mun.

AAAA. privind comunicare înscrisuri; Adresa DNA nr. 73/P/2016 din 07.12.2016 către Serviciul Român de Informații; Adresa de răspuns a Serviciului Român de Informații nr. x/09.12.2016; proces-verbal predare suport optic cu fotocopii dosar către av. OO. din 08.12.2016; Proces-verbal predare suport optic cu fotocopii dosar către av. RR. din 08.12.2016; Proces-verbal de aplicare a sechestrului asigurător din 12.12.2016 privind pe inculpata A., înscrisuri stabilire valoare bunuri imobile; Proces-verbal predare suport optic cu fotocopii dosar către av. RR. din 11.11.2016; Proces-verbal predare suport optic cu fotocopii dosar către av. OO. din 11.11.2016; Declarație de martor SS. din 24.11.2016; Declarație de martor TT.

din 25.11.2016; Declarație de martor UU. din 25.11.2016; Proces-verbal privind consemnarea poziției procesuale a inculpatului B. din 16.12.2016; Proces-verbal ofițer de poliție judiciară din 16.12.2016 realizare duplicat probă digitală; declarație de martor VV.

din 16.12.2016; agende/înscrisuri ridicate la perchezițiile domiciliare, după cum urmează: Agendă cu coperte de culoare gri pe care este inscripționat (MOZAIK 2016) și care conține un număr de 150 file, ridicată cu ocazia efectuării percheziției domiciliare autorizate la adresa din AAAA., județul Cluj, imobil în care locuiește inculpata A.; Agendă cu coperte de culoare verde pe care este inscripționat (MOLESKINE) și care conține un număr de 206 file, ridicată cu ocazia efectuării percheziției domiciliare autorizate la adresa din AAAA., județul Cluj, imobil în care locuiește A.; Agendă cu coperte de culoare neagră și care conține un număr de 200 file, ridicată cu ocazia efectuării percheziției domiciliare autorizate la adresa din AAAA., județul Cluj, imobil în care locuiește A.; Agendă cu coperte de culoare neagră și care conține un număr de 196 file, ridicată cu ocazia efectuării percheziției domiciliare autorizate la adresa din AAAA., județul Cluj, imobil în care locuiește A.; Agendă cu coperte de culoare neagră ce conține 199 de file, ridicată cu ocazia efectuării percheziției domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x, camera 80, județul Cluj - birou situat în incinta sediului Primăriei Municipiului AAAA., folosit de A., viceprimar al municipiului AAAA.; Agendă cu coperte de culoare bleumarin și care conține un număr de 73 de file,

ridicată cu ocazia efectuării percheziției domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x, apt. 17, jud. Cluj, în care locuiește martora ZZZ.; Agendă cu coperte de culoare albastră și care conține un număr de 91 de file, ridicată cu ocazia efectuării percheziției domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x, camera 80 - birou situat în incinta sediului Primăriei Municipiului AAAA. și folosit de martora L.; Agendă cu coperte de culoare gri cu roz și care conține un număr de 207 de file, ridicată cu ocazia efectuării percheziției domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x, camera 80 - birou situat în incinta sediului Primăriei Municipiului AAAA. și folosit de martora L.; Un înscris imprimat pe aversul unei file format A4 de pe site-ul www.x.ro inscripționat "Situație la 27.08.2016", semnat spre neschimbare de către numita ZZZ., ridicat cu ocazia efectuării percheziției domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x, apt.

17, jud. Cluj, în care locuiește martora ZZZ.; 1 (un) caiet de lucru tip dictando conținând un număr de 14 (patrusprezece) file cu însemnări olografe; înscris intitulat "x" care conține mențiuni olografe și dactilografiate -1 filă; adresa nr. x/17.05.2016 a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism din cadrul Primăriei AAAA. adresată SC WW. SRL, str. x IA, AAAA., nesemnată - 1 filă; înscris olograf care în partea superioară prezintă mențiunea "43" și care cuprinde mențiuni olografe cifrice și literale în limba maghiară și română -1 filă; 1 (una) agendă de lucru de tip spirală cu coperți de culoare negru care conține un număr de 68 (șaizecișiopt) file, toate acestea fiind ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare autorizate la adresa din AAAA., str. x - birou situat în incinta sediului Primăriei Municipiului AAAA.

