ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 89/F din data de 22 mai 2017 a Curții de Apel București, secția I penală, s-a admis, în parte, cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor penale, formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție.

În temeiul art. 386, alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus, inclusiv din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor penale reținute în sarcina:

- inculpatului A., din infracțiunile prevăzute de art. 269, alin. (1) din noul C. pen. cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., de art. 407, alin. (1) din noul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, și de art. 289, alin. (1) din noul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, și art. 5 din noul C. pen., toate cu aplicarea art. 38, alin. (1) din noul C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 264, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., de art. 169, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., de art. 12, lit. b) din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, cu aplicarea art. 41, alin. (2) din vechiul C. pen. și de art. 254, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 7, lit. c) din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, și art. 5 din noul C. pen., toate cu aplicarea art. 33, lit. a) și b) din vechiul C. pen.

- inculpatului B., din infracțiunile prevăzute de art. 407, alin. (2) din noul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., de art. 291, alin. (1) din noul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, și art. 5 din noul C. pen., și de art. 48, alin. (1) din noul C. pen., raportat la art. 12, lit. b) din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 169, alin. (2) și alin. (4) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., de art. 257, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, art. 41, alin. (2) din vechiul C. pen., art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., și de art. 264, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., toate cu aplicarea art. 33, lit. a) din vechiul C. pen.

- inculpatei C., din infracțiunea prevăzută de art. 48, alin. (1) din noul C. pen., raportat la art. 291, alin. (1) din noul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, și art. 5 din noul C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 48, alin. (1) din noul C. pen., raportat la art. 291, alin. (1) din noul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, art. 77, lit. a) din noul C. pen. și art. 5 din noul C. pen.

- inculpatului D., din infracțiunea prevăzută de art. 291 din noul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, și art. 5 din noul C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 291 din noul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, art. 35, alin. (1) din noul C. pen., art. 77, lit. a) din noul C. pen. și art. 5 din noul C. pen.

- inculpatului E., din infracțiunile prevăzute de art. 48, alin. (1) din noul C. pen., raportat la art. 291 din noul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, și art. 5 din noul C. pen., de art. 48, alin. (1) din noul C. pen., raportat la art. 322, alin. (1) din noul C. pen., cu aplicarea art. 35, alin. (1) din noul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., și de art. 29, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 38, alin. (1) din noul C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 26 din vechiul C. pen., raportat la art. 257, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., de art. 26 din vechiul C. pen., raportat la art. 290, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41, alin. (2) din vechiul C. pen., art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., precum și de art. 29, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen., toate cu aplicarea art. 33, lit. a) din vechiul C. pen.

- inculpatului F., din infracțiunile prevăzute de art. 292, alin. (1) din noul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, și art. 5 din noul C. pen., de art. 47 din noul C. pen., raportat la art. 29, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002 și de art. 47 din noul C. pen., raportat la art. 322 din noul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., toate cu aplicarea art. 38, alin. (1) din noul C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 6

1

, alin. (1) din Legea nr. 78/2000, înainte de Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., de art. 25 din vechiul C. pen., raportat la art. 29, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen., și de art. 25 din vechiul C. pen., raportat la art. 290, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41, alin. (2) din vechiul C. pen., art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din vechiul C. pen., toate cu aplicarea art. 33, lit. a) din vechiul C. pen.

- inculpatei G., din infracțiunile prevăzute de art. 322, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 35, alin. (1) din vechiul C. pen. și art. 5 din vechiul C. pen., și de art. 29, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, ambele cu aplicarea art. 38, alin. (1) din noul C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 290, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41, alin. (2) din vechiul C. pen., art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., și de art. 29, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 75 alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen., ambele cu aplicarea art. 33, lit. a) din vechiul C. pen.

- inculpatului H., din infracțiunea prevăzută de art. 322, alin. (1) din noul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 290, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen.

S-au respins, ca neîntemeiate, cererile de schimbare de încadrare juridică, formulate de inculpații A. și F.

I. În temeiul art. 264, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea infractorului.

În temeiul art. 65, alin. (1) din vechiul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) (de a exercita profesia de polițist) din vechiul C. pen., pe perioada de 5 ani.

În temeiul art. 169, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de divulgare a secretului care periclitează siguranța statului.

În temeiul art. 65, alin. (2) din vechiul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) (de a exercita profesia de polițist) din vechiul C. pen., pe perioada de 5 ani.

În temeiul art. 12, lit. b) din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, cu aplicarea art. 41, alin. (2) din vechiul C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite, în formă continuată.

În temeiul art. 65, alin. (1) din vechiul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) (de a exercita profesia de polițist) din vechiul C. pen., pe perioada de 5 ani.

În temeiul art. 396, alin. (5) C. proc. pen., raportat la art. 16, alin. (1), lit. c) din C. proc. pen., a fost achitat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254, alin. (1) din vechiul C. pen. cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 7, lit. c) din Legea nr. 78/2000, modificată prin Legea nr. 187/2012, și art. 5 din noul C. pen.

În temeiul art. 33, lit. a) și b) din vechiul C. pen., raportat la art. 34, alin. (1), lit. b) din vechiul C. pen., s-au contopit pedepsele închisorii, astfel că s-a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 7 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1 an închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a și lit. b) din vechiul C. pen.

