ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2234/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2234/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Deliberând, în
condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra contestației în anulare de
față;
Prin Decizia nr. 914 din 19 martie 2014 Înalta
Curte de Casație și Justiție, secția I civilă
a respins ca inadmisibilă contestația în
anulare formulată de contestatoarea P.L.M. împotriva Deciziei nr. 568 din 7
februarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă,
pronunțată în Dosarul nr. 30/54/2012.
Pentru a decide
astfel, Înalta Curte a reținut că p
rin motivele de
contestație în anulare dezvoltate în scris nu s-a invocat nici unul din motivele
de contestație reglementate de art. 317 ori de art. 318 C. proc. civ., ci doar
faptul că
instanța
de recurs nu ar fi analizat corect fondul raportului
juridic dedus judecății.
Împotriva acestei
decizii contestatoarea P.L.M. a formulat o nouă contestație în anulare,
invocând existența unor falsuri și solicitând a fi supusă unui test poligraf.
În aplicarea
dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., analizând cu prioritate excepția
inadmisibilității contestației în anulare, Înalta Curte constată următoarele:
Decizia pe care
contestatoarea a înțeles să o atace cu contestație în anulare a fost
pronunțată, de asemenea, într-o contestație în anulare, respinsă ca
inadmisibilă, ca urmare a faptului că niciunul din motivele invocate nu a putut
fi încadrat în motivele expres prevăzute de lege pentru exercitarea căii
extraordinare de atac.
Căile de atac și
condițiile în care acestea pot fi exercitate, sunt reglementate prin norme de
ordine publică, deoarece legiuitorul a avut în vedere interesul general de a
înlătura orice cauze care ar putea ține în loc, în mod nedefinit, judecata unui
proces.
Contestația în
anulare este o cale extraordinară de atac de retractare, ce poate fi exercitată
doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozițiile art. 317 C. proc.
civ. (contestația în anulare obișnuită, al cărei obiect poate fi numai o
hotărâre irevocabilă) și ale art. 318 C. proc. civ. (contestația în anulare
specială, al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanței de recurs).
Cazurile în care
poate fi promovată contestația în anulare obișnuită sunt două: când procedura
de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită
potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată cu încălcarea
dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Contestația în
anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze: când
dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale și când
instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din
greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
Textul are în vedere
greșelile materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării
recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului
sau reaprecierea probelor.
Prin urmare, pe calea
contestației în anulare nu pot fi valorificate decât nereguli procedurale, iar
nu relative la dezlegarea dată de instanță fondului raportului juridic dedus
judecății.
Așadar, sunt condiții
de admisibilitate atât cele referitoare la hotărârea ce poate face obiectul
acestei căi de atac, cât și cele privind motivele ce pot fi valorificate prin
introducerea contestației în anulare și care sunt indisolubil legate de
considerentele deciziei atacate.
Or, în speță, afirmațiile
contestatoarei nu vizează niciuna din neregulile procedurale prevăzute expres
și limitativ de art. 317 și 318 C. proc. civ.
Mai mult, exercitarea
repetată a unei căi de atac, pentru împrejurări ce nu pot constitui motive în
înțelesul legii, constituie un abuz de drept.
Nu în ultimul rând, art.
321 C. proc. civ. nu permite formularea unei noi contestații pentru motive ce
au existat la data celei dintâi, tocmai pentru a se împiedica practica abuzivă
a promovării unor contestații repetate.
Așa fiind, față de
considerentele anterior expuse, Înalta Curte va respinge contestația în
anulare, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatoarea P.L.M.
împotriva Deciziei nr. 914 din 19 martie 2014 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția I civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 18 septembrie 2014.