ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3894/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nr. 2235/P/2008 emis la data de 18 mai 2009 și înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș sub nr. 3039/30/2009 la data de 19 mai 2009, inculpatul O.Ș.L., a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., falsificare de monedă în formă continuată, prevăzută de art. 282 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., punere în circulație a valorilor falsificate în formă continuată, prevăzută de art. 282 alin. (2) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) și b) C. pen. În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului O.Ș.L. că a indus în eroare, prezentându-se drept reprezentat al unor societăți la care nu avea nici o calitate și folosindu-se de acte pe care Ie-a falsificat, reprezentanții părților vătămate SC C.T. SRL București, SC M.S. SRL, SC E.L. SRL, SC T.L. SRL, SC C.T. SRL, SC M.S. SRL, SC C.D.A. C.P.I. SRL și SC S.H. SRL, cu ocazia încheierii unor contracte privind achiziția unor bunuri, în scopul obținerii unui folos material, activitate prin care s-a produs un prejudiciu total de 262.360,02 lei.

De asemenea, s-a reținut în sarcina inculpatului că a completat cu date nereale un număr de 27 bilete la ordin și 2 file CEC pe care Ie-a folosit apoi în activitatea de inducere în eroare a părților vătămate SC C.T. SRL, SC M.S. SRL, SC E.L. SRL, SC T.L. SRL, SC C.T. SRL, SC M.S. SRL, SC C.D.A. C.P.I. SRL si SC S.H. SRL, cu ocazia încheierii unor contracte. S-a mai reținut în sarcina inculpatului că a completat cu date nereale mai multe înscrisuri, aplicând ștampila unor societăți comerciale fără a avea acest drept și Ie-a semnat cu numele altor persoane, pe care Ie-a folosit apoi în activitatea de inducere în eroare a părților vătămate SC C.T. SRL, SC M.S. SRL, SC E.L. SRL, SC T.L. SRL, SC C.T.

SRL, SC M.S. SRL, SC C.D.A. C.P.I. SRL si SC S.H. SRL, cu ocazia încheierii unor contracte. Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, respectiv procesele verbale de recunoaștere după planșe foto, plângerile și declarațiile reprezentanților părților vătămate SC C.T. SRL, SC M.S. SRL, SC E.L. SRL, SC T.L. SRL, SC C.T. SRL, SC M.S. SRL, SC C.D.A. C.P.I. SRL si SC S.H. SRL, declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor J.O., D.I., S.H.T., B.M.P., B.T., B.D.D., B.M.S., M.M., O.C.C., O.R., instanța reține următoarea situație de fapt: în cursul lunii octombrie 2008 inculpatul O.Ș.L. a achiziționat în numele firmei SC O. SRL aparatură medicală în valoare de 24.546,80 lei, de la SC C.T.

SRL București, plătind cu un bilet la ordin fără acoperire pe care l-a semnat și ștampilat în calitate de reprezentant al SC O. SRL. Inculpatul O.Ș.L. a semnat în calitate de director general al SC O. SRL contractul de distribuție din data de 08 octombrie 2008 încheiat între SC C.T. SRL și SC O. SRL, declarația întocmită de inculpat la data de 08 octombrie 2008 - anexă a contractului indicat anterior, iar pe biletul la ordin a fost aplicată o ștampila a SC O. SRL și semnată de către inculpat. Potrivit verificărilor efectuate, la data emiterii biletului la ordin, administratorul SC O. SRL era numitul B.M.S., care a declarat că nu are cunoștință de manoperele dolosive ale inculpatului O. Folosindu-se de același nume, respectiv M.C., reprezentant al SC O. SRL, inculpatul O.Ș.L.

a indus în eroare pe reprezentanții SC M.S. SRL Timișoara, astfel că în data de 04 septembrie 2008 inculpatul s-a deplasat la magazinul SC M.S. SRL din Timișoara, unde s-a prezentat sub numele de M.C., reprezentantul SC O. SRL și a achiziționat marfă în valoare de 8.294,63 lei completând în fals un bilet la ordin pentru suma respectivă și semnând în fals factura fiscală 455/04 septembrie 2008. Astfel, în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că inculpatul O. a confecționat o ștampilă a SC O. SRL în centrul comercial I.M. din Timișoara, la punctul de lucru al SC T. SRL, factură pe care a folosit-o în activitatea de a induce în eroare părțile vătămate, prezentându-se sub numele de M.C., reprezentant al SC O. SRL.

Potrivit plângerii numitului S.M., administrator al SC M.S. SRL rezultă că după ce banca i-a comunicat refuzul la plată privind biletul la ordin emis de inculpat a încercat să i-a legătura telefonic cu acesta. Inițial, inculpatul i-a răspuns spunându-i că îi va restitui marfa pentru ca ulterior acesta să nu îi mai răspundă la telefon. De asemenea, inculpatul O.Ș.L. a indus în eroare și reprezentanții SC E.L. SRL, emițând în fals un număr de 11 bilete la ordin în numele SC A.C. SRL, societate unde nu avea nici o calitate, acesta prezentându-se sub numele de O.R., administratorul A.C., achiziționând marfă în valoare totală de 77.175,44 lei, pentru care a emis cele 11 bilete la ordin avalizate în nume propriu, bilete la ordin care au fost ulterior refuzate la plată pe motivul „lipsă disponibil, lipsă mandat a semnatarului, litigiu cu privire la dreptul de proprietate". Inculpatul O.Ș.L.

s-a deplasat în data de 09 iulie 2008 la sediul SC E.L. SRL din Timișoara, unde s-a prezentat drept O.R., reprezentat al SC A.C. SRL și a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 09 iulie 2008 semnându-l și aplicând pe acesta o ștampilă a SC A.C. SRL, iar ulterior, în urma emiterii celor 11 facturi, inculpatul a emis 11 bilete la ordin false întrucât Ie-a semnat în numele SC A.C. SRL fără a avea vreo calitate în această societate. Inculpatul O.Ș.L. s-a folosit din nou de numele și calitatea numitului M.C., reprezentat al SC O. SRL, achiziționând marfa de la SC T.L. SRL pentru care a emis, în fals un bilet la ordin în valoare de 5060,82 lei, iar acesta a fost refuzat la plata pe motiv „cont poprit, lipsa totala disponibil". Inculpatul a achiziționat de la SC C.T.

SRL, în numele SC B.L. SRL, firmă unde, de asemenea nu avea nici o calitate, diverse materiale electrice, în valoare totală de 75.219.88 lei. Acesta s-a deplasat în data de 14 martie 2008 la punctul de lucru din Timișoara, a SC C.T. SRL, prezentându-se sub numele de C.V.D., reprezentant al SC B.L. SRL, ocazie cu care a încheiat contractul de vanzare-cumpărare din 14 martie 2008 potrivit căruia plata mărfii achiziționate de inculpat urma sa se facă cu ordin de plată în termen de 30 de zile. Totodată inculpatul a completat, semnat și ștampilat în numele administratorului SC B.L. SRL, numitul C.V.D., fila CEC care nu avea menționată suma și care a fost lăsată drept garanție. Reprezentanții SC C.T.

SRL au emis mai multe facturi corespunzătoare bunurilor ridicate de inculpat, valoarea totală fiind 75.219.88 lei. Întrucât marfa nu a fost plătită, reprezentanții firmei prejudiciate au completat și introdus fila CEC la plata, dar aceasta a fost refuzată pe motiv „lipsa totala disponibil, client aflat în interdicție bancară". În data de 12 august 2008 inculpatul O.Ș.L. s-a deplasat la sediul SC M.S. SRL din Timișoara unde s-a prezentat ca fiind administratorul SC A.C. SRL și a încheiat în această calitate contractul de colaborare din 12 august 2008. La încheierea contractului inculpatul a lăsat drept garanție fila CEC emisă de SC C.M.I. SRL în favoarea SC A.C. SRL și pe care a girat-o în favoarea SC M.S.

SRL, iar la data de 13 august 2008 a ridicat marfă în valoare de 30.590 lei pentru care a înmânat fila CEC ce avea menționată ca data scadentă 26 septembrie 2008 și care a fost emisă de SC C.M.I. SRL în favoarea SC A.C. SRL, iar inculpatul a girat-o în favoarea SC M.S. SRL. La data de 18 august 2008 inculpatul O.Ș.L. a ridicat din nou marfă ce i-a fost livrată conform facturii fiscale pentru suma de 17.386,76 iar acesta a emis în numele SC A.C. SRL un bilet la ordin fals pentru suma de 20.000 lei, urmând a comanda și altă marfă pentru a acoperi diferența de preț față de marfa ridicată. În data de 19 august 2008 inculpatul a mai comandat marfă în valoare de 22.837,82 lei ce urma să fie ridicată după încasarea instrumentelor de plată emise anterior, iar ulterior, după refuzul de încasare, factura fiscală aferentă a fost stornată.

Atât cecul cât și biletul la ordin au fost refuzate la plată pe motivul „lipsa disponibil în cont și lipsa de mandat a semnatarului". La data de 27 martie 2008 inculpatul O.L. s-a prezentat la punctul de lucru al SC C.D.A. C.P.I. SRL din Timișoara, și, susținând că este reprezentantul legal al SC D. SRL a achiziționat marfa în valoare de 5.743,45 lei conform facturii din 27 martie 2008, semnată de inculpat, iar pentru suma respectivă acesta a emis un bilet la ordin în numele SC D. SRL. Biletul la ordin este fals, întrucât a fost completat de inculpat și semnat în locul administratorului acestei societăți C.C. deși nu avea nici o calitate în acesta firma. De asemenea, inculpatul a mai semnat în calitate de reprezentant al SC D. SRL și contractul de vânzare-cumpărare din 28 martie 2008, folosind numele O.L.

La data de 16 aprilie 2008 inculpatul O.Ș.L. s-a prezentat drept numitul O.R., administrator al SC A.C. SRL și a încheiat în acesta calitate contractul de vânzare-cumpărare din 16 aprilie 2008 cu reprezentanții SC S.H. SRL cumpărând marfă și achitând cu mai multe bilete la ordin care ulterior au fost refuzate la plata, pe motiv „lipsa de mandat a semnatarului, lipsă totală disponibil". S-a mai reținut că inculpatul nu avea nici o calitate în firma respectivă și implicit nici specimen de semnătură în bancă, singura persoană cu specimen de semnătură era numitul O.R. Prin sentința penală nr. 114/PI din 01 martie 2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 3039/30/2009, în baza art. 334 C. proc.

pen. a fost respinsă cererea inculpatului O.Ș.L., formulată prin apărător, privind schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina sa prin rechizitoriu. În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 42 C. pen. a fost condamnat inculpatul O.Ș.L. la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată. În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) - dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 282 alin. (1) raportat la art. 41 alin. (2) C. pen.

și cu aplicarea art. 42 C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă sau alte valori în formă continuată. În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) - dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 282 alin. (2) raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 42 C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație de valori falsificate în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) - dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 290 C. pen. raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) - dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale, pe durata executării pedepsei. În baza art. 35 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, cea mai grea dintre pedepsele complementare, respectiv interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) - dreptul de a fi administrator al unei societăți comerciale, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 12 martie 2009 și a arestului preventiv de la data de 01 aprilie 2009 la zi.

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. și cu aplicarea art. 998, 999 C. civ. a fost obligat inculpatul la plata sumelor de 24.546, 80 lei daune materiale către partea civilă SC C.T. SRL București, 8.294,63 lei daune materiale către partea civilă SC M.S. SRL, 77.175 lei daune materiale către partea civilă SC E.L. SRL, 9.424 lei daune materiale către partea civilă SC T.L. SRL, 75.219, 88 lei daune materiale către partea civilă SC C.T. SRL, 47.976, 82 lei daune materiale către partea civilă SC M.S. SRL, 5.743,45 lei daune materiale către partea civilă SC C.D.A. C.P.I. SRL Hunedoara și 115.081 lei daune materiale către partea civilă SC S.H. SRL. În baza art. 353 C. proc.

pen. raportat la art. 163 C. proc. pen. s-a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra autoturismului marca B., aparținând inculpatului, până la concurența sumei acordate cu titlu de daune materiale părții civile SC E.L. SRL. În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 348 C. proc. pen. s-a dispus anularea următoarelor înscrisuri: contract de distribuție din 08 octombrie 2008 încheiat între SC C.T. SRL și SC O. SRL Timișoara, declarația întocmită de inculpat la data de 08 octombrie 2008 - anexă a contractului indicat anterior, factura fiscală emisă la data de 04 septembrie 2008 de SC M.S. SRL, contractul de vânzare-cumpărare din 09 iulie 2008, contractul de vânzare-cumpărare din 14 martie 2008 încheiat între SC C.T.

SRL și SC B. SRL, procesul verbal de predare-primire încheiat la data de 25 martie 2008 anexă la contractul indicat anterior, avizul de însoțire a mărfii din 17 martie 2008 întocmit de SC C.T., contractul de colaborare din 12 august 2008 încheiat între SC M.S. SRL și SC A.C. SRL, procesul verbal încheiat la data de 19 august 2008 anexă la contractul indicat anterior, contractul de vânzare-cumpărare din 28 martie 2008 încheiat între SC C.D.A. C.P.I. și SC D. SRL, factura fiscală emisă la data de 27 martie 2008 de SC C.D.A. C.P.I. SRL, contractul de vânzare-cumpărare din 16 aprilie 2008 încheiat între SC S.H. SRL și SC A.C. SRL, biletul la ordin emis la data de 07 octombrie 2008 de către SC O. SRL în favoarea SC C.T.

SRL, biletul la ordin emis la data de 04 septembrie 2008 de către SC O. SRL în favoarea SC M.S. SRL, biletele la ordin emise la datele de 01 august 2008, 21 iulie 2008, 23 iulie 2008, 10 iulie 2008, 08 iulie 2008, 28 iulie 2008, 14 iulie 2008, 28 august 2008, 30 iulie 2008, 29 iulie 2008, 17 iulie 2008, de către SC A.C. SRL în favoarea SC E.L. SRL, biletul la ordin emis la data de 09 octombrie 2008 de către SC O. SRL în favoarea SC T.L. SRL, fila cec emisă la data de 25 iunie 2008 de SC B. SRL în favoarea SC C.T. SRL, fila cec emisă la data de 26 septembrie 2008 de către SC A.C. SRL în favoarea SC M.S. SRL, biletul la ordin emis la data de 20 august 2008 de către SC A.C. SRL în favoarea SC M.S.

SRL, biletul la ordin emis la data de 27 martie 2008 de către SC D. SRL în favoarea SC C.D.A. C.P.I. SRL, biletele la ordin emise la datele de 23 iunie 2008, 03 iunie 2008 și 20 aprilie 2008 de către SC A.C. SRL în favoarea SC C.D.A. C.P.I. SRL. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Timiș a reținut următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 215 alin. (1) C. pen. infracțiunea de înșelăciune presupune, din punct de vedere obiectiv, o acțiune de inducere în eroare ce poate fi săvârșită prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate.

Ținând seama de probele administrate în cauză prima instanță a constatat că fapta inculpatului O.Ș.L. de a se prezenta în fața reprezentanților părților vătămate, sub diferite calități pe care nu le deținea, inducându-i în eroare sub acest aspect, în vederea încheierii unor contracte comerciale pe care ulterior nu Ie-a onorat, neefectuând plățile datorate, fapt ce a condus la producerea unor prejudicii în patrimoniile părților vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, faptă prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. În primul rând tribunalul a luat în considerare adresele întocmite de către O.R.C. de pe lângă Tribunalul Timiș și comunicate organelor de urmărire penală, din care rezultă că inculpatul nu deținea nicio calitate la niciuna dintre următoarele societăți comerciale: SC A.C.

SRL, SC O. SRL, SC B.L. SRL sau SC D. SRL. Din analiza acestor înscrisuri se poate constata că administratorul SC A.C. SRL era numitul G.V., administratorul SC O. SRL era numitul B.M., iar administratorul SC B.L. SRL și SC D. SRL era numitul C.V. Cu toate acestea, s-a reținut că reprezentanții părților vătămate au confirmat faptul că inculpatul s-a prezentat sub diferite identități și calități, reușind să-i inducă în eroare în momentul încheierii unor contracte comerciale. Astfel,s-a reținut că martorul O.D., administratorul SC C.T. SRL, a menționat că în luna octombrie 2008 a fost contactat de către inculpat, care a pretins că se numește M.C. și este administratorul SC O. SRL. Inculpatul i-a solicitat o ofertă pentru produse ortopedice, pe care i-a prezentat-o și a acceptat-o.

Produsele au fost aduse de la lași și livrate către SC O. SRL, dar după descărcarea mărfii, în loc de filă cec șoferul a primit din partea inculpatului un bilet la ordin. Martorul a mai arătat că acel contract de distribuție încheiat între părți a fost semnat de către inculpat în calitate de director al SC O. SRL, iar în momentul în care a aflat că inculpatul se numește O. și nu M. a dorit să-și recupereze marfa, dar nu a mai găsit-o, în condițiile în care la locul unde apărea sediul social al firmei nu funcționa nici o societate comercială. S-a mai reținut că la rândul său, martorul S.M., administrator al SC M.S. SRL, a precizat că la magazinul firmei a venit un bărbat care s-a prezentat ca fiind M.C., reprezentant al SC O. SRL.