În temeiul art. 35, alin. (3) din vechiul C. pen., s-a stabilit pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) (de a exercita profesia de polițist) din vechiul C. pen., pe perioada de 5 ani, care urmează a se executa potrivit art. 66 din vechiul C. pen.

S-a luat act că inculpatul este arestat în executare în altă cauză.

II. În temeiul art. 169 alin. (2) și alin. (4) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat inculpatul B., la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de divulgarea secretului care periclitează siguranța statului.

În temeiul art. 65 alin. (1) din vechiul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a și lit. b) din vechiul C. pen., pe perioada de 5 ani.

În temeiul art. 257, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, art. 41, alin. (2) din vechiul C. pen., art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, în formă continuată.

În temeiul art. 65, alin. (1) din vechiul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a și lit. b) din vechiul C. pen., pe perioada de 5 ani.

În temeiul art. 264, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de favorizarea infractorului.

În temeiul art. 65, alin. (1) din vechiul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a și lit. b) din vechiul C. pen., pe perioada de 5 ani.

În temeiul art. 33, lit. a) din vechiul C. pen., raportat la art. 34, alin. (1), lit. b) din vechiul C. pen., s-au contopit pedepsele închisorii, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 5 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 1 an închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a și lit. b) din vechiul C. pen.

În temeiul art. 35 alin. (3) din vechiul C. pen., s-a stabilit pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a și lit. b) din vechiul C. pen., pe perioada de 5 ani, care se execută potrivit art. 66 din vechiul C. pen.

În temeiul art. 208, alin. (2) și alin. (5), C. proc. pen., s-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar față de inculpatul B., luată prin încheierea de ședință din data de 5 februarie 2016 a Curții de Apel București, secția I penală, în Dosarul nr. x/2014, astfel cum a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 202/16 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2014/a3.

III. În temeiul art. 48, alin. (1) din noul C. pen., raportat la art. 291, alin. (1) din noul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, art. 77, lit. a) din noul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., a fost condamnată inculpata C., la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență.

În temeiul art. 67, alin. (2) din noul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66, alin. (1), lit. a) și b) din noul C. pen., pe durata de 3 ani, care se execută potrivit art. 68, alin. (1), lit. c) din noul C. pen.

În temeiul art. 65, alin. (1) și alin. (3) din noul C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi prevăzute de art. 66, alin. (1), lit. a) și b) din noul C. pen.

IV. În temeiul art. 48, alin. (1) din noul C. pen., raportat la art. 291, alin. (1) din noul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, și art. 5 din noul C. pen., a fost condamnată inculpata I., la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență.

În temeiul art. 67, alin. (2) din noul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66, alin. (1), lit. a) și b) din noul C. pen., pe durata de 3 ani, care se execută potrivit art. 68, alin. (1), lit. c) din noul C. pen.

În temeiul art. 65, alin. (1) și alin. (3) din noul C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi prevăzute de art. 66, alin. (1), lit. a) și b) din noul C. pen.

V. În temeiul art. 291 din noul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, art. 35, alin. (1) din noul C. pen., art. 77, lit. a) din noul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat inculpatul D., la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de influență, în formă continuată.

În temeiul art. 67, alin. (2) din noul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66, alin. (1), lit. a) și b) din noul C. pen., pe durata de 4 ani, care se execută potrivit art. 68, alin. (1), lit. c) din noul C. pen.

În temeiul art. 65, alin. (1) și alin. (3) din noul C. pen., s-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi prevăzute de art. 66, alin. (1), lit. a) și b) din noul C. pen.

VI. În temeiul art. 26 din vechiul C. pen., raportat la art. 257, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen., art. 396, alin. (10), C. proc. pen. și art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat inculpatul E., la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de complicitate la trafic de influență.

În temeiul art. 396, alin. (5), C. proc. pen., raportat la art. 16, alin. (1), lit. b), teza I din C. proc. pen., a fost achitat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 26 din vechiul C. pen., raportat la art. 290, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41, alin. (2) din vechiul C. pen., art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., în procedura simplificată, prevăzută de art. 396, alin. (10), C. proc. pen.

În temeiul art. 29, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 396, alin. (10), C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de spălarea banilor.

În temeiul art. 65, alin. (2) din vechiul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) (de a fi administrator de societate comercială) din vechiul C. pen., pe durata de 3 ani.

În temeiul art. 33, lit. a) din vechiul C. pen., raportat la art. 34, alin. (1), lit. b) din vechiul C. pen., s-au contopit pedepsele închisorii, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 6 luni închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a și lit. b) din vechiul C. pen.

În temeiul 35 alin. (1) din vechiul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) (de a fi administrator de societate comercială) din vechiul C. pen., pe durata de 3 ani, care se execută potrivit art. 66 din vechiul C. pen.

VII. În temeiul art. 6

1

alin. (1) din Legea nr. 78/2000, înainte de Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată și completată, art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen., a fost condamnat inculpatul F., la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

În temeiul art. 25 din vechiul C. pen., raportat la art. 29, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen., a fost condamnat același inculpat la plata sumei de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de instigare la spălarea banilor.

