DICUSARI v. MOLDOVA - [Romanian Translation] by the P.A. "Lawyers for Human Rights"

Traducere neoficială a variantei engleze a deciziei,

efectuată de către asociația obștească „Juriștii pentru drepturile omului”

SECȚIUNEA A PATRA

DECIZIE

Cererea nr. 38655/05

depusă de Petru DICUSARI

împotriva Republicii Moldova

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a Patra), întrunită la 19 mai 2009, în cadrul unei camere compuse din:

Nicolas Bratza,

Președinte,

Lech Garlicki,

Giovanni Bonello,

Ljiljana Mijović,

Ján Šikuta,

Mihai Poalelungi,

Nebojša Vučinić,

judecători,

și Lawrence Early,

Grefier al Secțiunii

,

Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 9 august 2005,

Având în vedere declarațiile formale prin care a fost acceptată reglementarea amiabilă a cauzei,

În urma deliberării, decide următoarele:

ÎN FAPT

Reclamantul, dl Petru Dicusari, este un cetățean al Republicii Moldova care s-a născut în anul 1944 și care locuiește în Chișinău. El a fost reprezentat în fața Curții de către dna

V. Guțu, avocat din Chișinău. Guvernul Republicii Moldova („Guvernul”) a fost reprezentat de către Agentul său, dl V. Grosu.

Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate în felul următor.

Reclamantul a fost angajat al unei companii de stat („compania”) gestionată de Ministerul Comunicațiilor și Transportului. Între 1999 și 2001, compania și-a stopat activitatea și nu a plătit salariul reclamantului.

În anul 2001, reclamantul a intentat o acțiune judiciară împotriva companiei, solicitând plata restanțelor la salariu.

La 18 septembrie 2002, Judecătoria sectorului Centru a acordat reclamantului

3,909

lei moldovenești (MDL), echivalentul a

299

euro (EUR) la acea dată,

care urmau a fi plătiți de către fostul angajator al acestuia. Hotărârea nu a fost contestată și a devenit definitivă. A fost emis un titlu executoriu.

La 4 decembrie 2002, Judecătoria sectorului Centru a dispus transmiterea unei clădiri ce aparținea companiei către o altă companie („CFM”) aflată în proprietatea statului, cu scopul de a executa o hotărâre judecătorească pronunțată în favoarea CFM. Reclamantul pretinde că nu a fost informat despre această hotărâre. Recursul lui a fost respins ca nefondat.

În ciuda eforturilor reclamantului de a obține executarea hotărârii, aceasta încă nu a fost executată. Reclamantul a decedat la 12 septembrie 2003. Succesorul reclamantului a declarat că el dorește să mențină cauza depusă de tatăl său.

PRETENȚII

a pretins că, prin neexecutarea hotărârii judecătorești definitive pronunțate în favoarea sa, a fost încălcat dreptul său la protecția proprietății garantat de articolul 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție.

ÎN DREPT

La 1 aprilie 2009, Curtea a primit de la Guvern următoarea declarație:

„

Eu, Vladimir Grosu, Agentul Guvernamental al Republicii Moldova, declar că Guvernul Republicii Moldova este gata să plătească dlui Serghei Dicusari, succesorul dlui Petru Dicusari, suma de 1,946 (o mie nouă sute patruzeci șase) euro în vederea reglementării amiabile a cauzei sus-menționate aflată pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care este acordată cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli, va fi convertită în lei moldovenești conform ratei aplicabile la data plății și va fi scutită de orice taxe care pot fi percepute. Ea va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării despre adoptarea deciziei Curții în temeiul articolului 37 § 1 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. În cazul neplății acestei sume în decursul perioadei de trei luni, Guvernul se angajează să plătească, de la expirarea acestei perioade până la executare, o dobândă egală cu rata minimă a dobânzii la creditele acordate de Banca Centrală Europeană în perioada de neplată, la care vor fi adăugate trei procente. Plata va constitui soluționarea definitivă a cauzei.”

Curtea a mai primit următoarea declarație semnată de către reclamant:

„

Eu, Victoria Guțu, reprezentantul reclamantului în această cauză, notez că Guvernul Republicii Moldova este gata să plătească dlui Serghei Dicusari, succesorul dlui Petru Dicusari, suma de 1,946 (o mie nouă sute patruzeci șase) euro în vederea reglementării amiabile a cauzei sus-menționate aflată pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului.

Această sumă, care este acordată cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli, va fi convertită în lei moldovenești conform ratei aplicabile la data plății și va fi scutită de orice taxe care pot fi percepute. Ea va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării despre adoptarea deciziei Curții în temeiul articolului 37 § 1 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. În cazul neplății acestei sume în decursul perioadei de trei luni, Guvernul se angajează să plătească, de la expirarea acestei perioade până la executare, o dobândă egală cu rata minimă a dobânzii la creditele acordate de Banca Centrală Europeană în perioada de neplată, la care vor fi adăugate trei procente. Plata va constitui soluționarea definitivă a cauzei.

Eu accept propunerea și renunț la orice pretenții ulterioare împotriva Republicii Moldova în ceea ce privește faptele care au dat naștere acestei cereri. Eu declar că aceasta constituie soluționarea definitivă a cauzei.”

Curtea ia notă de reglementarea

amiabilă

la care au ajuns părțile. Ea este convinsă că reglementarea este bazată pe respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și Protocoalele sale și nu constată vreun motiv care ar justifica continuarea examinării cererii (articolul 37 § 1

in fine

al Convenției). În lumina celor de mai sus, este potrivit de a scoate cererea de pe rol.

Din aceste motive, Curtea, în unanimitate,

Decide

să scoată cererea de pe rolul său.

Lawrence Early

Nicolas Bratza

Grefier

Președinte