și folosit de martora ZZZ., semnate spre neschimbare de către aceasta, numerotate, șnuruite, îndosariate și sigilate cu sigiliul PNA 214. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Cluj la data de 19.12.2016, competența curții fiind atrasă de calitatea de avocat a inculpatei dovedită cu adresa nr. x/20.10.2016 a Baroului Harghita. Prin încheierea penală nr. 1/2017 a Curții de Apel Cluj, rămasă definitivă ca urmare a respingerii de către Înalta Curte de Casație și Justiție a contestațiilor inculpaților, s-a constatat legalitatea sesizării instanței, au fost respinse excepțiile și cererile cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală invocate de inculpații A. și B. și s-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpații A. și B. pentru comiterea infracțiunilor de trafic de influență prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplic.

art. 6 din Legea nr. 78/2000 și spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, aflate în concurs real conform art. 38 alin. (1) lit. a) C. pen., pentru inculpată și, respectiv, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 și spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, aflate în concurs real conform art. 38 alin. (1) lit. a) C. pen., pentru inculpat. Ulterior, în cadrul dezbaterilor în fond a cauzei, apărătorii inculpaților au reluat solicitarea de a nu se ține seama de probele obținute în baza mandatului de siguranță națională și chiar să se dispună înlăturarea fizică a acestora de la dosar.

În acest context, s-a reamintit că, la cererea inculpatei în cadrul procedurii de cameră preliminară, s-a efectuat o adresă către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea declasificării încheierii amintite, răspunsul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Compartiment Documente Clasificate, fiind acela că, solicitarea de declasificare a încheierii a fost respinsă, încheierea având caracter clasificat în baza dispozițiilor Legii nr. 182/2002 și H.G. nr. 585/2002.

Apoi, s-a arătat că în prezenta cauză s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că probele a căror excludere se cere, au fost obținute în baza mandatului de siguranță națională nr. x/05.02.2016, legal emis de către un judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 3 din Legea siguranței naționale, iar necesitatea de a se face uz de legea specială a fost evaluată cu caracter definitiv și anterior de judecătorul ce a pronunțat încheierea și a emis mandatul, acesta fiind singurul judecător competent a stabili dacă sunt sau nu îndeplinite condițiile pentru incidența legii speciale și dacă este necesară și proporțională restrângerea exercițiului dreptului la care a făcut referire inculpata (în acest sens s-a exprimat și Înalta Curte de Casație și Justiție în jurisprudența sa recentă).

Mai mult, din actele de la dosar rezultă că încheierea amintită are în continuare caracter clasificat fiind incidente dispozițiile Legii nr. 182/2002 și H.G. nr. 585/2002. S-a mai precizat că la finalizarea cercetării judecătorești, cu ocazia acordării cuvântul în dezbateri, apărătorii inculpaților au solicitat a se înlătura aceste probe invocând mai multe decizii ale Curții Constituționale, respectiv Deciziile nr. 302/2017, nr. 51/2016 și nr. 21/2018, motivul pentru care se solicită aceasta fiind cel referitor la refuzul declasificării încheierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, faptul că sintagma "ori de alte organe specializate ale statului" din cuprinsul art. 142 alin. (1) C. pen.. este neconstituțională, iar sancțiunea pentru situația în care acte de urmărire penală au fost efectuate de organe necompetente este nulitatea absolută.

Curtea a apreciat că în speța de față, probele au fost administrate legal cu respectarea dispozițiilor legale în materie. Mai mult, prin Decizia nr. 21/2018, Curtea Constituțională a statuat că protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare al acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părților din procesul penal, decât în condiții expres și limitativ prevăzute de lege. Restrângerea dreptului la informație poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecție a unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, decizia de refuz a accesului la informațiile clasificate aparținând întotdeauna unui judecător, ambele condiții fiind îndeplinite în prezenta cauză.

S-a mai arătat că prin decizia Curții Constituționale din 28.02.2018, nepublicată, a fost declarată neconstituțională sintagma "aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români", cuprinsă în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României. S-a arătat că, pe de o parte, deciziile Curții Constituționale produc efecte numai pentru viitor și după publicarea în Monitorul Oficial, iar pe de altă parte, deoarece în cauză nu s-a desecretizat încheierea care a stat la baza emiterii mandatului de siguranță națională nu se cunoaște exact temeiul în baza căruia a fost emis mandatul (este prevăzut doar art. 3 din Legea nr. 51/91), astfel că nu se poate aprecia dacă decizia Curții Constituționale ar fi aplicabilă în speța de față.