În temeiul art. 65, alin. (2) din vechiul C. pen., s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) (de a fi administrator de societate comercială) din vechiul C. pen., pe durata de 4 ani.

În temeiul art. 396, alin. (5), C. proc. pen., raportat la art. 16, alin. (1), lit. b), teza I din C. proc. pen., a fost achitat același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 25 din vechiul C. pen., raportat la art. 290, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41, alin. (2) din vechiul C. pen., art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen.

În temeiul art. 33, lit. a) din vechiul C. pen., raportat la art. 34, alin. (1), lit. b) din vechiul C. pen., s-au contopit pedepsele închisorii, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul de 6 luni închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 - art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a și lit. b) din vechiul C. pen.

În temeiul art. 35, alin. (1) din vechiul C. pen., s-a stabilit pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a), teza a II-a, lit. b) și lit. c) (de a fi administrator de societate comercială) din vechiul C. pen., pe durata de 4 ani, care se execută potrivit art. 66 din vechiul C. pen.

VIII. În temeiul art. 396, alin. (5), C. proc. pen., raportat la art. 16, alin. (1), lit. b), teza I din C. proc. pen., a fost achitată inculpata G., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 290, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 41, alin. (2) din vechiul C. pen., art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen.

În temeiul art. 29, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 656/2002, modificată prin Legea nr. 187/2012, cu aplicarea art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor.

În temeiul art. 81, alin. (1) din vechiul C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată, pe durata termenului de încercare de 5 ani, stabilit potrivit art. 82, alin. (1) și alin. (3) din vechiul C. pen.

I s-au pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 83, alin. (1) din vechiul C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării condiționate, în caz de comitere a unei noi infracțiuni, pe parcursul termenului de încercare.

IX. În temeiul art. 396, alin. (5), C. proc. pen., raportat la art. 16, alin. (1), lit. b), teza I din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul H., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290, alin. (1) din vechiul C. pen., cu aplicarea art. 75, alin. (1), lit. a) din vechiul C. pen. și art. 5 din noul C. pen.

În temeiul art. 118, alin. (1), lit. b) din vechiul C. pen., s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpatul B. a aparatului fotografic marca x, de culoare negru, seria x, ridicat în baza procesului-verbal din data de 19 februarie 2013, de percheziție corporală și autoturism, întocmit de Direcția Națională Anticorupție, precum și a documentului clasificat, ridicat de la inculpatul A., în baza procesului-verbal din data de 19 noiembrie 2013, de percheziție domiciliară, întocmit de Direcția Națională Anticorupție.

În temeiul art. 118, alin. (1), lit. d) din vechiul C. pen., s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpatul F., în calitate de reprezentant legal al părții responsabile civilmente SC "J." SRL (fostă SC "K." SRL), a sumei de 1.123.762,40 RON, remisă pentru cumpărarea influenței.

În temeiul art. 255, alin. (1) și alin. (2), C. proc. pen., s-a dispus restituirea celorlalte bunuri și înscrisuri ridicate în baza proceselor-verbale de percheziție domiciliară, corporală sau autoturism, cu excepția înscrisurilor privind societățile comerciale SC "K." SRL și SC "L." SRL.

În temeiul art. 404, alin. (4), lit. c), C. proc. pen., s-a ridicat măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului A., luată prin Ordonanța din data de 7.V.2014 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, în Dosarul nr. x/2012.

În temeiul art. 404, alin. (4), lit. c), C. proc. pen., s-a menținut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând părții responsabile civilmente SC "J." SRL (fostă SC "K." SRL), aflat în procedura insolvenței, prin administrator judiciar M., luată prin Ordonanța din data de 29 mai 2013 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, în Dosarul nr. x/2012, până la concurența sumei de 1.123.762,40 RON.

În temeiul art. 274, alin. (1) și alin. (2), C. proc. pen., a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 8.000 RON pe fiecare dintre inculpații B., D. și F., în sumă de câte 2.000 RON pe fiecare dintre inculpații C., I. și G., în sumă de 1.500 RON pe inculpatul A., precum și în sumă de 800 RON pe inculpatul E., în timp ce, potrivit art. 275, alin. (6), C. proc. pen., onorariul parțial al apărătorului din oficiu N. pentru inculpatul E., în sumă de 120 RON, s-a dispus a se suporta din fondul Ministerului Justiției.

În temeiul art. 275, alin. (3), C. proc. pen., cheltuielile de procedură cu privire la inculpatul H. au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, sub aspectul situației de fapt, existența a 4 episoade infracționale distincte, pe care le-a analizat în funcție de criteriul succesiunii în timp, care clarifică activitatea infracțională.

I. Încheierea și derularea contractului privind "Extinderea sistemului informatic pentru emitere, gestiune, monitorizare și control rovinietă", dintre Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale SA și Asocierea SC "K." SRL - "O." S.A (fostă "P." SA).

Între Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri SA, în calitate de beneficiar, și Asocierea SC "K." SRL - "P." SA, în calitate de prestator servicii, a intervenit contractul nr. x/11 septembrie 2010, privind introducerea sistemului informatic pentru emitere, gestiune, monitorizare și control rovinietă.

