ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2708/2012

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 21/P din data de 23 februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Neamț, s-a dispus condamnarea inculpatului S.N. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare. În condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În temeiul art. 81, 82 C. pen., raportat la art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare de 3 (trei) ani.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală București și în temeiul art. 14 și art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 998-999 C. civ., a fost obligat inculpatul să plătească părții civile - Agenția Națională de Administrare Fiscală București, suma de 290.003 RON, cu titlu de obligații fiscale, împreună cu accesoriile fiscale până la achitarea integrală a debitului. A fost respinsă, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de aceeași parte civilă în contradictoriu cu partea responsabilă civilmente SC M. SRL Roznov. În temeiul art. 163 C. proc. pen., s-a dispus instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, până la concurența sumei de 290.003 RON și accesoriilor fiscale aferente, în vederea reparării pagubei produsă prin infracțiune.

S-a constatat că inculpatul a fost asistat de apărător ales. În temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului, suma de 500 RON, cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Sub nr. 2444/279/2011, a fost înregistrat la Judecătoria Piatra Neamț, rechizitoriul nr. 771/P/2010 din 09 februarie 2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului S.N., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005. Prin sentința penală nr. 529 din 24 octombrie 2011, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, în temeiul art. 27 lit. e) - i), raportat la art. 42 C. proc.

pen., s-a declinat competența de soluționare a acuzei în favoarea Tribunalului Neamț. S-a reținut în considerentele sentinței că, potrivit dispozițiilor art. 27 lit. e) - i) C. proc. pen., infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, republicată, se soluționează în primă instanță de tribunale și nu de judecătorii. Cauza a fost înregistrată sub același număr la Tribunalul Neamț. În actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpatul, în calitate de reprezentant al SC M. SRL Roznov, jud. Neamț, în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2008, a dispus evidențierea în contabilitatea societății a unor operațiuni comerciale fictive, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: sesizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, procesul-verbal din 10 februarie 2010 întocmit de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, copiile după nota de constatare din 29 mai 2010, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor din 15 iunie 2009, contul de profit și pierdere la 30 iunie 2008, decontul de TVA pe anul 2009, ordinul de plată din 28 septembrie 2009, decizia de instituire a măsurilor asigurătorii, adresele Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. A1 și nr. A2 din 25 ianuarie 2010, documentul cu rezultatele acțiunii de inspecție fiscală, decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală, avizul de inspecție fiscală, raportul de inspecție fiscală din 19 ianuarie 2010, situația privind furnizorii fictivi de mărfuri în perioada 01 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2008, situația TVA înregistrată de societate și rezultată la controlul din perioada 01 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2008, situația privind calculul majorărilor de întârziere aferente TVA stabilită suplimentar, situația profitului impozabil și a impozitului pe profit pentru perioada 01 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2008, balanța analitică pe luna iunie 2008,

documentația întocmită de Agenția Națională de Administrare Fiscală cu ocazia controalelor încrucișate la cei 15 furnizori, adresa din 13 august 2010 a Primăriei Municipiului Bacău, adresa din 06 septembrie 2010 a O.C.P.I. - Serviciul Publicitate Imobiliară Bacău, copii de pe contractele de vânzare-cumpărare din 02 septembrie 2010, din 22 decembrie 2009 și din 09 octombrie 2009, extrasele de carte funciară nr. C1 și nr. C2, adresa din 06 septembrie 2010 a S.P.C.R.P.C.I.V Bacău, procesele-verbale întocmite de organele de cercetare penală, copii după procura specială autentificată din 07 iunie 2007, actul adițional al SC M. SRL și declarațiile inculpatului.

Pe parcursul urmăririi penale, Agenția Națională de Administrare Fiscală București nu s-a constituit parte civilă în cauză, însă în cursul cercetării judecătorești a precizat în scris că solicită obligarea inculpatului la repararea prejudiciului în sumă totală de 290.033 RON, din care 157.564 RON reprezintă TVA și 132.469 RON impozitul pe profit, sumă care să fie actualizată la data efectuării plății prin calcularea accesoriilor prevăzute de C. proc. fisc. În vederea recuperării prejudiciului, Agenția Națională de Administrare Fiscală București a solicitat ca în temeiul art. 163 C. proc. pen., să se dispună instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului, până la concurența sumei cu care s-a constituit parte civilă și a accesoriilor fiscale calculate la data plății debitului.