În legătură cu celelalte argumente invocate de apărare, s-a menționat că, judecătorul de cameră preliminară a stabilit în mod definitiv că, potrivit art. 14 alin. (3) și (4) din O.U.G. nr. 43/2002, serviciile și organele specializate în culegerea și prelucrarea informațiilor au obligația de a pune la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție, de îndată, datele și informațiile deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor privitoare la corupție, este evident că această procedură este aplicabilă în speța de față. Aceste date constituie probe, conform art. 97 alin. (1) din C. proc. pen.

(cuprind elemente de fapt care servesc la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei, contribuie la aflarea adevărului în procesul penal) au fost obținute în procesul penal printr-un mijloc care nu este interzis de lege [conform art. 97 alin. (2) lit. f)]. Conchizând, excepția referitoare la faptul că în mod nelegal interceptările ar fi fost efectuate de S.R.I. cu încălcarea Deciziei Curții Constituționale nr. 51/2016, a fost apreciată ca fiind neîntemeiată.

Trecând la faza cercetării judecătorești, curtea a încuviințat audierea tuturor martorilor propuși prin rechizitoriu (aceștia fiind toți audiați, cu excepția martorei Q., care din motive medicale nu s-a putut prezenta) și de apărarea inculpaților, precum și ascultarea și traducerea înregistrării convorbirii ambientale dintre inculpați din data de 13.05.2016, de la restaurantul F.. Inculpații au contestat probele administrate în cursul urmăririi penale și traducerea efectuată de către traducătorul autorizat desemnat de DNA-Serviciul Teritorial Cluj, și, cu ajutorul traducerilor unor interpreți parte, au depus la dosar obiecțiunile lor cu privire la traducere, obiecțiuni ce au fost avute în vedere de către judecătorul fondului.

S-a precizat că, dacă inițial, nu s-a contestat timpul, locul și subiectele abordate în discuție de cei doi inculpați, ci, faptul că această redare este trunchiată, lipsind partea introductivă din care ar fi reieșit motivul pentru care cei doi inculpați s-au întâlnit, ulterior, s-a solicitat înlăturarea totală a acestei probe, arătându-se că în mod deliberat procurorul a desemnat un anumit interpret care lucrează de obicei cu acest serviciu, că traducerea s-a făcut într-un timp prea scurt și singura traducere corectă este cea realizată de interpretul numit de către instanță, interpret ce a avut acces la singura copie validă a CD-ului cu înregistrarea. Verificând traducerile efectuate în cauză, atât de interpreții desemnați de procuror și de către instanță, cât și de cei doi interpreți parte și obiecțiunile acestora, curtea a constatat că nu există diferențe notabile între acestea, putând fi valorificate prin coroborare cu restul probelor administrate în cauză.

Inculpații, audiați în fața curții în ședința publică din data de 6 octombrie 2017, nu au recunoscut comiterea faptei arătând, pe larg, cum s-au desfășurat evenimentele din punctul lor de vedere, declarațiile acestora fiind consemnate la dosar.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma dispozițiilor legale în materie, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt: Mai întâi s-au făcut unele referiri la dispozițiile legale aplicabile pentru campania electorală 2016, potrivit cărora contribuțiile candidaților puteau proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii, donații primite de la persoane fizice și împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituții de credit (art. 28 alin. (8) din Legea nr. 334/2006), normele legale impunând totodată și un plafon maxim al acestor contribuții și anume, 31.500 RON (30 x 1.050) pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al municipiului reședință de județ și, respectiv, 52.500 RON (50 x 1050) pentru fiecare candidat la funcția de primar al municipiului reședință de județ.

Contribuțiile trebuie să fie primite de la persoane fizice iar donațiile cu o valoare mai mare de 10.500 RON pot fi primite de candidați numai prin conturi bancare proprii, iar, la acceptarea donațiilor, indiferent de modul și forma în care au fost făcute, candidatul trebuie să verifice și să înregistreze, în mod corespunzător, identitatea donatorilor în formularul prevăzut în anexa nr. 3 la normele metodologice. În ceea ce privește interdicțiile, trebuie amintit faptul că nu se pot primi donații în bunuri și nu pot fi acceptate servicii prestate cu mod titlu gratuit.