În anul 2012, după anularea procedurii de atribuire prin licitație publică, Consiliul de Administrație al C.N.A.D.N.R. SA, prin Hotărârea nr. 20 din 4 septembrie 2012, a aprobat demararea procedurii de achiziție publică prin negociere directă, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, pentru atribuirea contractului privind "Extinderea sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control rovinietă".

Prima instanță a constatat că, deși era cunoscut ca fiind consilierul personal al ministrului transporturilor, martorul Q., inculpatul D. nu era angajatul instituției cu îndeplinirea formelor legale, însă ocupa un birou în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii și desfășura adevărate activități de serviciu, ceea ce înseamnă că era o persoană extrem de influentă, din rațiuni necunoscute. De altfel, martorul de la urmărirea penală Q. a declarat că, în perioada în care a fost ministru al transporturilor și infrastructurii, din luna mai a anului 2012 și până în luna decembrie a anului 2012, inculpatul D. nu a fost niciodată angajatul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, nu l-a împuternicit pentru anumite activități și nici nu l-a plătit vreodată, însă îl chema să participe la anumite discuții cu organisme internaționale, întrucât deținea informații specifice domeniului financiar-bancar, știind că a fost vicepreședinte al "R." România SA

Inculpatul D., în declarația sa din data de 11 martie 2013, de la urmărirea penală, a arătat că era prieten, de prin anul 2007, cu martorul Q., dar nu a fost niciodată consilier al acestuia, ci doar îl sfătuia în probleme de natură economico-financiară, iar acesta i-a făcut cunoștință, la momentul numirii sale ca ministru al transporturilor, în luna mai a anului 2012, cu inculpatul B., secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, căruia i-a recomandat-o pe martora S., pentru a-i fi consilier.

Prin Decizia nr. 1.174/24 septembrie 2012, directorul general al C.N.A.D.N.R. SA a numit comisia de evaluare în vederea derulării procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, compusă din martorul T., președinte, martorul U., V., W., X., membri, și Y., membru evaluator de rezervă.

Pe data de 24 septembrie 2012 s-au deschis ofertele, întocmindu-se procesul-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor din data de 24 septembrie 2012. Au avut loc negocieri cu Asocierea SC "K." SRL - O." SA (fostă "P." SA), la sfârșitul cărora a fost întocmit raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică "Extindere sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control rovinietă" din data de 29 septembrie 2012, prin care s-a hotărât că oferta câștigătoare este Asocierea SC "K." SRL - O." SA (fostă "P." SA), la prețul de 36.077.202,03 RON, fără T.V.A.

Pe data de 1 octombrie 2012 a fost încheiat contractul "Extindere sistem informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control rovinietă", între C.N.A.D.N.R. SA, în calitate de beneficiar, și Asocierea SC "K." SRL - O." SA (fostă "P." SA), în calitate de prestator, la prețul de 36.077.202,03 RON, fără T.V.A., înregistrat la C.N.A.D.R. SA sub nr. x.

În declarația sa din data de 27 noiembrie 2013, de la urmărirea penală, martorul T. a declarat că, la propunerea inculpatului D., despre care știa că este consilier al ministrului transporturilor, martorul Q., a fost numit, pe data de 6 iunie 2012, în funcția de director general adjunct, proiecte cu finanțare externă, în cadrul C.N.A.D.N.R. SA, însă, după aproximativ două săptămâni, a fost numit director la Direcția Achiziții cu Finanțare Externă în cadrul aceleiași instituții, inculpatul D. spunându-i că fusese schimbat din funcție și că ar fi bine să ocupe cât mai multe poziții de președinte în cadrul comisiilor de evaluare în vederea desemnării câștigătorilor la licitații publice sau la negocierile directe. La sfârșitul lunii august-începutul lunii septembrie 2012, a mers la biroul inculpatului D., care i-a spus să ocupe funcția de președinte al comisiei de evaluare în vederea finalizării procedurii de negociere pentru atribuirea contractului privind extinderea sistemului informatic pentru emitere, gestiune, monitorizare și control rovinietă, iar, după ce a fost numit președinte al comisiei de evaluare, inculpatul D. i l-a prezentat, în biroul său, pe inculpatul F., ca fiind reprezentantul SC "K." SRL, cu care va derula negocierile, creându-i impresia că cei doi inculpați se cunoșteau.

A mai arătat că procedura de negociere a durat aproximativ o lună și jumătate, perioadă în care inculpatul D. l-a chemat, de mai multe ori, fie în biroul său, fie în alte locații, precum cafenele, și l-a întrebat despre stadiul negocierilor, mai ales despre finalizare. A afirmat că, deși cu o seară înainte îi spusese că procedura de negociere a fost finalizată, inculpatul D. l-a chemat telefonic pe data de 1 noiembrie 2012, dimineața, la restaurantul "Z." din Piața Domenii, Sector I, București, unde, în timp ce aștepta la parter, a intrat inculpatul E., despre care știa că este prietenul inculpatului D., apoi, împreună, au urcat la etaj, unde se aflau deja inculpații D. și F. Inculpatul D. l-a întrebat despre stadiul procedurii de negociere, ceea ce i s-a părut straniu, probabil pentru a-i crea convingerea inculpatului F. că-l controlează.

