ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5487/2010

Asupra recursului de față, constată: Judecata în primă instanță Prin acțiunea înregistrată la 20 februarie 2009, reclamanții C.S., C.M., G.B. au chemat în judecată pe pârâta Primăria municipiului Focșani, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să o oblige pe pârâtă să emită dispoziția prevăzută de Legea nr. 10/2001 pentru imobilul casă din , Focșani, județul Vrancea pentru care au formulat notificarea nr. 2219 din 24 aprilie 2001. Prin sentința civilă nr. 224 din 24 martie 2009, Tribunalul Vrancea, secția civilă, a admis acțiunea astfel cum a fost formulată. Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele: Reclamanții au înregistrat la data de 24 aprilie 2001 notificarea nr. 2219, atât pentru suprafața de 358 mp teren intravilan expropriat prin Decretul nr. 106/1983, cât și pentru imobilul - casă de locuit, care a fost demolat.

Entitatea învestită a răspuns reclamanților cu adresa nr. 69106 din 5 decembrie 2006 că va proceda la emiterea dispoziției motivate în cel mai scurt timp posibil pentru imobilul casă și teren expropriate. Într-o corespondență purtată cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților pârâta a arătat că pentru imobilul notificat de reclamanți dosarul a fost soluționat și transmis instituției ierarhic superioare, conform procesului-verbal de predare-primire nr. 08480 din 10 iulie 2008. Prin dispoziția nr. 10756 din 8 februarie 2008 pârâta a propus motivat acordarea de despăgubiri în favoarea reclamanților pentru imobilul-teren în suprafață de 107 mp, care nu poate fi restituit în natură.

Prin urmare, pentru imobilul-casă de locuit demolat, care a făcut obiect al notificării, pârâta, în calitate de entitate învestită cu soluționarea, acesteia nu a emis nici până la această dată dispoziția motivată de acordare de despăgubiri. În drept, tribunalul a reținut aplicabilitatea art. 23 din Legea nr. 10/2001. Judecata în apel Prin decizia civilă nr. 268 din 7 octombrie 2009 Curtea de Apel Galați, secția civilă, a respins ca nefondat apelul declarat de pâârtă împotriva sentinței. Pentru a pronunța această decizie curtea de apel a reținut aceeași situație de fapt și de drept ca și prima instanță în sensul că, deși printr-o corespondență din 5 decembrie 2007 și 20 iunie 2008 pârâta a arătat că va emite o dispoziție pentru soluționarea notificării având ca obiect imobilul casă și diferența de teren, prin dispoziția nr.10756 emisă la 8 februarie 2008 a propus acordarea de despăgubiri doar pentru imobilul teren în suprafață de 107 mp.

Întrucât a omis să se pronunțe și cu privire la imobilul casă de locuit, în mod egal prima instanță a admis acțiunea reclamanților. Judecata în recurs Împotriva deciziei a declarat recurs pârâta, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. În motivarea cererii pârâta susține următoarele: Prin notificarea nr. 2219 din 24 aprilie 2001, reclamanții au solicitat „restituirea în natură a suprafeței de 358 mp sau despăgubiri la valoarea de circulație așa cum prevede legea”. În soluționarea acestei notificări Primarul municipiului Focșani a emis dispoziția nr. 230/2002, prin care a restituit în natură imobilul teren în suprafață de 251 mp și ulterior dispoziția nr. 10756 din 8 februarie 2008, prin care a propus acordarea de despăgubiri bănești pentru terenul în suprafață de 107 mp, din totalul de 358 mp, care nu a putut fi restituit în natură.

Prin urmare, notificarea a fost soluționată în întregime, motiv pentru care dosarul cuprinzând documentația aferentă a fost înaintat către A.N.R.P. prin procesul verbal de predare-primire nr. 08480 din 10 iulie 2008. Mai mult, dacă notificarea a fost soluționată parțial, reclamanții aveau la dispoziție termenul prevăzut de legea specială pentru a contesta actul emis și sub aspectul solicitărilor ce fac obiectul acțiunii de față. Întrucât reclamanții nu au contestat dispoziția emisă, pentru a evita excepția de tardivitate a contestației ce s-ar fi putut invoca, au apelat la formularea unei acțiuni în obligație de a face, soluție care este inadmisibilă. Recurenta solicită admiterea recursului, iar pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.