În conformitate cu prevederile art. 16 C. proc. pen., partea civilă a solicitat introducerea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a SC M. SRL Roznov. La primul termen de judecată cu procedură completă, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul a declarat că recunoaște în totalitate fapta reținută în rechizitoriu, cunoaște și își însușește probele administrate la urmărirea penală și solicită ca judecarea cauzei să se facă pe baza acestora. În temeiul art. 320 1 C. proc. pen., instanța a admis cererea pentru procedură simplificată formulată de inculpat.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța a reținut următoarea situație de fapt: SC M. SRL Roznov a fost în perioada 01 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2008, supusă controlului Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, fiind pe atunci o societate individuală privată cu capital integral român, cu sediul social în localitatea Roznov, jud. Neamț, având ca principal obiect de activitate recuperarea deșeurilor și resturilor metalice reciclabile. În anul 2008, numita S.M. figura ca unic asociat și administrator al SC M. SRL Roznov. Din declarația acesteia coroborată cu declarația inculpatului și cu procura specială autentificată din 07 iunie 2007 la B.N.P.

Ș.S.U. din mun. Bacău, rezultă că numita Ș.M. l-a împuternicit pe inculpatul S.N. să reprezinte SC M. SRL, respectiv „să se prezinte la Banca Română pentru Dezvoltare G.S.G - Sucursala Județeană Piatra Neamț și la R. Bank - Sucursalele Bacău și Piatra Neamț, în vederea efectuării de operațiuni bancare în contul și pentru societate, precum și de a încheia contracte de achiziție și distribuție a produselor feroase și neferoase către diferite societăți comerciale și să semneze în numele ei și pentru societate „oriunde va fi necesar”.

Având în vedere suspiciunile ridicate de o serie de documente fiscale prin care s-a dedus TVA de către SC M. SRL Roznov, în perioada 14 ianuarie - 18 ianuarie 2010, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, a efectuat o acțiune de inspecție fiscală pentru stabilirea situației de fapt, sub aspectul realității aprovizionării cu mărfuri de la o serie de furnizori înregistrați în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2008. Din raportul de inspecție fiscală din 19 ianuarie 2010, rezultă că SC M. SRL, în perioada 01 ianuarie - 31 decembrie 2008, a înregistrat în evidența contabilă aprovizionări cu mărfuri de la un număr de 15 furnizori, în sumă totală de 951.648 RON.

În baza acestor achiziții de mărfuri, SC M. SRL a înregistrat și declarat o taxă pe valoare adăugată nejustificată în sumă de 157.564 RON și a majorat nejustificat cheltuielile cu suma de 2829,284 RON, datorând la bugetul de stat un impozit pe profit în cuantum de 132.469 RON. Pe parcursul inspecției fiscale s-au efectuat controale încrucișate la cei 15 furnizori, respectiv: SC V.C. SRL Bălan, jud. Harghita, SC A.C. SRL Cluj Napoca, SC L. SRL Micula, jud. Satu Mare, SC R.C. SRL Brașov, SC C.C. SRL Sibiu, SC 2RV R.E. SRL Cluj Napoca, SC A. și R. SRL Lecea Mare, jud. Timiș, SC G.S. SRL Balș, jud. Olt, SC I.A. SRL Baia Mare, jud. Maramureș, SC S.I. SRL Cîmpeni, jud. Alba, SC G. SRL Timișoara, SC B. SRL Comarnic, jud. Prahova, SC H.E.