A precizat că, după încheierea contractului privind extinderea sistemului informatic pentru emitere, gestiune, monitorizare și control rovinietă, prin luna noiembrie a anului 2012, inculpatul D. l-a chemat în biroul său și i-a spus că Asocierea SC "K." SRL - "O." SA a depus o factură fiscală la C.N.A.D.N.R. SA, solicitându-i să facă plata, însă i-a spus că nu are nicio competență în acest sens și l-a îndrumat către martorul AA., directorul general adjunct economic, sau martorul BB., directorul general. La cercetarea judecătorească, același martor și-a menținut declarația de la urmărirea penală, iar detaliile corespund afirmațiilor din faza de urmărire penală, adăugând amănuntul important că martora S., nașa sa, care a lucrat la cabinetul inculpatului B., i-a spus că este nevoie de "un om" la C.N.A.D.N.R. SA, astfel că au mers, împreună, la inculpatul D., care i-a spus că este vorba despre postul de director general adjunct, proiecte cu finanțare externă, funcție pe care a deținut-o doar două săptămâni, iar, în aceste împrejurări, trebuia să răspundă atunci când inculpatul D. îl solicita.

Curtea a apreciat evident faptul că, într-adevăr, martorul T. se afla într-o relație de subordonare faptică față de inculpatul D., care-l sprijinise să se angajeze direct pe o funcție de conducere în instituția subordonată Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, apoi pe o funcție de conducere mai mică în ierarhia aceleiași instituții, astfel că îi îndeplinea solicitările, după cum, de altfel, martorul a recunoscut.

În continuare, SC "K." SRL a emis factura fiscală seria x, nr. 29.112 din data de 15 noiembrie 2012, în valoare totală de 4.260.274,39 RON, pentru licențe CC. - licențe, aplicație specifică emitere rovinietă (e Tax Road-UFO-10.000, 10.000 utilizatori).

Concomitent, inculpații D. și B. s-au întâlnit de mai multe ori.

Cu privire la inculpatul B., Curtea a constatat că a fost numit, prin Decizia nr. 137/8 mai 2012 a primului-ministru DD., în funcția de secretar de stat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, potrivit Ordinului nr. 420/16 mai 2012 al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu anexă, acesta avea în coordonare activitățile în domeniile naval și aerian, enumerându-se în anexă toate instituțiile din subordine, printre care nu se regăsește Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA

A mai constatat că, prin Ordinul nr. 421/16 mai 2012 al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, cu anexă, secretarul de stat EE. avea competența în activitățile din domeniile rutier și feroviar, coordonând activitatea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, menționată, în mod expres, la punctul B.12 din anexa la ordin. De asemenea, același secretar de stat EE., prin Ordinul nr. 1.342/27 iulie 2012 al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a fost desemnat în calitate de reprezentant al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru toate operațiunile legate de implementarea măsurilor pentru ducerea la îndeplinire a angajamentelor asumate față de Fondul Monetar Internațional și FF., având, în continuare, în coordonare activitatea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, potrivit punctul B.2 din anexa la ordin.

La data de 12 decembrie 2013, inculpatul D. a formulat un denunț, menținut prin declarațiile ulterioare, de la urmărirea penală, din data de 18 decembrie 2013, din data de 2 aprilie 2014 și din data de 4 aprilie 2014, prin care a redat desfășurarea evenimentelor. Astfel, a arătat că, în luna noiembrie a anului 2012, de comun acord cu martorul Q., ministrul transporturilor, au decis să înceteze colaborarea, apoi a mers la cabinetul inculpatului B., care i-a spus că vrea să mai comunice cu acesta, în continuare, și că GG., din care face parte, exercita presiuni asupra sa pentru a susține financiar campania electorală. După câteva zile, a fost chemat telefonic la cabinetul inculpatului B., care i-a vorbit despre aceleași presiuni politice și l-a întrebat dacă SC "K." SRL îl poate ajuta să susțină financiar campania electorală a GG., pentru că, la rândul său, a ajutat această societate comercială, răspunzându-i să vorbească direct cu inculpatul F., pentru că-l cunoștea. A mai arătat că, în momentul în care s-a apropiat de ușă, a intrat inculpata I., care i-a comunicat inculpatului B. că martorul BB., directorul general al C.N.A.D.N.R. SA, i-a spus că se rezolvă problema până la sfârșitul săptămânii.

În aceeași perioadă, la câteva zile, s-a întâlnit cu inculpatul F., la solicitarea telefonică a acestuia, care i-a spus că a acceptat să-l susțină financiar pe inculpatul B., cu sumele de bani pe care acesta i le-a pretins, printre care suma specifică de 50.000 euro, pentru ca inculpatul B. să-l ajute să încaseze mai repede o factură fiscală emisă de SC "K." SRL către C.N.A.D.N.R. SA, iar, pentru a remite suma de bani inculpatului B., va încheia un contract fictiv cu o societate comercială aparținând inculpatului E.

