ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.01.2020

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 12/2020

HOTĂRÂRE
09.01.2020
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 12/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)

Ședința publică din data de 9 ianuarie 2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, și Inspectoratul de Stat în Construcții, au solicitat: anularea art. 70 din Ordinul MDRAP nr. 1895/31.08.2016; anularea adreselor nr. x/02.08.2018, y/06.03.2018, z/06.03.2018 emise de Inspectoratul de Stat în Construcții (prescurtat I.SC); obligarea pârâtului I.SC sa emită un act administrativ prin care să soluționeze pe fond cererea reclamanților de preschimbarea a certificatelor de atestare tehnică profesională.

Prin Sentința nr. 97 din 28 februarie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis cererea de chemare judecată formulată de reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, pârât Inspectoratul de Stat în Construcții, având ca obiect anulare acte administrativ cu caracter normativ, a dispus anularea art. 70 din Ordinul nr. 1895/2016 pentru aprobarea Procedurii privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea Reglementării tehnice " Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții" aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 777/2003, a dispus anularea adreselor nr. x/02.08.2018, y/06.03.2018 și nr. 7131/06.03.2018 emise de pârâtul I.S.C și a dispus obligarea pârâtului I.SC să emită act administrativ prin care să soluționeze pe fond cererea reclamanților de preschimbare a certificatelor de atestare tehnică profesională.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (în prezent Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației) și Inspectoratul de Stat în Construcții, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea recursului lor, recurentele pârâte susțin că sentința instanței de fond este pronunțată cu greșita aplicare a dispozițiilor Legii nr. 10/1995, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 177/2015 precum și cu greșita aplicare a dispozițiilor Legii nr. 24/2000.

Astfel, se arată că Ordinul contestat de reclamanți a fost emis în aplicarea art. III alin. (2) din Legea nr. 177/2015, pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții), prevederi ce au determinat schimbarea competenței în ceea ce privește autorizarea responsabililor tehnici cu execuția și a diriginților de șantier, precum și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al acestora, de la MDRAP la Inspectoratul de Stat în Construcții - I.SC și implicit obligații din partea persoanelor atestate ca responsabil tehnic impuse prin procedura aprobată de autoritatea care de altfel îi autorizase inițial - MDRAP.

Dat fiind noile competențe acordate legal Inspectoratului de Stat în Construcții în materia atestării tehnico-profesionale a specialiștilor cu activitate de responsabil tehnic cu execuția lucrărilor în construcții prin art. III alin. (2) Ordinul MDRAP nr. 1895/2016 publicat în M.Of. Partea I nr. 767/30.09.2016 s-a prevăzut în sarcina acestora obligația ca până la data de 31 decembrie 2016 să solicite preschimbarea atestatelor și legitimațiilor dobândite anterior cu autorizații și legitimații emise în conformitate cu prevederile procedurii nou reglementate.

Mai mult, prin Ordinul nr. 1985/29.12.2016 al Inspectorului general al I.SC s-a prelungit valabilitatea legitimațiilor responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor de construcții care expiră începând cu data de 01.01.2016, până la data de 31.05.2017, sub rezerva depunerii la I.SC a dosarului de prelungire a vizei profesionale.

Aceste cerințe privind termenele în care persoanele atestate tehnico-profesional ca responsabil tehnic cu execuția lucrărilor trebuiau să solicite preschimbarea atestatelor și legitimațiilor dobândite anterior nu pot fi apreciate ca nelegale deoarece se circumscriu cerinței legale a confirmării periodice a dreptului de practică și au în vedere și necesitatea ca această confirmare să fie efectuată într-un termen rezonabil de către autoritatea cu competență în domeniu, fără a fi prejudiciate drepturile persoanelor care sunt interesate pentru a își reconfirma calitatea anterior dobândită.

Deci, obligația de a solicita confirmarea dreptului de practică de către responsabilii tehnici cu execuția lucrărilor nu poate fi apreciată ca nelegală și nici în contradicție cu dreptul la muncă al reclamanților deoarece calitatea de responsabil tehnic cu execuția lucrărilor a fost recunoscută inițial reclamanților tot de către o autoritatea administrativă iar legiuitorul este în drept să impună reconfirmarea periodică a acestei calități de către organul administrativ competent.

De asemenea, se subliniază că Ordinele inspectorului general al I.SC nr. 1498/31.08.2016 și nr. 1985/29.12.2016 au fost publicate pe site-ul instituției și au avut ca finalitate prevenirea disfuncționalităților în activitatea persoanelor atestate ca RTE, a căror valabilitate a legitimațiilor expira începând cu luna ianuarie 2016 sau a celor care doreau să exercite activitatea atestată, dar nu mai aveau legitimații valabile anterior datei de 01.01.2016.

Pentru aceste considerente, pârâtele afirmă că hotărârea primei instanțe este nelegală, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii reclamanților ca fiind neîntemeiată.