Inculpata A., cunoscând aceste prevederi legale, a inițiat, conform declarațiilor martorilor audiați în cauză (W., X., Y., Z., V., U. și T.), întâlniri cu aceștia, ocazii cu care le-a adus la cunoștință dispozițiile legale privind donațiile pentru campania electorală a G., martorii fiind de acord, fiecare să doneze câte o sumă de bani în favoarea acestei campanii, suma totală obținută astfel, fiind de 36.400 lei. Audiați de către instanță, martorii V., Y., LL., U., Z., X., T., W. au arătat că aprecierea lor față de inculpată, persoana acesteia și activitatea sa în general, a stat la baza donațiilor pe care le-au făcut. S-a observat că din declarațiile acestor martori, precum și a martorilor UU., EE., JJ., KK., NN., TT., SS.

se conturează imaginea publică a inculpatei, care este percepută în cadrul comunității ca o persoană implicată în rezolvarea problemelor semnalate, care participa la emisiuni radio, răspundea la întrebările cetățenilor, desfășura audiențe în cadrul primăriei, ocazii cu care solicita răspunsuri persoanelor responsabile din diferite departamente ale primăriei, pe care uneori le și invita să participe la aceste audiențe.

În percepția unor martori care au apelat la inculpată în diferite ocazii, aceasta ar fi fost singura persoană care a dorit și a putut să-i ajute, în acest sens amintindu-se declarația martorului U., care a arătat că "nu mai știu exact ce i-am solicitat inculpatei, dar ideea era ca aceasta să intervină în sensul de a pune pe ordinea de zi discuția privind certificatul de urbanism în comisia de urbanism sau să nu se mai tergiverseze soluționarea." În urma administrării întregului probatoriu testimonial, prima instanță a constatat că în cadrul Primăriei municipiului Cluj existau disfuncționalități majore, recunoscute de altfel și de martorii audiați în cauză (relevantă în acest sens fiind declarația martorei GG.

care arată că "mulți colegi din primărie se interesează cu privire la această procedură greoaie, sunt multe documente de depus și noi suntem foarte puțini și toți colegii au cunoștințe, în sensul de cunoscuți care au nevoie de informații"), ce porneau de la lipsa unor informații complete cu privire la documentația ce trebuia depusă, de la lipsa informării cetățenilor cu privire la problemele apărute și modul în care acestea urmează a fi soluționate și se finalizau cu tergiversări și depășiri semnificative a termenelor de soluționare și astfel cu inerentele complicații ce apăreau (expirarea unor termene de valabilitate etc.). În acest context, a fost redată situația cronologică a demersurilor efectuate de către inculpatul B. legate de imobilul Palatul XX., situat în AAAA.: - cerere înregistrată la data de 29.10.2014 de către PP., prin inculpat în calitate de președinte, prin care s-a solicitat acordul Primăriei AAAA.

pentru executarea lucrărilor de reconstituire a fațadei (balcon și coloane) a Palatului XX.; - la data de 18.12.2014 a fost eliberat certificatul de urbanism nr. 4830 cu o valabilitate de 12 luni; - a fost solicitat și obținut avizul nr. x/20.02.2015 al Direcției Județene pentru Cultură Cluj, în care se precizează că "(...) refacerea fațadei și inclusiv a balconului de deasupra portalului este benefică pentru starea monumentului și pentru ambianța pieței. În acest scop concesionarea suprafeței de sprijinire a două coloane este de interes public" - au fost solicitate o serie de documente, de către Primăria mun.