La data de 26 noiembrie 2012, inculpata C. l-a sunat la telefon, solicitându-i să se întâlnească cu inculpatul B. la restaurantul "HH.", din Sectorul I, București, unde, când a ajuns, în jurul orei 13:00 - 14:00, se aflau inculpații B. și C., iar inculpatul B. i-a spus că a fost chemat la partid și că i s-a trasat să aducă bani, că a intervenit pentru SC "K." SRL și că plata facturii fiscale va fi efectuată pe data de 27 noiembrie 2012, solicitându-i să ia suma de bani de la inculpatul F. și să i-o predea acestuia, în numerar. În momentul în care și-a exprimat mirarea cu privire la solicitarea acestui serviciu, a intervenit inculpata C., care i-a spus că o să-l contacteze prin telefon.

Ulterior, s-a întâlnit cu inculpatul E., căruia i-a povestit despre împrejurările anterioare, iar acesta i-a spus că, la rândul său, a încheiat un contract cu SC "K." SRL, în baza căruia, după ce SC "K." SRL va încasa banii de la C.N.A.D.N.R. SA, urma să primească suma de 200.000 euro, din care suma de 50.000 euro urma să ajungă la inculpatul B.

Pe data de 28 noiembrie 2012, dimineața, în jurul orei 10:00, în timp ce se afla la restaurantul "Z." din Piața Domenii, Sector I, București, împreună cu inculpatul E., a venit inculpatul F., care le-a spus că a încasat banii de la C.N.A.D.N.R. SA și că a trimis banii către SC "II." SRL, sugerând să i se remită suma de bani pe care i-o promisese inculpatului B. și pe care acesta o aștepta. În timpul discuției care a urmat cu inculpatul E., a fost sunat la telefon de către un bărbat necunoscut, care l-a întrebat dacă are o întâlnire cu o domnișoară, iar, la răspunsul său negativ, i-a spus să-și anuleze toate întâlnirile din ziua respectivă. Apoi, împreună cu inculpatul E., s-a deplasat la biroul inculpatului B., unde le-a găsit pe inculpatele I. și C. tocând documente, fiind foarte speriate, iar martora JJ. i-a spus că inculpatul B. a plecat la Constanța, întrucât primise informația că Direcția Națională Anticorupție organizează prinderea acestuia în flagrant.

Curtea de Apel a constatat că susținerile inculpatului D. cu privire la coinculpați se coroborează cu celelalte probe administrate, însă inculpatul nu a fost sincer cu privire la implicarea sa reală în toată această activitate infracțională, încercând, în modul său abil, de a-și minimaliza sau, chiar, elimina, orice contribuție infracțională.

În fața instanței de fond, inculpatul și-a păstrat același comportament procesual, de martor-denunțător.

De asemenea, a constatat că, anterior denunțului inculpatului D., a formulat un denunț, pe data de 17 iunie 2013, inculpatul E., care, la cercetarea judecătorească a fondului, a optat pentru procedura simplificată. Acest denunț a fost susținut de declarațiile sale din datele de 5 iunie 2013 și 6 iunie 2013, anterioare denunțului, precum și din datele de 18 iunie 2013 și 29 aprilie 2014.

A constatat că denunțurile și declarațiile inculpaților D. și E., coroborate, clarifică situația de fapt, confirmată de celelalte probe administrate la urmărirea penală și readministrate la cercetarea judecătorească, la solicitarea inculpaților și din oficiu. Astfel, inculpatul E. a arătat că, pe la sfârșitul lunii octombrie a anului 2012, inculpatul D. i-a spus că reprezentantul SC "K." SRL, cunoștința sa, are probleme legate de prelungirea unui contract cu C.N.A.D.N.R. SA și cu plata unor lucrări executate de SC "K." SRL către C.N.A.D.N.R. SA și că o să intervină la inculpatul B. pentru prelungirea contractului dintre SC "K." SRL și C.N.A.D.N.R. SA, urmând să-l susțină pe inculpatul B., membru al GG., întrucât se apropia campania electorală pentru alegerile parlamentare, în sensul de a-i remite o sumă de bani din partea SC "K." SRL, care urma să trimită această sumă de bani către una dintre societățile sale comerciale.

A arătat că, pe data de 23 noiembrie 2012, s-a întâlnit, la hotelul "KK." din Sectorul I, București, cu inculpatul D., care i-a spus că se întâlnise cu inculpatul F., cu care a purtat discuții referitoare la plata unei facturi fiscale emisă de SC "K." SRL, astfel că, atunci când se va efectua plata, una dintre societățile sale comerciale va primi banii de la SC "K." SRL, iar, în timpul acestor discuții, a fost sunat la telefon de inculpata G., de la SC "K." SRL, care l-a întrebat cuantumul pe care să-l treacă pe factura fiscală, răspunzându-i că nu știe, întrucât aceasta trebuia stabilită între inculpații D. și F., însă D. i-a spus că nu a stabilit nicio sumă și că, în zilele următoare, să se întâlnească cu inculpata G. Inculpatul D. i-a spus că inculpatul F. a fost de acord să-l sprijine financiar, în acest mod, pe inculpatul B.

Pe data de 23 noiembrie 2012, în jurul orei 19:30, s-a întâlnit, la barul "Z." din Sectorul I, București, cu inculpatul D., care se afla, deja, la o masă cu inculpatul F., stabilind să primească banii de la SC "K." SRL, apoi societatea sa comercială să plătească fie către o societate comercială a inculpatului D., fie către persoana fizică LL., soția inculpatului D., cu care societatea sa comercială urma să încheie un contract fictiv. În acest context, inculpatul F. i-a spus inculpatului D. că îi dă "5 cuburi de zahăr tot anul".