A cumpărat marfă de la această societate comercială, iar la rubrica delegatului de pe factura emisă în cauză au fost completate datele de identificare comunicate de inculpat. Inculpatul a semnat și ștampilat personal factura, iar pentru plata produselor a lăsat un bilet la ordin pe care, de asemenea, l-a semnat și ștampilat personal. Biletul la ordin era scadent la data de 19 septembrie 2008, dar a fost refuzat la plată. Ulterior, martorul l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana ce a achiziționat marfa și care sa prezentat ca fiind M.C., reprezentant al SC O. SRL. Tribunalul a constatat că aceleași aspecte au fost relatate și de martorul D.N.M., administrator al SC E.L. SRL, care a arătat că relațiile comerciale cu SC A.C.

SRL s-au desfășurat prin intermediul unei persoane care s-a recomandat ca fiind O.R., reprezentant al A. Cu această persoană a fost încheiat un contract în baza căruia au fost emise 13 facturi fiscale semnate de reprezentantul A., care a emis pentru plata produselor nu mai puțin de 11 bilete la ordin, care au fost refuzate la plată. Totodată, prima instanță a reținut că și martorul D. l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care s-a recomandat sub numele de O.R., repezentant al A.C. și care a ridicat marfa de la E. S-a constatat de către prima instanță că inculpatul a procedat în aceeași manieră și în ceea ce privește relația desfășurată cu SC T.L. SRL. Potrivit declarațiilor martorului S.l.A., inculpatul s-a prezentat la sediul firmei sub numele de M.C., reprezentant al SC O. SRL.

A achiziționat marfă pentru plata căreia a lăsat un avans de 500 lei, după care a emis un bilet la ordin semnat sub numele de M.C., bilet la ordin care a fost refuzat la plată. Apoi, inculpatul a dispărut, martorul recunoscându-l ca fiind persoana ce s-a recomandat sub numele de M.C. S-a mai reținut că la rândul său, martorul P.E., reprezentant al SC M.S. SRL, a menționat că inculpatul s-a prezentat la sediul societății în calitate de reprezentant al SC A.C. SRL. A achiziționat marfă de aici și pentru plata acesteia a lăsat drept garanție o filă cec. După livrarea produselor, inculpatul a mai efectuat o comandă, iar pentru plată a emis un bilet la ordin. Ambele instrumente de plată au fost refuzate datorită lipsei de disponibil.

Și martorul P. l-a recunoscut pe inculpat ca fiind cel care s-a prezentat la sediul firmei în calitate de reprezentant al SC A.C. SRL. După cum s-a constatat, martorul D.G., reprezentant al SC C.D.A. C.P.I. SRL, a declarat că inculpatul s-a prezentat la sediul firmei în calitate de reprezentant al SC D. SRL. Au încheiat un contract în baza căruia au fost livrate produsele, acestea fiind ridicate de către inculpat, iar pentru plată a fost emis un bilet la ordin, care a fost refuzat pe motivul lipsei de disponibil. De asemenea, prima instanță a reținut martorul G. l-a recunoscut pe inculpat ca fiind persoana ce s-a prezentat în calitate de reprezentant al SC D. SRL. Aspecte identice au fost reținute de tribunal și în ceea ce privește relațiile pe care inculpatul Ie-a avut cu SC S.H.

SRL, martorul B.M. menționând că au fost vândute mărfuri către SC A.C. SRL ce ar fi trebuit să fie plătite cu mai multe bilete la ordin emise de inculpat, bilete ce au fost refuzate la plată datorită lipsei de disponibil. Martorul a mai subliniat că inculpatul s-a prezentat sub numele de O.R., aspect confirmat și de martorul S.H., ambii recunoscându-l pe inculpat ca fiind cel ce s-a recomandat în calitate de reprezentant al SC A.C. SRL. În sfârșit, s-a reținut că potrivit plângerii formulate de partea vătămată SC C.T. SRL, în baza unui contract încheiat cu inculpatul, care s-a prezentat ca fiind numitul C.V., reprezentant al SC B.L. SRL, au fost livrate mărfuri către această societate comercială.

în momentul livrării, inculpatul a lăsat o filă cec ce urma să fie introdusă la plată numai după înștiințarea debitorului. întrucât marfa nu a fost plătită, la data de 20 iunie 2008 debitorul a fost înștiințat că fila cec va fi introdusă la plată, la dosar existând adresa întocmită în acest sens, după care, fiind introdusă la plată fila cec a fost refuzată pe motivul lipsei de disponibil și client aflat în interdicție bancară de emitere a cecurilor. Tribunalul a constatat că la dosarul de urmărire penală se regăsesc toate biletele la ordin și filele cec emise de inculpat, împreună cu refuzurile băncilor și justificarea acestor refuzuri. Prima instanță a reținut și faptul că, așa cum rezultă din adresele B.N.R.

(adresele din 21 ianuarie 2009, din 19 martie 2009, din 16 aprilie 2009) societățile comerciale în numele cărora inculpatul a încheiat contractele comerciale ce formează obiectul prezentului dosar nu s-au aflat la primele incidente de acest fel. Astfel, SC O. SRL figura, la data de 29 decembrie 2008, cu 3 incidente de plată cu bilete la ordin. La data de 06 februarie 2009, SC A.C. SRL figura cu nu mai puțin de 52 de incidente de plată cu bilete la ordin, în vreme ce, la data de 12 februarie 2009, SC B.L. SRL figura cu 12 incidente de plată care au atras intrarea în interdicție bancară de a emite cecuri în perioada 19 martie 2008 - 02 iulie 2009. S-a constatat că organele judiciare au procedat la audierea inculpatului, acesta recunoscând în mare parte învinuirile ce i-au fost aduse, în acest sens, inculpatul recunoscând faptul că nu deținea nicio calitate la niciuna dintre societățile A.C., O., B. sau D. El a menționat că ștampila de la SC A.C.

SRL a ajuns în posesia sa în urma unei relații de colaborare pe care această firmă a avut-o cu SC P.D. SRL, recunoscând că s-a și folosit de această ștampilă deși nu avea nici un drept. În ceea ce privește ștampila de la SC O. SRL, s-a reținut că inculpatul a menționat că a confecționat-o singur la o firmă care funcționează în l.M. Sub acest aspect, susținerile inculpatului au fost confirmate și prin procesul verbal de constatare întocmit de organele de urmărire penală la data de 16 februarie 2009, în cuprinsul căruia s-a consemnat faptul că inculpatul și-a confecționat o ștampilă cu datele de identificare ale SC O. SRL la SC T. SRL din l.M., de la sediul acestei firme fiind ridicată și o filă A4 conținând ștampilele confecționate la data de 30 septembrie 2008, filă pe care apare și ștampila confecționată pentru SC O. SRL la solicitarea inculpatului O. S-a mai reținut că inculpatul a recunoscut faptul că în fața reprezentanților SC M.S.

SRL și SC C.T. SRL s-a prezentat sub numele de M.C., încheind contractele comerciale în calitate de reprezentant al O. SRL. În ceea ce privește SC E.L. SRL inculpatul a precizat că s-a prezentat în fața reprezentanților acestei societăți comerciale sub numele său real, aspect ce a fost însă contrazis de martorul D., acesta indicând faptul că inculpatul s-a recomandat ca fiind O.R. De asemenea, s-a constatat că inculpatul a recunoscut și faptul că față de SC T.L. SRL a emis un bilet la ordin deși nu avea nicio calitate în cadrul SC O. SRL, același lucru repetându-se și în ceea ce privește SC M.S. SRL unde a semnat contractul și fila cec deși nu avea nicio calitate în cadrul SC A.C. SRL. Inculpatul și-a completat declarațiile arătând că la SC C.T.

SRL și SC C.P. SRL, a fost trimis de către numitul C.V. Fila cec și biletul la ordin emise pentru cele două societăți comerciale, potrivit susținerilor inculpatului, nu ar fi fost emise de el, ci de C.V., el nefăcând altceva decât să le înmâneze reprezentanților celor două societăți comerciale. De asemenea, inculpatul a menționat că niciodată nu s-a prezentat în fața reprezentanților acestor firme ca fiind C.V. Sub acest aspect, prima instanță a apreciat că declarațiile inculpatului au fost contrazise de celelalte probe administrate în cauză. Martorul D.G. a subliniat faptul că biletul la ordin emis de SC D. SRL era completat pe numele de C., atrăgându-i atenția inculpatului asupra acestui aspect, moment în care inculpatul personal a semnat acest bilet la ordin în fata sa, Referitor la SC C.T.

SRL, s-a constatat de către tribunal că la dosarul cauzei există declarațiile mai multor persoane care atestă faptul că inculpatul s-a prezentat ca fiind C.V. În acest sens au fost observate declarațiile martorului J.O. care a menționat că, în momentul în care lucra pentru SC C.T. SRL, a venit la ea un bărbat care s-a recomandat ca fiind C.V. și i-a înmânat fila cec, martorul observând faptul că fila cec era completată, semnată și ștampilată. Aceleași aspecte s-a reținut că au fost reiterate și de martorii D.I., care a livrat materialele din depozitul SC C.T. SRL unei persoane care s-a prezentat ca fiind C.V., și O.C., care a menționat că inculpatul s-a prezentat ca fiind C.V., reprezentant al SC B. SRL, semnând contractul în calitate de cumpărător.

De asemenea, s-a reținut și faptul că toți cei 3 martori indicați mai sus l-au recunoscut pe inculpat ca fiind persoana care s-a recomandat C.V., reprezentant al SC B. SRL. În sfârșit, în ceea ce privește SC S.H. SRL, prima instanță a constatat că inculpatul a recunoscut faptul că el a semnat și ștampilat biletele la ordin care au fost refuzate la plată datorită lipsei de disponibil. La soluționarea cauzei Tribunalul Timiș a luat în considerare și declarațiile martorilor B.M.P., B.T. și B.M. Astfel, martorul B. a indicat faptul că a cumpărat SC O. SRL de la ceilalți doi martori, B. și B., aspect care a fost confirmat și de aceștia. Toți cei 3 martori au menționat că la începutul lunii septembrie 2008, pentru verificarea situației contabile a firmei, i-au predat inculpatului documentele de la O., moment în care numitul O.Ș.

și-a confecționat o ștampilă și a derulat mai multe operațiuni comerciale prin intermediul acestei firme, deși nu avea nici un drept să o facă. Pentru aceste considerente, s-a constatat că fapta inculpatului O.Ș.L. de a induce în eroare părțile vătămate, prezentându-se în calitate de reprezentant al unor societăți comerciale la care nu avea nici o calitate și folosindu-se de mai multe documente fără nici un drept, cu ocazia încheierii unor contracte comerciale, în scopul obținerii unor foloase materiale ilicite, în urma activității desfășurate de inculpat patrimoniile părților vătămate fiind prejudiciate, întrunește, din punct de vedere obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (1) C. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 215 alin. (2) C. pen. înșelăciunea este mai gravă dacă a fost săvârșită prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. Prin urmare, prima instanță a constatat că inculpatul s-a prezentat sub diferite nume (M.C., C.V. sau O.R.) și sub diferite calități (reprezentant al SC O. SRL, SC A.C. SRL, SC B. SRL, SC D. SRL), care nu corespundeau adevărului, astfel încât, în opinia sa în ceea ce-l privește pe inculpatul O. sunt îndeplinite și cerințele prevăzute de art. 215 alin. (2) C. pen. De asemenea, s-a apreciat de către tribunal că în prezenta cauză sunt întrunite și condițiile prevăzute de art. 215 alin. (3) C. pen., potrivit cărora constituie infracțiune și inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate.

Or, în prezenta cauză, s-a considerat că din materialul probator administrat rezultă că inducerea în eroare a părților vătămate s-a realizat cu prilejul încheierii și executării unor contracte comerciale, în acest moment inculpatul prezentându-se sub identități și calități mincinoase, pentru ca ulterior să emită, în timpul executării contractelor, mai multe bilete la ordin sau file cec fără acoperire. Sub aspectul laturii subiective, tribunalul a apreciat inculpatul a acționat cu intenție directă. în acest sens, s-a considerat că numitul O.Ș. a avut reprezentarea faptului că desfășoară mai multe acțiuni de inducere în eroare și că prin aceasta pricinuiește pagube patrimoniilor părților vătămate, urmare socialmente periculoasă pe care a urmărit-o prin executarea activității infracționale, aspect confirmat prin aceea că inculpatul a urmărit obținerea unor foloase materiale ilicite.

Ținând seama de condițiile de existentă ale infracțiunii continuate, respectiv unitatea de subiect activ, unitatea de rezoluție infracțională și pluralitatea de acte de executare, prima instanță a reținut în sarcina inculpatului și prevederile art. 41 alin. (2) C. pen., considerând că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, care a fost suficient de determinată și care s-a menținut în linii generale pe parcursul desfășurării întregii activități infracționale, inculpatul a realizat mai multe acțiuni de inducere în eroare a părților vătămate în vederea atingerii unui scop unic - obținerea de foloase materiale, fiecare dintre aceste acțiuni realizând conținutul legal al infracțiunii de înșelăciune.

Nu în ultimul rând, s-a constatat că potrivit dispozițiilor art. 146 C. pen. prin noțiunea de „consecințe deosebit de grave" se înțelege o pagubă materială mai mare de 200.000 lei. Pe de altă parte, instanța de fond a reținut că prin Decizia nr. 14/2006 pronunțată în interesul legii de Înalta Curte de Justiție și Casație, s-a stabilit că în cazul infracțiunii continuate, caracterul de consecințe deosebit de grave se determină prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate acțiunile sau inacțiunile prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracțiunii. Or, așa cum s-a apreciat că rezultă din probele administrate în cauză, prin activitatea sa infracțională, inculpatul a cauzat un prejudiciu total în valoare de 262.360 lei, astfel încât, prin raportare la prevederile art. 146 C. pen., Tribunalul Timiș a făcut și aplicabilitatea dispozițiilor art. 215 alin. (5) C. pen.

S-a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș inculpatul O.Ș. a fost trimis în judecată și pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă în formă continuată, faptă prevăzută de art. 282 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Potrivit dispozițiilor art. 282 alin. (1) C. pen. infracțiunea de falsificare de monedă presupune, sub aspectul elementului material, o acțiune de falsificare de monedă sau de alte valori, adică o acțiune de alterare a adevărului pe care acestea au destinația să-l exprime, acțiune ce se poate realiza prin contrafacere sau prin alterare. Luând în considerare probele administrate în cauză și analizate deja cu prilejul examinării infracțiunii de înșelăciune, Tribunalul Timiș a constatat că fapta inculpatului O.Ș.L.

de a falsifica mai multe bilete la ordin și file cec, prin contrafacerea subscrierii, inculpatul semnând și ștampilând aceste titluri pentru efectuarea plăților, deși nu avea nici o calitate care să-i permită să facă acest lucru, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 282 alin. (1) C. pen., putându-se reține intenția directă ca modalitate a vinovăției, în condițiile în care inculpatul a realizat faptul că falsifică anumite titluri de valoare și că prin aceasta crează o stare de pericol pentru încrederea publică de care ar trebui să se bucure astfel de titluri, urmare pe care a urmărit-o prin desfășurarea activității infracționale.

În același timp, observând și condițiile de existență ale infracțiunii continuate, în contextul în care activitatea inculpatului de falsificare a unor titluri de valoare s-a desfășurat în mod repetat, fiecare dintre acțiunile sale realizând conținutul legal al infracțiunii prevăzute de art. 282 alin. (1) C. pen., prima instanță a reținut în sarcina numitului O.Ș. și prevederile art. 41 alin. (2) C. pen. Infracțiunea prevăzută de art. 282 C. pen. cuprinde și o faptă derivată - punerea în circulație a valorilor falsificate, faptă care presupune introducerea valorilor falsificate în circuitul financiar. Având în vedere probele administrate în cauză tribunalul a constatat că fapta inculpatului O.Ș.L.

de a folosi mai multe bilete la ordin și file cec, cunoscând împrejurarea că acestea sunt false (fiind semnate de o persoană neautorizată și având aplicată o ștampilă falsificată sau fără drept), în vederea producerii de consecințe juridice, inculpatul utilizând aceste titluri de valoare pentru efectuarea unor plăți, întrunește, atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 282 alin. (2) C. pen., și de această dată putându-se reține intenția directă ca modalitate a vinovăției, aprecierile prezentate în momentul analizării infracțiunii de falsificare de valori fiind valabile și în ceea ce privește infracțiunea de punere în circulație de valori falsificate.

De asemenea, în condițiile în care acțiunea de punere în circulație s-a repetat în timp, instanța de fond a reținut și dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen. Ținând seama de dispozițiile art. 290 C. pen. și art. 288 alin. (1) C. pen. tribunalul a constatat că infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată se poate realiza printr-o acțiune de falsificare a unui înscris sub semnătură privată prin contrafacerea scrierii sau a subscrierii sau prin alterarea înscrisului în orice alt mod.

În consecință, s-a apreciat că fapta inculpatului de a completa cu date nereale mai multe înscrisuri sub semnătură privată (contracte, facturi, avize de însoțire a mărfii, procese verbale de predare-primire), pe care Ie-a semnat sub o altă identitate și pe care a aplicat ștampila unor societăți comerciale în cadrul cărora nu deținea nici un fel de calitate, ulterior folosind aceste înscrisuri în vederea producerii de consecințe juridice prin inducerea în eroare a părților vătămate cu prilejul încheierii și executării unor contracte comerciale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen., putându-se reține intenția directă ca modalitate a vinovăției, în contextul în care inculpatul a urmărit ca finalitate producerea unor consecințe juridice.

Și în privința infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prima instanță a făcut aplicarea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen., acțiunea de falsificare repetându-se de mai multe ori în timp, fiecare dintre aceste acte realizând conținutul legal al infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen. Tribunalul Timiș a respins cererea inculpatului, formulată prin apărător, de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. S-a reținut că apărătorul inculpatului a susținut că, în ceea ce privește SC C.T.