Intimații au depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și arătând că: Chiar dacă formularea finală a notificării făcea trimitere doar la suprafața de teren, în cuprinsul acesteia s-a făcut vorbire și de casa demolată, astfel încât clauza privind solicitarea de despăgubiri trebuie interpretată conform art. 978 C. civ. în sensul în care poate avea un efect. Mai mult, chiar pârâta a menționat în adresa nr. 69106/2006 că va emite dispoziție pentru casă și teren. Recursul este fondat în limitele și pentru motivele ce se vor arăta: Deși a invocat atât dispozițiile art. 304 pct. 8, cât și dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta nu a dezvoltat separat cele două motive, iar criticile formulate nu se încadrează în prevederile art. 304 pct. 8 C. proc.

civ., referitoare la interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății prin schimbarea naturii ori înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. În realitate, recurenta este nemulțumită de ceea ce au reținut instanțele anterioare ca fiind obiectul notificării reclamanților. În notificare reclamanții arată că au fost proprietarii imobilului situat în Focșani, care în baza Decretului de expropriere nr. 106/1983 a fost demolat și pentru care la data respectivă au primit despăgubiri o sumă derizorie atât pentru imobil, cât și pentru suprafața de 358 mp În continuare, solicită ca în conformitate cu Legea nr. 10/2001 Primăria municipiului Focșani să dispună restituirea în natură a suprafeței de 385 mp sau despăgubirea la valoarea de circulație.

Coroborând notificarea cu corespondența purtată de pârâtă cu reclamanții și cu A.N.R.P., instanțele anterioare au reținut că pârâta s-a considerat sesizată cu notificare și pentru construcția demolată. Acest aspect al situației de fapt nu poate fi cenzurat de instanța de recurs, printr-o reapreciere a probelor, în condițiile în care dispozițiile art. 304 pct. 11 nu mai sunt în vigoare. În schimb, critica de nelegalitate formulată în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., privitoare la omisiunea reclamanților de a contesta în temeiul art. 26 din Legea nr. 10/2001 dispoziția emisă ca urmare a notificării, este fondată. Astfel, prin dispoziția nr. 10756 din 8 februarie 2008, Primăria municipiului Focșani a respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafață de 107 mp situat în Focșani, județul Vrancea, și a propus acordarea de despăgubiri reclamanților pentru terenul imposibil de restituit în natură, în condițiile Legii nr. 247/2005.

În situația în care reclamanții ar fi considerat că dispoziția emisă este nelegală sub aspectul refuzului sau omisiunii de a se propune măsuri reparatorii și pentru construcția demolată, aveau la dispoziție calea contestației în termen de 30 de zile de la comunicare prevăzută de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Fără a face vorbire despre emiterea acestei dispoziții, reclamanții au introdus o acțiune având ca obiect obligarea pârâtei la emiterea unei dispoziții cu privire la casa de locuit expropriată și demolată. Or, o atare acțiune ar fi fost la îndemâna reclamanților - astfel cum s-a statuat și prin decizia dată în interesul legii nr. XX/2007 de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, în ipoteza în care entitatea sesizată cu soluționarea notificării nu ar fi emis nicio dispoziție sau decizie motivată.

Cum însă pârâta nu s-a aflat într-o astfel de situație, ci a emis dispoziție în soluționarea notificării, orice nemulțumire a reclamanților legată de natura sau întinderea măsurilor reparatorii, trebuia valorificată în procedura contestației reglementată de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001. Față de cele reținute, în baza art. 312 și art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul și va modifica decizia. În baza art. 296 C. proc. civ., va admite apelul declarat de pârâtă, va schimba sentința tribunalului și va respinge acțiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta Primăria municipiului Focșani împotriva deciziei nr. 268/A din 07 octombrie 2009 a Curții de Apel Galați, secția civilă. Modifică decizia în sensul că: Admite apelul declarat de aceeași pârâtă împotriva sentinței civile nr. 224 din 24 martie 2009 a Tribunalului Vrancea. Schimbă sentința în sensul că: Respinge acțiunea ca nefondată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 ooctombrie 2010.