La câteva zile după această întâlnire, a mers la sediul SC "K." SRL, unde a discutat cu inculpatul F., care i-a spus că nu poate încheia contractul fictiv cu SC "L." SRL, deoarece nu are un obiect de activitate compatibil cu SC "K." SRL, astfel că i-a spus inculpatului F. că mai are SC "II." SRL, care a mai prestat servicii IT pentru o platformă de jocuri de noroc, dar care nu mai desfășura activitate comercială, inculpatul F. spunând să încheie contractul fictiv cu această societate comercială. În contextul acestei discuții, inculpatul F. i-a făcut cunoștință cu inculpata G., care i-a spus că o să întocmească proiectul de contract.

După câteva zile, inculpata G. a venit la un punct de lucru aparținând SC "L." SRL, unde i-a înmânat un stick, de pe care a descărcat, în calculatorul său, proiectul de contract fictiv, antedatat 4 ianuarie 2012, între SC "L." SRL, în calitate de prestator de servicii, și SC "K." SRL, beneficiar, privind testarea unei aplicații software, apoi, la sfârșitul aceleiași zile, inculpata G. a venit și a ridicat contractul respectiv, pe care-l semnase, precum și factura fiscală, în valoare de 200.000 euro, precizând că serviciile nu au fost prestate niciodată în realitate.

Ulterior, inculpata G. i-a trimis procesul-verbal de recepție a lucrării și situațiile de lucrări, pe care le-a semnat, apoi, pe data de 26 noiembrie 2012 sau 27 noiembrie 2012, i-a adus să semneze certificatul de acceptanță parțială și acordul de reziliere, ambele antedatate. Pe data de 26 noiembrie 2012, inculpatul D. i-a trimis un mesaj tip SMS, prin care i-a spus că merge să se întâlnească cu inculpatul B. În zilele următoare, inculpații D. și F. au stabilit suma de 200.000 euro, din care urma să-i plătească inculpatului D. suma de 150.000 euro, restul constituind obligații fiscale către stat, iar, din suma de 150.000 euro, un procent de doar 35% ajungea la inculpatul B., ca sprijin financiar pentru campania electorală, astfel că inculpatul D. i-a spus să ia legătura cu inculpatul F., pentru a întocmi documentele fictive.

Totodată, a arătat că inculpatul D. i-a spus, la un moment dat, că vrea pentru sine suma de 15.000 euro, din suma de 200.000 euro, trimisă de SC "K." SRL.

Pe data de 27 noiembrie 2012, seara, s-a întâlnit, la hotelul "MM." din Sectorul I, București, cu inculpatul D., care i-a spus că pe data de 28 noiembrie 2012 C.N.A.D.N.R. SA urma să facă plata către SC "K." SRL A mai arătat că suma trimisă de SC "K." SRL, prin ordin de plată, a fost încasată de SC "II." SRL.

Probele administrate dovedesc fiecare moment la care inculpații D. și E. au făcut referiri detaliate, cronologia evenimentelor compunând o imagine coerentă.

Denunțul prin care inculpatul D. a arătat că inculpatul B. s-a implicat în urgentarea efectuării plății primei facturi fiscale, din data de 15 noiembrie 2012, emisă de SC "K." SRL, este confirmat de proba testimonială.

Martorul BB. a declarat pe data de 26 noiembrie 2013, la urmărirea penală, că, în perioada iulie 2012 - august 2013, a fost director general al C.N.A.D.N.R. SA și că, în cursul lunii noiembrie a anului 2012, inculpatul B., deși nu avea niciun fel de competență în domeniul C.N.A.D.N.R. SA, l-a chemat la biroul său, de câteva ori, să-l întrebe despre plata unor facturi fiscale către SC "K." SRL și, tot în aceeași perioadă, martorul AA., director general adjunct economic, i-a spus că, la rândul său, fusese chemat la cabinetul inculpatului B., care i-a solicitat să facă plata facturilor fiscale emise de "K." SRL.

La termenul de judecată din data de 30 noiembrie 2015, același martor a arătat că-și menține declarația de la urmărire penală, că nu mai ține minte dacă inculpatul B. l-a chemat de mai multe ori pentru plata facturii fiscale, amintindu-și doar de discuția din biroul acestuia și la chemarea acestuia, care a avut loc pe la sfârșitul anului 2012, și că, într-adevăr, tot în perioada respectivă, s-a întâlnit cu martorul AA., care i-a spus că a fost chemat de către inculpatul B., solicitându-i să facă plata facturilor fiscale, însă nu mai știe dacă acesta i-a spus că a fost chemat de mai multe ori. Aceste incertitudini cu privire la pluralitate solicitărilor, făcute în afara competențelor sale, nu afectează implicarea inculpatului B. în procedura de plată a facturilor fiscale, în care nu avea nicio atribuție.

La sesizarea procurorului de ședință cu privire la comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă, martorul BB. a declarat în fața procurorului, în Dosarul nr. x/2015 al Direcției Naționale Anticorupție, că a trecut mult timp între cele două declarații, însă, în realitate, a discutat cu privire la contract cu inculpatul B., fiind prezent, de câteva ori, și inculpatul D., iar, spre finalul lunii noiembrie a anului 2012, inculpatul B. l-a chemat în biroul său și l-a întrebat dacă C.N.A.D.N.R. SA poate face plata unor facturi către SC "K." SRL, precizând faptul că, în cursul lunii noiembrie a anului 2012, inculpatul B. l-a chemat la biroul său de aproximativ 2-3 ori, pentru efectuarea acestei plăți. Reascultat în fața Curții, la termenul de judecată din data de 28 octombrie 2016, martorul BB. a arătat că i s-a părut firesc să fie chemat de inculpatul B., deoarece răspundea de drumurile publice, iar acesta doar l-a întrebat cu privire la plata facturilor, fără să facă presiuni.

Curtea a apreciat că nu era nevoie de constrângere, întrucât simplul interes al unui secretar de stat îl obligă pe subordonat să aibă în vedere ceea ce i s-a solicitat, într-un mod tacit.

De asemenea, martorul AA., audiat la urmărirea penală pe data de 27 noiembrie 2013, a arătat că, începând cu anul 2010, a ocupat funcția de director adjunct economic în cadrul C.N.A.D.N.R. SA și că, în perioada negocierilor contractului privind extinderea sistemului informatic pentru emitere, gestiune, monitorizare și control rovinietă, inculpatul D. l-a chemat, de mai multe ori, în biroul său, solicitându-i să urgenteze încheierea acestui contract, apoi, după ce SC "K." SRL a emis cele două facturi fiscale, același inculpat l-a chemat, de mai multe ori, în biroul său, solicitându-i să facă plata, și, tot după emiterea facturilor fiscale de către SC "K." SRL, inculpata I., începând cu jumătatea lunii noiembrie a anului 2012, l-a chemat, în mai multe rânduri, la cabinetul inculpatului B., unde i-a solicitat să facă plata facturilor fiscale respective, precizând că se prezenta la aceste chemări deoarece știa că vin din partea unui ministru secretar de stat, cu toate că acesta nu avea competențe în efectuarea plăților, apoi l-a informat pe martorul BB., directorul general, despre aceste solicitări.

La cercetarea judecătorească, audiat la termenul de judecată din data de 10 iunie 2015, martorul AA., deși a precizat că-și menține declarația de la urmărirea penală, a afirmat că inculpatul D. nu s-a implicat în urgentarea procedurii de negociere, iar inculpata I., șef de cabinet al inculpatului B., i s-a părut de bună-credință atunci când întreba despre plata facturilor fiscale, în timp ce, cu privire la inculpatul D., poate spune că i-a solicitat, în mod direct, să efectueze plata celor două facturi fiscale. Aceste atenuări și nuanțări ale susținerilor ferme inițiale nu pot altera credibilitatea conținutului primei sale declarații, de la urmărirea penală, dată în urmă cu mai bine de 1 an și jumătate, fiind justificată o asemenea incertitudine după trecerea unei perioade de timp considerabilă.

Martora NN., atât în declarația sa din data de 21 noiembrie 2013, de la urmărirea penală, cât și la cercetarea judecătorească, a arătat că în perioada lunilor iunie- decembrie ale anului 2012, a fost consilierul personal al ministrului transporturilor și infrastructurii, martorul Q., iar inculpatul D., despre care știa că este consilier al aceluiași ministru, a avut, în perioada iulie 2012 - septembrie 2012, întâlniri destul de dese cu diverse persoane din cadrul ministerului sau din cadrul companiilor subordonate ministerului, printre care martorii AA., de la C.N.A.D.N.R. SA, și T., însă nu cunoaște conținutul acestor discuții, întrucât, de cele mai multe ori, părăsea biroul, munca sa fiind de teren.

Martora OO., care avea la data audierii sale, 21 noiembrie 2013, la urmărirea penală, funcția de șef Departament Resurse Umane din cadrul C.N.A.D.N.R. SA, a arătat că era de notorietate faptul că inculpatul D. era extrem de apropiat de martorul Q., ministrul transporturilor și infrastructurii, iar, în perioada iunie 2012 - decembrie 2012, pe timpul cât a lucrat, ca secretar, la cabinetul ministrului transporturilor și infrastructurii, acesta i-a solicitat să-i cheme pe martorii AA., pe atunci director general, pe urmă director adjunct economic al C.N.A.D.N.R. SA, și pe T., în contextul mai multor întrevederi pe care acesta le avea cu persoane cu funcții de conducere din cadrul companiilor aflate în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Cu privire la inculpatul F., a dedus că acesta avea un contract încheiat cu C.N.A.D.N.R. SA, întrucât inculpatul D., în discuțiile cu acesta, îi spunea să meargă la martorul U., director la Direcția Exploatare Infrastructuri Rutiere din cadrul C.N.A.D.N.R. SA, pentru că a vorbit cu acesta, precizând faptul că inculpații F. și E. erau o prezență aproape continuă în biroul inculpatului D.

Toate aceste afirmații au fost susținute în fața Curții, la termenul de judecată din data de 30 septembrie 2015, când martora OO. a fost reaudiată.

Martorul U., atât î