ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.10.2019

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
23.10.2019
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)

Asupra cauzei penale de față;

În baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 867 din data de 08.11.2018 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în Dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 335 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 61 alin. (4) lit. b) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2000 RON (100 zile - 1 zi amendă x 20 RON).

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 63 C. pen.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen.

Înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a formulat cerere de aplicare în cauză a dispozițiilor art. 396 alin. (10) C. proc. pen., arătând că recunoaște comiterea faptei astfel cum a fost reținută în rechizitoriu, își însușește în întregime materialul probator administrat în cauză și nu dorește administrarea de noi probe în cauză în afara celor administrate anterior.

Analizând materialul probator administrat în cauză, coroborat cu declarațiile inculpatului prin care a recunoscut săvârșirea faptei, instanța de fond a reținut că, în data de 14.11.2015, în jurul orei 21

05

, inculpatul a condus autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x, pe Bulevardul x I, din Sectorul 2, București, având suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule, ca urmare a reținerii permisului de conducere la data de 04.08.2013, fiind cercetat în două cauze penale, nesoluționate la data depistării.

În drept, s-a apreciat că fapta astfel cum a fost reținută întrunește atât obiectiv, cât și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen.

Din fișa de cazier judiciar și înscrisurile atașate la dosar, a rezultat că inculpatul a fost cercetat pentru săvârșirea mai multor fapte de conducere fără permis (cu permisul suspendat), dispunându-se soluții de clasare, scoatere de sub urmărire penală și renunțare la urmărirea penală.

La alegerea și individualizarea pedepsei ce a fost stabilită inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare și prevederile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. privind reducerea cu 1/3 sau, respectiv, cu 1/4 a limitelor pedepselor stabilite de lege pentru infracțiunea dedusă judecății, respectiv: împrejurările și modul de comitere al faptei, gradul de pericol social relativ redus, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, dar și împrejurarea că acesta a mai fost sancționat pentru abateri la regimul circulației rutiere, atitudinea sinceră a inculpatului pe întreg parcursul procesului penal, împrejurarea că este o persoană integrată social.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București a declarat apel arătând că pedeapsa de 100 zile amendă aplicată inculpatului este sub minimul special de 135 de zile, fiind nelegală.

Prin Decizia penală nr. 355/A din 12 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II- a penală, în baza art. 421 pct. (2) lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București împotriva Sentinței penale nr. 867/08.11.2018 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, secția penală, în Dosarul nr. x/2018.

S-a desființat, în parte, sentința penală apelată și, în rejudecare, a fost majorată pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen., de la 2000 RON amendă penală (100 zile amendă, cuantumul unei zile amendă fiind de 20 RON) la 2400 RON amendă penală (120 zile amendă, cuantumul unei zile amendă fiind de 20 RON).

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a constatat că situația de fapt reținută de instanța de fond este confirmată de probele administrate în cauză în sensul că, la data de 14 noiembrie 2015, în jurul orei 21

05

, inculpatul A. a fost depistat de agenții de poliție din cadrul Brigăzii Rutiere din cadrul D.G.P.M.B conducând autoturismul marca x de culoare gri, cu nr. de înmatriculare x, având dreptul de a conduce suspendat din data de 4 august 2014.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, Curtea de Apel a apreciat că aceasta a fost în mod corect realizată de prima instanță prin raportare la dispozițiile art. 74 C. pen., ajungând la un echilibru între gravitatea faptei, una relativ redusă și periculozitatea inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, bine integrat în societate și cu o conduită sinceră pe parcursul întregului proces penal.

Cât privește cuantumul pedepsei aplicate de prima instanță, Curtea a constată că acesta este sub minimul special prevăzut de lege.

Întrucât inculpatul a recunoscut învinuirea, instanța a apreciat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen., care prevăd reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită cu o treime în cazul închisorii, respectiv cu o pătrime în cazul amenzii.

Împotriva Deciziei penale nr. 355/A din 12 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, a declarat recurs în casație.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. - "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

În concret, parchetul a susținut că, potrivit art. 61 alin. (4) lit. c) C. pen., limitele speciale ale zilelor amendă sunt cuprinse între 180 și 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.

Având în vedere că judecata a urmat procedura recunoașterii învinuirii și că, în conformitate cu art. 396 alin. (10) C. proc. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc, în cazul amenzii, cu o pătrime, rezultă că minimul special este, în acest caz, de 135 zile amendă.

Prin încheierea din data de 19 iunie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiția, secția penală, în Dosar nr. x/2018, a fost admisă, în principiu, cererea de recurs în casație formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Deciziei penale nr. 355/A din 12 martie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II a penală, privind pe inculpatul A.

Analizând recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Deciziei penale nr. 355/A din data de 12 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosar nr. x/2018 privind pe inculpatul A., Înalta Curte apreciază că acesta este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit dispozițiilor art. 433 C. proc. pen., scopul recursului în casație este acela de a supune Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Definind scopul recursului în casație, art. 433 C. proc. pen. abilitează instanța competentă - Înalta Curte de Casație și Justiție - să examineze deciziile atacate sub toate aspectele de legalitate și să sancționeze, prin casare, orice nelegalitate a acestora, desigur cu observarea cazurilor de casare strict și limitativ enumerate la art. 438 alin. (1) C. proc. pen.