SRL și SC S.H. SRL, infracțiunea de înșelăciune nu poate fi reținută, reprezentanții acestor două sosietăți comerciale cunoscându-l pe inculpat de mai multă vreme, între părți desfășurându-se relații comerciale îndelungate, astfel că nu se poate susține că ar fi fost induși în eroare la încheierea contractelor și, ca atare, prejudiciul cauzat acestor firme ar trebui scăzut din prejudiciul total cauzat de inculpat, cu consecința coborârii despăgubirilor sub limita de 200.000 lei. Susținerile apărătorului inculpatului nu au fost luate în considerare de către prima instanță, în condițiile în care s-a considerat că probele administrate în cauză infirmă varianta prezentată de acesta. Martorii J.O., D.I.

și O.C. au precizat foarte clar că inculpatul s-a prezentat la sediul C.T. în calitate de reprezentant al SC B. SRL și sub numele de C.V., semnând toate documentele în calitate de cumpărător și plătind marfa ridicată cu un cec fără acoperire. Chiar și în situația în care s-ar fi prezentat sub identitatea sa reală, inculpatul tot ar fi săvârșit infracțiunea de înșelăciune, el cunoscând împrejurarea că nu deținea nicio calitate în cadrul SC B. SRL, astfel încât nu era îndreptățit să semneze și să ștampileze documente în numele acestei societăți comerciale și, cu atât mai puțin, să plătească marfa ridicată cu un cec fără acoperire, în condițiile în care la data prezentării filei cec SC B. SRL se afla în interdicție bancară de a efectua plăți cu cecuri.

De asemenea, prima instanță a reținut martorul B.G., administrator la SC S.H. SRL, a menționat faptul că inculpatul s-a prezentat ca fiind O.R., reprezentant al SC A.C. SRL, și prin intermediul său a fost livrată marfă către această societate, marfă care trebuia plătită prin bilete la ordin refuzate la plată, aceleași aspecte fiind evidențiate și de martorul S.H., astfel încât nici în ceea ce privește această societate comercială nu se poate dispune achitarea inculpatului, activitatea de inducere în eroare a părții vătămate fiind dovedită.

Pentru aceste considerente, Tribunalul Timiș a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, urmând ca la individualizarea judiciară a pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului să țină seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.., respectiv gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. S-a apreciat că faptele inculpatului prezintă un grad de pericol social deosebit. Prin acțiunile sale inculpatul a adus atingere nu numai relațiilor sociale cu caracter patrimonial care presupun buna credință a celor ce participă la astfel de relații, ci și relațiilor sociale referitoare la încrederea publică de care trebuie să se bucure orice titlu de valoare sau înscris sub semnătură privată.

La stabilirea pedepselor prima instanță a luat în considerare și persoana inculpatului. Acesta, la data desfășurării activității infracționale, nu era cunoscut cu antecedente penale, aspect ce relevă o periculozitate mai redusă a personalității sale. De asemenea, s-a reținut că în cursul procesului inculpatul a adoptat o poziție relativ sinceră, recunoscând în mare parte implicarea sa în activitatea infracțională, motiv pentru care, ținând seama și de valoarea mare a prejudiciului, precum și de dispozițiile art. 42 C. pen.

referitoare la sancționarea infracțiunii continuate, în vederea atingerii scopului pedepsei așa cum acesta este stabilit prin dispozițiile art. 52 C. pen., prima instanță a apreciat ca fiind suficientă aplicarea unor sancțiuni privative de libertate orientate spre minimul special, respectiv 10 ani închisoare pentru înșelăciune, două pedepse a câte 3 ani închisoare pentru falsificare de valori și punerea lor în circulație și 5 luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată. În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. Tribunalul Timiș a aplicat inculpatului și 3 pedepse complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

în ceea ce privește interzicerea exercitării dreptului de a fi administrator al unei societăți comerciale, în opinia primei instanțe, aceasta este oportună în condițiile în care întreaga activitate infracțională a inculpatului s-a desfășurat în legătură cu încheierea și executarea unor contracte comerciale, inculpatul prezentându-se în calitate de administrator al unor societăți la care nu deținea o astfel de calitate, un asemenea comportament fiind incompatibil cu calitatea de comerciant. Pedeapsa complementară a fost aplicată pentru o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale pentru înșelăciune, și 3 ani pentru falsificare de titluri de valoare și punerea lor în circulație. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen.

raportat la art. 34 lit. b) C. pen. tribunalul a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare, urmând ca aceasta să fie și pedeapsa rezultantă ce va fi executată de către inculpat. S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen. referitoare la pedeapsa accesorie, aprecierile prezentate anterior fiind valabile și în ceea ce privește această pedeapsă. În temeiul art. 35 alin. (2) C. pen. prima instanță a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, și cea mai grea dintre pedepsele complementare - interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) pe o perioadă de 5 ani. În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, urmând ca în baza art. 88 C. pen.

să deducă din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv. În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul a reținut că toate părțile vătămate s-au constituit părți civile în cauză cu sumele de bani reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate inculpatului și care nu au fost plătite. Ținându-se seama de materialul probator administrat în cauză, Tribunalul Timiș a constatat că într-adevăr, prin fapta sa de inducere în eroare a părților vătămate cu prilejul încheierii și executării unor contracte, marfa livrată nefiind plătită, inculpatul a provocat prejudicii patrimoniilor părților civile, prejudicii ce trebuie reparate, motiv pentru care, în temeiul art. 14 C. proc. pen.

raportat la art. 346 C. proc. pen. și cu aplicarea art. 998, 999 C. civ., îl va obliga pe acesta la plata despăgubirilor civile către părțile civile, după cum urmează: 24.546,8 lei către SC C.T. SRL, 8.294,63 lei către SC M.S. SRL, 77.175 lei către SC E.L. SRL, 9.424 lei către SC T.L. SRL, 75.219, 88 lei către SC C.T. SRL, 47.976 lei către SC M.S. SRL, 5743, 45 lei către SC C.P. SRL și 115.081 lei către SC S.H. SRL. În temeiul art. 353 C. proc. pen. raportat la art. 163 C. proc. pen., în condițiile în care partea civilă SC E.L. SRL a solicitat instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor inculpatului în vederea recuperării prejudiciului, prima instanță a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra autoturismului marca B. aparținând inculpatului.