AAAA., Asociației reprezentate de către inculpat, documentația depusă fiind verificată de diverse comisii de specialitate, care au emis avize favorabile cu privire la caracterul complet și legal al documentației, astfel că toate avizele au fost obținute până la data de 28.05.2015, singurul impediment fiind lipsa unui extras CF al terenului, nefiind găsită cartea funciară și impunându-se astfel, reconstituirea acesteia; - la data de 10.09.2015 se depune o cerere de reconstituire a filei CF nr. x, prin adresa din data de 13.10.2015, primăria informând solicitantul că se efectuează demersuri pentru reconstituirea cărții funciare; - ulterior, a existat o perioadă de 5 luni de stagnare, datorată, în viziunea inculpatului, culpei primăriei, iar la data de 23.02.2016 a fost eliberat CF ul reconstituit, însă la acea dată expirase valabilitatea certificatului de urbanism obținut pe o durată de 12 luni și amintit mai sus; - prin cererea înregistrată la data de 17.03.2016, Asociația de proprietari amintită a solicitat eliberarea unui nou certificat de urbanism, care a fost eliberat la data de 5.05.2016; - la data de 11.04.2016 a fost finalizat memoriul tehnic privind documentația tehnică pentru obținerea unei hotărâri de consiliu local; - prin adresa înregistrată la data de 9.05.2016 Asociația a comunicat Direcției Patrimoniu că a fost întocmită documentația solicitată;

- cererea a fost primită la data de 9.05.206 și trimisă a doua zi martorului VV. de la Serviciul Administrare Spații, terenuri, la care a rămas până la data de 23.05.2016, dată la care a fost trimisă martorei DD., iar la data de 26.05.206 a fost trimisă inculpatei, la care a rămas până la data de 30.05.2016 când s-a reîntors la martorul VV., iar la data de 31.05.2016 au fost efectuate mențiunile "rezolvat favorabil" și "trimis spre expediere". Potrivit declarațiilor celor doi inculpați, aceștia se cunosc de mai mult timp, având mai multe cunoștințe și prieteni comuni și, totodată, fiicele acestora au urmat cursurile la același liceu.

S-a arătat că interesul inculpatei A. față de problema mai sus expusă este unul evident și reiese, atât din declarațiile celor doi inculpați (inculpatul B. arată că "lucrurile stagnând și neprimind nici un răspuns, m-am dus în audiență la coinculpată, undeva în noiembrie 2015. Aveam o relație de amiciție cu aceasta, dar am preferat să mă duc în audiență, nu am solicitat nici un favor și nici nu mi s-a promis nimic în acest sens. Eu am mers doar să mă plâng de situație, sperând totuși să se găsească o soluție blocajului în care mă aflam, coinculpata mi-a răspuns că nu știe care e soluția dar că se va interesa", iar, inculpata arată că "inc. B. a venit la mine să mă întrebe despre motivul pentru care s-a blocat toată procedura (...) Vorbind cu martora DD.

am aflat și că oficiul de cadastru a întors în această perioadă documentația, cerând completări, alte documente, deci o chestiune externă instituției), a martorilor audiați în cauză (martora DD. arată că "cu privire la această speță mi-au fost solicitate informații de către doamna viceprimar, raportat la termenul foarte lung de nesoluționare a cererii"), dar și de convorbirile telefonice purtate între inculpată și martora ZZZ. căreia îi cere să o sune sau să se ducă la martora DD.

în legătură cu problema, convorbire din data de 15.02.2016, pe de o parte și cea purtată între inculpată și coinculpat la data de 10.03.2016, când inculpatul a constatat că problema sa nu apare pe ordinea de zi a ședinței consiliului local de a doua zi, iar inculpata i-a relatat acestuia toate demersurile întreprinse de către acestea zilele trecute și săptămâna trecută le-am rugat de 112 ori pe doamne, cu textul că eu doar atâta doresc de 8 martie, să pot să-mi șterg povestea asta de pe creier, iar, ulterior, în aceeași zi, are loc o nouă discuție între coinculpați cu privire la expirarea valabilității certificatului de urbanism, ocazie cu care inculpata arată: bine, eu am știut că deja îi hotărâre de Consiliu și am pistonat pe toată lumea (...).

Apoi, în preziua întâlnirii inculpaților de la terasa restaurantului F., restaurant ales de inculpat tocmai datorită poziționării acestuia în imediata apropiere palatului XX., adică la data de 12.05.2018, are loc o altă convorbire telefonică între cei doi inculpați, ocazie cu care se stabilesc coordonatele întâlnirii celor doi din data de 13.05.2016, dar se discută și de lipsa răspunsului inculpatei la mesajele trimise de inculpat pe YY., iar ulterior prin SMS, inculpatul îi solicită inculpatei și numărul de telefon al martorei DD., care, spune inculpatul mi-a promis că mă ajută când este nevoie.