II.Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte constată că intimații reclamanți au învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune având ca obiect anularea art. 70 din Ordinul MDRAP nr. 1895/31.08.2016; anularea adreselor nr. x/02.08.2018, y/06.03.2018, z/06.03.2018 emise de Inspectoratul de Stat în Construcții și obligarea pârâtului I.SC să emită un act administrativ prin care sa soluționeze pe fond cererea reclamanților de preschimbarea a certificatelor de atestare tehnică profesională.

Soluționând acțiunea reclamanților, Curtea de Apel Craiova a constatat că este întemeiată, reținând, în esență, că reclamanții, în calitatea lor de Responsabili Tehnici cu Execuția (RTE) s-au adresat pârâtei cu solicitarea de preschimbare a atestatului și legitimațiilor de responsabil tehnic cu execuția, cererile acestora fiind respinse în considerarea Ordinului MDRAP nr. 1895/31.08.2016, care stabilește termenul limită pentru depunerea cererilor de preschimbare la data de 31.12.2016 și sancționează nedepunerea cererilor de preschimbare în acest termen cu pierderea calității de RTE.

A apreciat prima instanță că măsura încetării calității de RTE pentru nerespectarea procedurii prevăzute de Ordinul MDRAP nr. 1895/31.08.2016 este nelegală, întrucât prin dispozițiile art. 70 alin. (1) pârâtul a stabilit o sancțiune care depășea limitele competențelor care îi fuseseră conferite - pierderea calității dobândite în temeiul legii ca urmare a nerespectării unui aspect formal - preschimbarea atestatului și a legitimației.

Reține prima instanță faptul că dobândirea calității de responsabil tehnic implică respectarea unor condiții esențiale de fond și de formă astfel că sancțiunea pierderii acestei calități nu poate interveni decât în cazul în care vreuna dintre condițiile inițiale care au stat la baza dobândirii respectivei calități nu mai este îndeplinită. Așadar, pierderea calității dobândite în temeiul legii nu poate interveni exclusiv ca o consecință a nerespectării unui aspect formal fără legătură cu condițiile de fond și de formă necesare pentru dobândirea și păstrarea acestei calități - formularea unei cereri de preschimbare a atestatului și a legitimației.

În acord cu prima instanță, Înalta Curte apreciază că sancțiunea instituită prin dispozițiile art. 70 din Ordinul MDRAP nr. 1895/31.08.2016 este excesivă, actul administrativ reflectând în atare context excesul de putere manifestat cu prilejul reglementării.

O atare concluzie se desprinde din faptul că, prin Ordinul nr. 1895/31.08.2016, pentru aprobarea Procedurii privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor de construcții, precum și pentru modificarea Reglementării tehnice "îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiștilor cu activitate în construcții", aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 777/2003, a fost elaborată amănunțit procedura de autorizare ca responsabil tehnic cu execuția, fiind detaliate condițiile dobândirii calității de RTE precum și cazurile în care se suspendă ori se anulează autorizația de RTE.

Prin dispozițiile art. 11 și următoarele din Ordinul nr. 1895/31.08.2016 se prevede faptul că autorizarea responsabililor tehnici cu execuția se face numai în urma examenului organizat de I.SC, la care pot participa candidații care îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 10 din același act administrativ.

Odată dobândit dreptul de practică a profesiei de responsabil tehnic cu execuția, emitentul ordinului prevede confirmarea periodică a dreptului de practică a titularilor de autorizații de responsabili tehnici cu execuția, procedură stabilită prin dispozițiile art. 44 - 46 din Ordin iar Capitolul VII din Ordin reglementează condițiile în care se poate dispune suspendarea sau anularea autorizațiilor de responsabil tehnic cu execuția, după cum urmează:

"Art. 58. (1) Suspendarea autorizației/autorizațiilor de responsabil tehnic cu execuția se poate dispune pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni și 12 luni în următoarele situații:

a) în situația încălcării oricăreia dintre prevederile art. 51 lit. a)-d) și lit. f) și/sau ale art. 52, constatate și consemnate în procesul-verbal de control și inspecție, potrivit legii, de către organele de control ale I.SC;

b) în situația încălcării prevederilor art. 41, art. 42 alin. (1) și/sau ale art. 53;

c) ca urmare a propunerii comisiei de autorizare care a analizat dosarul depus în vederea confirmării dreptului de practică;

d) ca urmare a propunerii comisiei de autorizare care a analizat concluziile procesului-verbal întocmit în urma procesului de supraveghere periodică a activității responsabilului tehnic cu execuția autorizat.

(2) Suspendarea autorizației/autorizațiilor de responsabil tehnic cu execuția se poate dispune pentru o perioadă de 12 luni în următoarele cazuri:

a) titularul exercită activitatea în afara domeniului/subdomeniului de autorizare;

b) titularul nu prelungește dreptul de practică în termenii prezentei proceduri, dar desfășoară activitatea de responsabil tehnic cu execuția;

c) responsabilul tehnic cu execuția se sustrage supravegherii periodice a activității autorizate.

