BLIDARI v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the P.A. "Lawyers for Human Rights"

Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,

efectuată de către asociația obștească „Juriștii pentru drepturile omului”

SECȚIUNEA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr. 2604/05

depusă de Maxim BLIDARI

împotriva Republicii Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a Patra), întrunită la 18 noiembrie 2008, în cadrul unei camere compuse din:

Nicolas Bratza,

Președinte,

Lech Garlicki,

Giovanni Bonello,

Ljiljana Mijović,

David Thór Björgvinsson,

Ledi Bianku,

Mihai Poalelungi,

judecători,

și Lawrence Early,

Grefier al Secțiunii

,

Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 14 decembrie 2004,

În urma deliberării, decide următoarele:

ÎN FAPT

Reclamantul, dl Maxim Blidari, este un cetățean al Republicii Moldova născut în anul 1968 și care locuiește în Chișinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său, dl V. Grosu.

Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate în felul următor.

Reclamantul lucra pentru o companie privată. La 22 martie 2002, el a fost concediat. El a inițiat proceduri judiciare, solicitând restabilirea sa la locul de muncă și plata restanțelor la salariu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la lucru.

La 28 iunie 2002, Judecătoria sectorului Ciocana a admis toate pretențiile reclamantului și a emis un titlu executoriu. Hotărârea nu a fost contestată și a devenit irevocabilă și executorie 15 zile mai târziu.

La 11 iulie 2002, reclamantul a fost concediat din nou. La 7

noiembrie 2002, Judecătoria sectorului Ciocana a dispus restabilirea lui la locul de muncă și plata restanțelor la salariu în mărime de 1,453 lei moldovenești (MDL) (aproximativ 112 euro (EUR)). Hotărârea nu a fost contestată și, după cincisprezece zile, a devenit irevocabilă și executorie. Instanța judecătorească a emis un titlu executoriu.

La 15 noiembrie 2002, angajatorul a restabilit reclamantul la locul de muncă însă nu a plătit restanțele la salariu, după cum a fost dispus de către instanța judecătorească.

La 3 aprilie 2003, reclamantul a fost concediat din nou. La 5

noiembrie 2003, Judecătoria Ciocana a dispus restabilirea lui la locul de muncă și plata restanțelor la salariu în mărime de MDL 2,848 (aproximativ EUR 180). Hotărârea nu a fost contestată și a devenit irevocabilă și executorie 15 zile mai târziu. În aceeași zi, instanța judecătorească a emis un titlu executoriu, pe care reclamantul l-a transmis companiei.

La 24 octombrie 2003, reclamantul a solicitat în mod repetat Departamentului de Executare a Deciziilor Judiciare al Ministerului Justiției („Departamentul”) executarea hotărârii judecătorești din 7 noiembrie 2002.

Deoarece compania nu a executat cele două hotărâri judecătorești, la 17

decembrie 2003, reclamantul a expediat Departamentului toată corespondența cu angajatorul său privind executarea, cu solicitarea de a asigura executarea titlurilor executorii emise la 7

noiembrie 2002 și 5 noiembrie 2003.

La 22 decembrie 2003, reclamantul a fost informat că cererile sale au fost expediate Oficiului de executare Ciocana, fiind fixat termenul limită pentru 15 ianuarie 2004. Potrivit reclamantului, el nu a fost informat despre acțiunile ulterioare ale Departamentului. La 7

mai 2004, el a solicitat Departamentului în mod repetat executarea celor două hotărâri judecătorești definitive pronunțate în favoarea sa. El a fost informat că Oficiul de executare Ciocana era responsabil de executare și că noul termen limită pentru executarea celor două titluri executorii a fost fixat pentru 1

iunie 2004.

La 14 iunie 2004, Departamentul l-a informat că cele două titluri executorii, pe care el le-a primit la 4 decembrie 2003, au fost executate și banii au fost transferați pe conturile sale la 3 iunie 2004. Nu a fost făcută însă vreo mențiune despre restabilirea la locul de muncă. Reclamantul a fost invitat la Departament să ridice sumele acordate. Reclamantul însă a comunicat numărul contului bancar în care el dorea ca Departamentul să-i transfere banii.

Potrivit reclamantului, în pofida solicitărilor repetate adresate Departamentului, inclusiv prin scrisorile din 12 și 14 iulie 2004, banii nu au fost transferați.

PRETENȚII

ÎN DREPT

La 19 februarie 2007, Curtea a primit observațiile Guvernului cu privire la această cauză. Curtea a expediat observațiile reclamantului, care a fost invitat să prezinte comentariile sale scrise până la 10 aprilie 2007. La cererea reprezentantului reclamantului, Curtea a extins acest termen până la 7 mai 2007.

La 21 mai 2007, reprezentantul reclamantului a informat Curtea că el nu îl mai reprezintă pe reclamant în procedurile în fața Curții, deoarece clientul său nu i-a prezentat mai multe documente relevante.

La 12 iunie 2007, Curtea a expediat reclamantului scrisoarea primită de la fostul său reprezentant, precum și observațiile Guvernului. Curtea a extins, cu titlu de excepție, termenul limită pentru depunerea observațiilor și pretențiilor sale privind satisfacția echitabilă până la 24 iulie 2007. Curtea nu a primit vreun răspuns.

Printr-o scrisoare recomandată la 13 august 2007, care a fost recepționată la 30

august 2007, Curtea a avertizat reclamantul că ea ar putea scoate cererea sa de pe rolul său. Reclamantul nu a răspuns.

În lumina celor de mai sus, potrivit articolului 37 § 1 (a) al Convenției, Curtea consideră că reclamantul nu dorește să-și mențină cererea. În continuare, Curtea nu constată existența circumstanțelor speciale privind respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și Protocoalele sale care ar cere continuarea examinării cererii. Prin urmare, cererea urmează a fi scoasă de pe rolul Curții.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,

Decide

să scoată cererea de pe rolul său.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Grefier

Președinte