Curtea a reținut că, odată redate ipotezele care au condus la stabilirea datei și locului întâlnirii dintre inculpați, se deduce în mod neechivoc că la data de 13.05.2016, inculpații aveau interese clare (inculpata A. având nevoie de ajutorul material al inculpatului în finanțarea campaniei sale electorale, iar inculpatul B. în urgentarea rezolvării problemei refacerii fațadei imobilului, blocată într-un departament al primăriei). Încă de la începutul discuției dintre cei doi, inculpatul B. precizează (aspect recunoscut, de altfel, de către acesta) că, din principiu, nu sponsorizează/finanțează campanii electorale, că nu este membru G. și nu este angrenat politic.

Față de refuzul ferm al inculpatului de a face o donație în calitate de persoană fizică se aduce în discuție de către inculpată, sponsorizarea de către firma inculpatului a tinerilor voluntari maghiari cu abonamente la E. și respectiv D. Din declarațiile martorilor audiați în cauză H., N., O. rezultă că ideea recompensării voluntarilor pentru activitatea acestora de tip door to door și call center a apărut în cursul lunilor februarie- martie 2016 și că inculpata l-a anunțat pe martorul H. că vor primi un contract de sponsorizare din care se vor cumpăra biletele ce vor fi distribuite voluntarilor din campania electorală. Ulterior, s-a încercat a se acredita ideea că aceste sponsorizări erau destinate voluntarilor pentru întreaga lor activitate, atât cea electorală, cât și cea culturală și socială, însă aceste susțineri sunt infirmate de depozițiile martorilor amintiți în parag.

precedent, coroborate cu conținutul convorbirii ambientale din care rezultă că inculpata avea nevoie de aceste abonamente, în valoare totală de 20.000 RON, până la data de 5 iunie 2016, dată la care au avut loc alegerile locale, precum și din schimbul de SMS-uri dintre inculpați, din data de 20.05.2016, când inculpata se interesează dacă poate trimite pe cineva după bilete, arătând că sper că nu este o nesimțire, numai că ar da bine acum, iar răspunsul inculpatului a fost că, deocamdată are doar promisiunea organizatorului în ceea ce privește un preț bun, iar ulterior perfectării contractului de sponsorizare se va afla și în posesia biletelor.

S-a arătat că inculpatul B. nu numai că și-a exprimat acordul în legătură cu această sponsorizare, dar a și acționat în consecință, sunându-și colaboratorii în vederea obținerii datelor tehnice privind viitorul contract de sponsorizare, de costul biletelor etc. Ca răspuns la rezolvarea acestei probleme importante pentru inculpată, aceasta afirmă, pe un ton teatral, de glumă, că dacă va ajunge primar va face totul (...). Răspunsul coinculpatului clarifică însă sensul discuției, prin aceea că arată în mod clar că pentru el este deja foarte mare lucru că i se poate adresa acesteia ori de câte ori are nevoie și de fiecare dată este ajutat.

Din continuarea dialogului dintre cei doi inculpați rezultă de fapt adevărata miză a alegerilor locale, inculpata dorind să-și prezerve în continuare poziția de viceprimar, prin obținerea în primul rând a unui nou mandat de consilier local și fiind, totodată, conștientă că actualul primar are 60 de procente, dar că acesta le spune tuturor că el vrea să continue cu mine, toate aceste aspecte fiindu-i aduse la cunoștință și coinculpatului. Prima instanță a mai arătat că, fiind cunoscut algoritmul prevăzut de lege în privința împărțirii locurilor de consilier local, precum și negocierilor ulterioare pentru funcția de viceprimar și a considerat evident că inculpata era interesată de obținerea unui rezultat cât mai bun la alegerile locale.

S-a menționat că, după terminarea mesei, inculpatul, care a fost cel care a ales locul de întâlnire, îi propune inculpatei să-i prezinte lucrările la palatul XX., ocazie cu care discuția dintre cei doi este orientată în această direcție și anume cu privire la documentația aferentă și la faptul că sesizarea s-a împotmolit. Inculpata nu numai că cere date cu privire la situația concretă a documentelor, dar și solicită să-i fie adus actul acesteia, iar, precizând că urmează să-l roage frumos pe primar că asta-i numai o confirmare de aviz care a existat deja, scopul fiind acela de a nu se rata următoarea ședință de consiliu. Instanța de fond a considerat, în contextul expus anterior, că sunt infirmate susținerile potrivit cărora discuția a avut un caracter general, că inculpatul B. nu a pretins sprijinul coinculpatei sau că inculpata nu și-a exprimat clar intenția de a interveni în vederea rezolvării problemei.