(3) în situația încălcării art. 51 lit. g) constatată și consemnată în procesul-verbal de control și inspecției, potrivit legii, de către organele de control ale I.SC P. parcursul desfășurării activității specifice, suspendarea autorizației/autorizațiilor se dispune, până la data înregistrării la I.SC a copiei legitimației valabile de electrician autorizat, respectiv al legitimației valabile de instalator autorizat în gaze naturale, emisă de autoritatea națională de reglementare competentă, potrivit legii.

(4) Suspendarea autorizației/autorizațiilor de responsabil tehnic cu execuția se poate dispune în situația în care, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, i-a fost aplicată titularului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi (dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii), pe perioada dispusă de instanță.

(5) Suspendarea se anulează prin ordin al inspectorului general al I.SC atunci când se constată încetarea stării care a dus la aplicarea sancțiunii de suspendare a autorizației sau în baza unei hotărâri judecătorești definitive.

Art. 59. Anularea autorizației de responsabil tehnic cu execuția se poate dispune în următoarele situații:

a) titularul a verificat și a acceptat lucrările executate sub nivelul stabilit pentru cerințele fundamentale stabilite prin Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare, și care au dus la un caz de accident tehnic favorizat de neefectuarea corectă a verificărilor de calitate de către acesta, accident soldat cu victime umane în perioada de execuție și de utilizare, sau care au dus la afectarea integrității corporale cu consecințe iremediabile;

b) titularul a verificat și a acceptat lucrările executate sub nivelul stabilit pentru cerințele fundamentale stabilite prin Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare, și care au pus în pericol viața și sănătatea oamenilor;

c) titularul a verificat și a acceptat lucrările executate sub nivelul stabilit pentru cerințele fundamentale stabilite prin Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare, și care au dus la accidente cu consecințe grave asupra mediului înconjurător;

d) în cazul constatării săvârșirii faptelor prevăzute art. 35 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, printr-o hotărâre definitivă a instanțelor de judecată competente;

e) în situația în care, printr-o hotărâre judecătorească definitivă, i-a fost aplicată titularului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi (dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria, ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii);

f) titularul îndeplinește condițiile pentru a treia suspendare pe o perioadă limitată, în ultimii 5 ani;

g) titularul desfășoară activitate de responsabil tehnic cu execuția în perioada în care autorizația este suspendată;

h) titularul exercită activitatea de responsabil tehnic cu execuția la obiective pentru care nu a fost emisă autorizație de construire, la obiective a căror autorizație de construire este expirată sau la obiective care nu respectă prevederile autorizației de construire."

Rezultă, așadar, din ansamblul reglementării cuprinse la Capitolul VII, faptul că sancțiunea neîndeplinirii obligațiilor circumscrise confirmării periodice a dreptului de practică a titularilor de autorizații RTE este cea a suspendării autorizației și numai în situația în care titularul autorizației RTE suspendate a înregistrat trei suspendări pe o durată de 5 ani ori desfășoară activitate de responsabil tehnic cu execuția în perioada în care autorizația este suspendată se poate proceda la anularea autorizației de RTE.

Cu toate acestea, prin dispozițiile art. 70 alin. (1) din Ordinul nr. 1895/31.08.2016 se prevede sancțiunea anulării autorizației de responsabil tehnic cu execuția încălcării obligației de a solicita preschimbarea atestatelor și legitimațiilor cu autorizații și legitimații emise de I.SC, sancțiune ce în mod corect a fost apreciată de prima instanță ca fiind excesivă, fiind evident că principiul proporționalității, aplicabil și în cazul elaborării actelor administrative cu caracter normativ (conform art. 68 din Legea nr. 24/2000) și în raport de care se apreciază existența excesului de putere cu prilejul reglementării, a fost încălcat cu prilejul edictării dispozițiilor art. 70 din Ordinul nr. 1895/31.08.2016.

Față de aceste considerente recursul de față urmează a fi respins, nefiind demonstrată în cauză incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Respinge recursurile formulate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (în prezent Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației) și de Inspectoratul de Stat în Construcții împotriva Sentinței nr. 97 din 28 februarie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 ianuarie 2020.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-12-08
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6223/2021
ă privind exercitarea dreptului de practică al responsabililor tehnici cu execuția. Toate persoanele interesate au fost informate cu privire la iminenta schimbare a procedurii de atestare, pentru aceasta acordându-se un termen de 4 luni de
ÎCCJ 2020-06-25
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2811/2020
Ședința publică din data de 25 iunie 2020 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii. Hotărârea pronunțată de prima instanță. 1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregis
ÎCCJ 2022-10-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4661/2022
Ședința publică din data de 14 octombrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.1 Cererea de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată
ÎCCJ 2020-02-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 957/2020
Ședința publică din data de 19 februarie 2020 Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele: I. Procedura în fața primei instanțe 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel
ÎCCJ 2022-01-20
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 293/2022
în cuantum de 50 de RON. 3. Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței sentinței civile nr. 1251 din 01 aprilie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrăr
Sursă