În temeiul art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 348 C. proc. pen. tribunalul a procedat la anularea înscrisurilor falsificate, iar în temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva sentinței penale nr. 114/ PI din 01 martie 2010 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 3039/30/2009 a declarat apel, în termen legal, inculpatul O.Ș.L. Inculpatul nu a motivat în scris apelul declarat, iar susținerile orale ale inculpatului și apărătorului acestuia au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii; sustinându-se că faptele comise în raport cu părțile vătămate SC C.T. SRL și SC S.H. SRL nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune și, pe cale de consecință, s-ar impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1) - (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. întrucât cuantumul total al prejudiciului s-ar diminua cu sumele pretinse de cele două părți vătămate; precum și că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 282 C. pen. întrucât inculpatul nu a falsificat formularul biletelor la ordin și cec-urilor, formulare ce puteau fi achiziționate de la orice firmă de profil. Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate prin prisma motivelor de apel invocate de inculpat precum și din oficiu conform art. 371 alin. (2) C. proc.

pen., instanța de apel a constatat că aceasta este temeinică și legală, fiind în deplină concordanță cu ansamblul probatoriului administrat în cursul procesului penal și dispozițiile legale aplicabile, pentru următoarele considerente: Stare de fapt reținută de prima instanță a fost considerată corectă, aceasta făcând o evaluare completă și pertinentă a probatoriului administrat în cauză. Faptele inculpatului au fost probate prin declarațiile reprezentanților părților vătămate și martorilor, respectiv O.D.; S.M., D.N.M., S.l.A., P.E., B.M., D.G., J.O., D.I., O.C., B.M., B.T., B.M., adresele emise de O.R.C., contractele încheiate și actele emise de inculpat, respectiv - contract de distribuție din 08 octombrie 2008 încheiat între SC C.T.

SRL și SC O. SRL Timișoara, declarația întocmită de inculpat la data de 08 octombrie 2008 - anexă a contractului indicat anterior, factura fiscală emisă la data de 04 septembrie 2008 de SC M.S. SRL, contractul de vânzare-cumpărare din 09 iulie 2008, contractul de vânzare - cumpărare din 14 martie 2008 încheiat între SC C.T. SRL și SC B. SRL, procesul verbal de predare-primire încheiat la data de 25 martie 2008 anexă la contractul indicat anterior, avizul de însoțire a mărfii din 17 martie 2008 întocmit de SC C.T., contractul de colaborare din 12 august 2008 încheiat între SC M.S. SRL și SC A.C. SRL, procesul verbal încheiat la data de 19 august 2008 anexă la contractul indicat anterior, contractul de vânzare-cumpărare din 28 martie 2008 încheiat între SC C.D.A.

C.P.I. și SC D. SRL, factura fiscală emisă la data de 27 martie 2008 de SC C.D.A. C.P.I. SRL, contractul de vânzare-cumpărare din 16 aprilie 2008 încheiat între SC S.H. SRL și SC A.C. SRL, biletul la ordin emis la data de 07 octombrie 2008 de către SC O. SRL în favoarea SC C.T. SRL, biletul la ordin emis la data de 04 septembrie 2008 de către SC O. SRL în favoarea SC M.S. SRL, biletele la ordin emise la datele de 01 august 2008, 21 iulie 2008, 23 iulie 2008, 10 iulie 2008, 08 iulie 2008, 28 iulie 2008, 14 iulie 2008, 28 august 2008, 30 iulie 2008, 29 iulie 2008, 17 iulie 2008, de către SC A.C. SRL în favoarea SC E.L. SRL, biletul la ordin emis la data de 09 octombrie 2008 de către SC O. SRL în favoarea SC T.L.

SRL, fila cec emisă la data de 25 iunie 2008 de SC B. SRL în favoarea SC C.T. SRL, fila cec emisă la data de 26 septembrie 2008 de către SC A.C. SRL în favoarea SC M.S. SRL, biletul la ordin emis la data de 20 august 2008 de către SC A.C. SRL în favoarea SC M.S. SRL, biletul la ordin emis la data de 27 martie 2008 de către SC D. SRL în favoarea SC C.D.A. C.P.I. SRL, biletele la ordin emise la datele de 23 iunie 2008, 03 iunie 2008 și 20 aprilie 2008 de către SC A.C. SRL în favoarea SC C.D.A. C.P.I. SRL, dar și parte din declarațiile inculpatului. Astfel, în calitate de reprezentant al firmei SC O. SRL, calitate pe care nu o avea, administrator fiind numitul B.M.S., inculpatul O.Ș.L. a achiziționat, în cursul lunii octombrie 2008, aparatură medicală în valoare de 24.546,80 lei, de la SC C.T.

SRL București, semnând în calitate de director general al SC O. SRL contractul de distribuție din data de 08 octombrie 2008 încheiat între SC C.T. SRL și SC O. SRL, declarația din 08 octombrie 2008-anexă a contractului, plătind cu un bilet la ordin fără acoperire pe care l-a semnat și ștampilat în calitate de reprezentant al SC O. SRL; în data de 04 septembrie 2008 inculpatul s-a deplasat la magazinul SC M.S. SRL din Timișoara, unde s-a prezentat sub numele de M.C., reprezentantul SC O.SRL și a achiziționat marfă în valoare de 8.294,63 lei completând în fals un bilet la ordin pentru suma respectivă și semnând în fals factura fiscală din 04 septembrie 2008; a achiziționat marfă de la SC T.L. SRL, folosindu-se din nou de numele și calitatea numitului M.C., reprezentat al SC O. SRL pen