Într-o discuție telefonică ulterioară, din data de 17.05.2016, inculpatul se interesează din nou de o viitoare ședință de consiliu, dar aduce în discuție și o altă problemă undeva prin 22 iunie (...) din cauza noului PUG, am o autorizație de construcție pentru care ar trebui să treacă un document (...), ca să nu apucăm noul PUG, problema noului PUG fiind confirmată și de martora CC. care a arătat că în mai 2016 a fost o situație specială, nu numai doamna viceprimar, ci tot Clujul, mi-au solicitat să urgentăm lucrările având în vedere că expira perioada măsurilor tranzitorii privind noul PUG. Tot în cadrul aceleași discuții inculpatul afirmă jumătatea problemei este deja rezolvată, avem biletele în mână, inculpata răspunzând Da?

Vai ce bine, fapt ce confirmă încă o dată condițiile premisă ale contractului de sponsorizare. În aceeași zi, inculpata îi trimite inculpatului un SMS în care îi spune că va avea loc o ședință de consiliu, probabil în ultima săptămână din luna mai și, totodată, îi cere să o anunțe dacă a predat hârtiile. În ceea ce privește data încheierii contractului de sponsorizare nr. x/23.05.2016 aceasta coincide cu data la care a fost întocmit referatul nr. x/451 privind dezmembrarea, concesionarea și însușirea documentației cadastrale pentru dezmembrare, iar prin adresa nr. x, Primăria mun. AAAA. a comunicat asociației de proprietari reprezentată de inculpat că a fost întocmit proiectul de hotărâre privind dezmembrarea, concesionarea și însușirea documentației cadastrale pentru dezmembrare, cu mențiunea că va fi înaintată spre analiză și dezbatere deliberativului local.

În data de 25.05.2017 mai are loc o convorbire telefonică între inculpați, în cadrul căreia inculpata confirmă că a fost vizitată de martora DD. și că documentația se află la aceasta, iar inculpatul o informează pe inculpată cu privire la documentația pe care o va depune, referitoare la cel de-al doilea proiect al său de pe str. x (discuția despre această problemă fiind reluată și în cadrul convorbirii telefonice din data de 13.06.2016, când inculpata îl sfătuiește pe inculpat cum să procedeze să o sune personal pe martora DD.), iar în final arată că și cealaltă problemă s-a rezolvat dacă am înțeles bine, astăzi, s-a tras linia, aspect pentru care inculpata mulțumește.

Coroborând și analizând toate probele administrate mai sus, văzând și modul în care s-au derulat evenimentele, Curtea a apreciat că a fost dovedită dincolo de orice dubiu vinovăția celor doi inculpați în comiterea infracțiunilor reținute în sarcina acestora, fiind dovedit faptul că suma de 20.000 RON reprezintă contravaloarea foloaselor materiale pretinse de inculpată în vederea recompensării voluntarilor ce activau în campania electorală în schimbul sprijinului acordat de către aceasta inculpatului pentru soluționarea favorabilă a cererilor acestuia.

În ceea ce privește apărarea inculpaților referitoare la faptul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență și, respectiv cumpărare de influență, față de lipsa promisiunii inculpatei de a determina un funcționar public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, s-a apreciat că aceasta nu este fondată.

Instanța de fond a arătat că, potrivit doctrinei și jurisprudenței în materie (Decizia nr. 489/2016 a Curții Constituționale), în actuala reglementare a infracțiunii de trafic de influență, legiuitorul a adăugat o nouă condiție de tipicitate (nouă cerință esențială), necesară pentru realizarea laturii obiective a infracțiunii, respectiv aceea ca făptuitorul să promită cumpărătorului de influență că îl va determina pe funcționarul public sau pe o altă persoană dintre cele menționate de lege să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.