În cauza de față, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a formulat recurs în casație, invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., respectiv că: "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", referitor la pedeapsa aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din C. pen.

S-a susținut că, potrivit art. 61 alin. (4) lit. c) C. pen., limitele speciale ale zilelor amendă sunt cuprinse între 180 și 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.

Având în vedere că judecata a urmat procedura recunoașterii învinuirii și că, în conformitate cu art. 396 alin. (10) C. proc. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc, în cazul amenzii, cu o pătrime, rezultă că minimul special este, în acest caz, de 135 zile amendă.

Înalta Curte reamintește că este motiv de casare aplicarea unei alte pedepse principale decât cea prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, aplicarea unei pedepse principale care depășește limitele generale ale pedepsei prevăzute de art. 60, art. 61 sau art. 137 C. pen. ori care se situează sub aceste limite, aplicarea unei pedepse principale care depășește sau se situează sub limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.

De asemenea, constituie motiv de casare stabilirea pedepsei sub sau peste limitele prevăzute de lege în cazul reținerii circumstanțelor atenuante și, respectiv a circumstanțelor agravante sau nerespectarea dispozițiilor prevăzute de lege pentru stabilirea pedepsei în caz de pluralitate de infracțiuni ori infracțiune continuată.

Cazul de casare analizat poate privi și aplicarea unei pedepse accesorii sau complementare neprevăzute de lege sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

După cum s-a observat, inculpatul A. a fost trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen. pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Prin urmare, Înalta Curte constată că pedeapsa principală de 2400 RON amendă penală (120 zile amendă, cuantumul unei zile amendă fiind de 20 RON) este aplicată în alte limite decât cele prevăzute de lege, motiv pentru care instanța de recurs constată incidența cazului de casare invocat, reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., cu consecința admiterii recursului în casație promovat și casării deciziei pronunțate.

Instanța de apel nu putea să stabilească cuantumul pedepsei principale pentru această infracțiune de 2400 RON amendă penală (120 zile amendă, cuantumul unei zile amendă fiind de 20 RON), deoarece potrivit art. 61 alin. (4) lit. c) C. pen., limitele speciale ale zilelor amendă sunt cuprinse între 180 și 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.

Spre deosebire de instanța de apel, Înalta Curte arată că reducerea limitelor de pedeapsă la care face referire art. 396 alin. (10) C. proc. pen. se aplică asupra sancțiunii cu privire la care s-a optat de către instanță în cadrul operațiunii de individualizare a pedepsei, în cazul de față, asupra pedepsei amenzii.

Înalta Curte apreciază că această nelegalitate nu poate fi suplinită sub nicio formă în calea extraordinară a recursului în casație.

A admite ipoteza contrară ar echivala cu privarea părților la accesul efectiv la o cale de atac, contrar exigențelor art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În considerarea acestor exigențe, unicul remediu pentru a asigura o judecată efectivă este trimiterea cauzei spre rejudecare. Înalta Curte consideră că o analiză concretă, bazată pe întreg sistemul de individualizare judiciară a unei sancțiuni, se impune a fi efectuată de o instanță ce se găsește într-o cale ordinară de atac, sens în care în funcție și de jurisprudența constantă a instanței supreme care, atunci când constată necesitatea de apelare la astfel de operațiuni ce reclamă aprecieri din partea judecătorului, recurge la formula dispunerii rejudecării laturii penale a cauzei de către o astfel de instanță, va proceda în consecință și va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel București.

Raportat la toate considerentele anterior expuse, la cazul de casare incident și la dispozițiile art. 449 alin. (4) din C. proc. pen., vor fi menținute toate actele procedurale efectuate până la etapa dezbaterilor, iar procesul penal își va relua cursul de la momentul acordării cuvântului în susținerea apelului ce a fost exercitat, această etapă fiind limitată la motivele pentru care s-a dispus casarea și rejudecarea cauzei, respectiv tratarea tuturor elementelor ce vizează regimul sancționator incident pentru inculpatul A.

Casându-se în întregime decizia atacată sub aspectul laturii penale (regimul sancționator decurgând din aceasta), implicit dispar temeiurile de subzistență a formelor de executare a pedepsei anterior emisă față de inculpat. Astfel de forme sunt incidente chiar și în cazul unei pedepse a închisorii aplicate fără regim de executare efectivă.

Pentru considerentele expuse, se va admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Deciziei penale nr. 355/A din data de 12 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosar nr. x/2018 privind pe inculpatul A.

Se va casa decizia penală recurată și se va trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel București.

Vor fi anulate formele de executare emise în cauză.

Potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București vor rămâne în sarcina statului.

Admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Deciziei penale nr. 355/A din data de 12 martie 2019 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosar nr. x/2018 privind pe inculpatul A.

Casează decizia penală recurată și trimite cauza spre rejudecare Curții de Apel București.

Anulează formele de executare emise în cauză.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 octombrie 2019.

Procesat de GGC - GV

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă