ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3090/2019

Ședința publică din data de 6 iunie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII -a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016, reclamanții A., B., C., D., E., F., G. Și H., procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, au chemat în judecată Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu și Ministerul Finanțelor Publice solicitând instanței: anularea în tot a Ordinului nr. 171 emis la data de 2 septembrie 2016 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație Justiție; obligarea pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu să plătească indemnizațiile de încadrare brute lunare cuvenite începând cu data de 1 august 2016, astfel cum au fost stabilite prin Ordinul nr. 156/2016 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; obligarea pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu să plătească dobânda legală la sumele actualizate cu indicele de inflație la data efectivă a plății; sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționali tate a dispozițiilor art. 3

1

alin. (1) din O.U.G nr. 57/2015; obligarea Ministerului Finanțelor Publice să deschidă Ministerului Public creditele bugetare necesare efectuării plății sumelor datorate prin aplicarea Ordinului 156/2016 din data de 12 august 2016, emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Pârâtul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casatie și Justitie a depus întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitătii procesuale pasive a pârâților Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, afirmând că ordinul contestat nu a fost emis de aceste institutii, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii ca neîntemeiate, afirmând că ordinul contestat a fost emis în baza prevederilor legale în vigoare la data emiterii lui și că O.U.G. nr. 43/2016 explicitează modul de intepretare și aplicare a O.U.G. nr. 20/2016.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a depus întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitătii procesuale pasive a pârâților Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, afirmând că ordinul contestat nu a fost emis de aceste instituții.

Pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive.

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 695 din data de 1 martie 2017, Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, a admis acțiunea introdusă de reclamanți și a anulat Ordinul nr. 171 emis la data de 2 septembrie 2016 de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; a obligat pârâții la plata către fiecare reclamant, cu începere de la data de 1 august 2016, a indemnizațiilor lunare brute de încadrare prevăzute de Ordinul nr. 156/2016 emis de pârâtul Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție; a obligat pârâții la plata către fiecare reclamant a diferențelor salariale dintre drepturile cuvenite potrivit alineatului precedent și cele încasate în perioada 1 august 2016 la zi, a dobânzii legale aferente acestor diferențe, precum și la actualizarea acestor diferențe cu indicele de inflație, de la data fiecărei scadențe lunare a diferențelor până la data plății efective și integrale a diferențelor.

Cererea de recurs

Împotriva hotărârii instanței de fond, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție formulează recurs apreciind ca nelegală și netemeinică sentința atacată și, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicată, solicită admiterea recursului și schimbarea în tot a sentinței civile atacate.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reiterează, prin cererea de recurs, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, acești pârâți nefiind emitenții actului administrativ atacat.

Recurentul susține că reclamanții solicită anularea unui act administrativ emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, act față de care ceilalți pârâți nu au nicio calitate. Plățile indemnizațiilor în cuantumul stabilit fie prin ordin, fie de către instanța judecătorească prin anularea acestuia sunt consecințe pe care ordonatorul secundar și ordonatorii terțiari de credite sunt obligați să le îndeplinească în conformitate cu hotărârea judecătorească ce se pronunță în prezenta cauza.

Recurentul solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu și respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unor persoane lipsite de calitate.

Pe fondul recursului, se susține că cererea a rămas fără obiect întrucât drepturile acordate prin sentința civilă au fost deja achitate.

Decizia instanței de recurs

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-pârât și a înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, acțiunea reclamanților urmând a fi respinsă ca rămasă fără obiect.

Prin acțiunea formulată, reclamanții au solicitat în contradictoriu cu Ministerul Public și Ministerul Finanțelor Publice anularea Ordinului nr. 171/2.09.2016 emis de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, obligarea pârâților la plata atât a indemnizațiilor cuvenite începând cu 1.08.2016, astfel cum s-au stabilit prin Ordinul nr. 156/2016 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cât și a dobânzilor legale la sumele datorate, actualizate cu indicele de inflație, sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3

1

alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2015.

Prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, s-a introdus art. 1 alin. (5)

1

în O.U.G. nr. 83/2014, potrivit căruia:

"(5)

1

Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții."

De asemenea, conform art. 5 alin. (1)

1

și (1)

2

din același act normativ:

"(1)

1

Prin nivel de salarizare în plată pentru funcțiile similare se înțelege același cuantum al salariului de bază cu cel al salariaților având aceeași funcție, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum și sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplinește aceleași condiții de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime și își desfășoară activitatea în aceleași condiții, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării.

(1)

2

Prevederile alin. (1)

1

se aplică și pentru calculul indemnizației de încadrare pentru persoanele care sunt demnitari, ocupă funcții publice și de demnitate publică, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției."

Înalta Curte constată că, în cauză, Ordinul nr. 171/2.09.2016 al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost emis în aplicarea dispozițiilor art. 3

1

alin. (1)

2

din O.U.G. nr. 43/31.08.2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 673/31.08.2016, încetându-și aplicabilitatea ca urmare a adoptării O.U.G. nr. 43/2016, pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale, ce a fost publicată la data de 31.08.2016, ulterior fiind emis Ordinul nr. 2536/21.12.2016.

Prin urmare, având în vedere că, în cursul soluționării cauzei, recurentul-pârât a răspuns pretențiilor recurenților și a procedat la emiterea Ordinului prin care reclamanților li s-au acordat drepturile salariale (solicitate prin cererea dedusă judecății), Înalta Curte constată că acțiunea reclamanților a rămas fără obiect.

Astfel fiind, față de considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința recurată și rejudecând, va respinge acțiunea reclamanților, ca rămasă fără obiect.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, excepție reiterată prin cererea de recurs, corect a reținut instanța de fond că este neîntemeiată, argumentele invocate, nesusținute de nicio probă, nu justifică pronunțarea unei soluții de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței nr. 695 din 1 martie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează, în parte, sentința recurată și, rejudecând cauza, respinge acțiunea ca lipsită de obiect.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 6 iunie 2019.