Curtea a reținut că formularea normei penale criticate - "pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și care promite că îl va determina pe acesta (...)" - este redactată clar, pentru întregirea laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență, deci pentru existența infracțiunii, fiind necesară îndeplinirea cerinței existenței influenței reale sau imaginare (conjuncția "sau", cu funcție disjunctivă, având înțelesul curent din limba română - ori/fie, în concret legând noțiuni care se exclud ca alternative), împreună cu/alături de cerința ca făptuitorul să promită că îl va determina pe funcționarul public sau pe o altă persoană dintre cele menționate de lege să adopte conduita dorită de cumpărătorul de influență (conjuncția copulativă "și" având funcția de a lega două cerințe esențiale, de a indica o completare, un adaos, o precizare nouă în incriminarea faptei de trafic de influență).

Or, Curtea a constatat că realizarea acestei din urmă condiții (de a promite influența asupra funcționarului) presupune asumarea din partea făptuitorului a obligației, a angajamentului de a-l determina pe funcționar să adopte conduita ce formează obiectul traficării de influență.

În aceste condiții se poate susține că, în lipsa promisiunii făptuitorului că îl va determina pe funcționarul public sau altă persoană dintre cele prevăzute de lege să aibă conduita solicitată de cumpărătorul de influență, fapta de a pretinde, primi ori accepta promisiunea de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public în vederea determinării acestuia să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, nu constituie infracțiunea de trafic de influență.

Promisiunea poate fi explicită sau implicită, atunci când rezultă din împrejurări de fapt, iar infracțiunea există indiferent dacă intervenția promisă a avut sau nu loc și indiferent dacă s-a urmărit efectuarea unui act legal sau ilegal. Nu este relevant dacă intervenția s-a produs ori nu, precum și momentul în care aceasta s-a realizat, raportat la momentul săvârșirii uneia din acțiunile ce constituie elementul material al infracțiunii, deoarece producerea intervenției nu este o condiție pentru existența traficului de influență. În speță, s-a apreciat că, față de împrejurările de fapt descrise mai sus, de modul în care au decurs lucrurile, cum s-au corelat activitățile celor doi inculpați, precum și de calitatea inculpatei de viceprimar, promisiunea rezultă implicit.

În cea ce privește infracțiunea de spălare de bani s-a considerat că aceasta există în forma coautoratului, având în vedere faptul că inculpații au decis la data de 13.05.2016 să disimuleze remiterea sumei de 20.000 RON prin încheierea unui contract de sponsorizare fictiv și interpunerea unor persoane juridice. În acest sens inculpata i-a solicitat martorului H., în calitate de reprezentat al YYY. din Cluj să accepte încheierea contractului fictiv, iar inculpatul a dispus martorei J. să efectueze demersurile necesare pentru transferarea efectivă a sumei de bani în contul YYY., iar, ulterior, din dispoziția inculpatei suma a fost utilizată în vederea achiziționării unor abonamente la festivalurile de muzică D., K. și E.. Ulterior ridicării sumei de 10.800 RON de către martorul H., acesta a remis-o martorei L., consiliera inculpatei.

Cu privire la caracterul disimulat al contractului, s-a menționat că martorul H. a arătat că nu înțelege de ce YYY. a fost folosit ca intermediar și că aceștia nu au avut nici un beneficiu în urma acestui demers, banii fiind destinați voluntarilor care au prestat activități cu caracter electoral, atât pentru campania inculpatei, cât și pentru cea a G. Instanța de fond a arătat că potrivit Deciziei nr. 16/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind dezlegarea unei chestiuni de drept, subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile poate fi și subiect activ al infracțiunii de spălare de bani. Din punct de vedere teoretic, o asemenea posibilitate nu este interzisă de lege. Convenția Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii și finanțarea terorismului, adoptată la Varșovia la 16 mai 2005, ratificată de România prin Legea nr. 420/2006, stipulează în art. 9 parag.

2 lit. a) că, în scopul punerii în practică sau al aplicării măsurilor ce se dovedesc necesare pentru sancționarea în dreptul intern a faptelor ce constituie spălare de bani, "se poate prevedea că infracțiunile enunțate în acest paragraf nu se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiunea predicat." La momentul aderării la Convenția de la Varșovia, statul român nu a exprimat însă nicio rezervă. Cum nici în Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, nu există vreo dispoziție care să împiedice reținerea în sarcina subiectului activ al infracțiunii din care provin bunurile și a infracțiunii de spălare de bani, rezultă că, din punct de vedere teoretic, un asemenea concurs de infracțiuni este posibil.

Ca urmare, prima instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatei A. care, la data de 13.05.2016, în calitate de viceprimar al mun. AAAA., a