SRL Medgidia, jud. Constanța, SC F.P. SRL Orăștie, jud. Hunedoara și SC S.R. SRL Reșița, jud. Caraș Severin. Din notele explicative date de reprezentanții societăților comerciale menționate, rezultă că niciuna dintre societăți nu a desfășurat relații comerciale cu SC M. SRL, obiectul de activitate al SC M. SRL și al celor 15 societăți fiind total diferit. Astfel, SC H.E. SRL Medgidia, jud. Constanța a avut ca obiect principal de activitate „fabricarea altor articole de îmbrăcăminte” și nu a livrat mărfuri către SC M. SRL. SC A.C. SRL Cluj Napoca a avut ca obiect principal de activitate „fabricarea de articole confecționate din textile” și nu a efectuat livrări de mărfuri către societatea administrată în fapt de inculpatul S.N.

SC B. SRL Comarnic, jud. Prahova a avut ca obiect principal de activitate „fabricarea de articole confecționate din textile”, precum și activități de coafură și întreținere corporală și nu a efectuat livrări de mărfuri către SC M. SRL. SC S.R. SRL Reșița, jud. Caraș Severin a avut ca obiect principal de activitate „fabricarea altor articole de îmbrăcăminte” și nu a avut înregistrate în contabilitate facturi fiscale emise către SC M. SRL. SC 2RV R.E. SRL Cluj Napoca a avut ca obiect principal de activitate „intermediere în domeniul imobiliar” și nu a desfășurat tranzacții comerciale cu SC M. SRL. SC C.C.

SRL Sibiu a avut ca obiect principal de activitate „activități de contabilitate, revizie contabilă, consultații în domeniul fiscal” și nu a achiziționat și nici nu a avut în stoc mărfuri sau materii prime, a emis doar facturi de prestări servicii, constând în activități de contabilitate către diverse societăți din jud. Sibiu, nefiind înregistrată ca plătitoare de TVA. SC I.A. SRL Baia Mare, jud. Maramureș a avut ca obiect principal de activitate „restaurante” și a fost declarată inactivă începând cu luna mai 2008, de către A.F.P. Baia Mare. SC G.S. SRL Balș, jud. Olt a avut ca obiect principal de activitate „fabricarea altor articole de îmbrăcăminte și accesorii”, iar în evidența contabilă a societății nu au fost înregistrate facturi de livrare marfă către SC M. SRL.

SC A. și R. SRL Lecea Mare, jud. Timiș a avut ca obiect principal de activitate „baruri și alte activități de servire a băuturilor”, iar de la înființare, din anul 2005, societatea nu a fost plătitoare de TVA. Reprezentanții SC R.C. SRL Brașov, SC V.C. SRL Bălan, jud. Harghita și SC G. SRL Timișoara, au comunicat către I.P.J. Neamț, că nu a desfășurat niciodată relații comerciale cu SC M. SRL Roznov. Prin urmare, în perioada 01 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2008, SC M. SRL Roznov, jud. Neamț a înregistrat în evidența contabilă a societății, achiziții de mărfuri fictive, în valoare totală de 986.858 RON, de la cele 15 societăți comerciale, tranzacții care nu au avut la bază documente din care să rezulte realitatea și legalitatea efectuării operațiunilor.

Instanța de fond a apreciat că, în drept, fapta inculpatului S.N. care, în calitate de reprezentant al SC M. SRL Roznov, jud. Neamț, în perioada 01 ianuarie 2008 - 31 decembrie 2008, a dispus evidențierea în contabilitatea societății a unor operațiuni comerciale fictive, prejudiciind bugetul de stat cu suma totală de 290.033 RON, din care 157.564 RON reprezentând TVA colectată nejustificat, iar 132.469 RON reprezentând impozit pe profit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005. În baza textului de lege menționat și a dispozițiilor art. 345 C. proc.

pen., instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă la individualizarea căreia a avut în vedere toate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul sancționator, gradul concret de pericol social al faptei și datele personale favorabile ale inculpatului, care este în vârstă de 37 de ani, nu este căsătorit, nu are antecedente penale și a recunoscut fapta comisă în cursul judecății. Conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii și atitudinea sinceră avută în timpul procesului la instanță, fac posibilă aplicarea în cauză a circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., cu efect asupra reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, conform art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.

În consecință, instanța de fond a motivat că urmează să-l condamne pe inculpat la pedeapsa închisorii, pedeapsă care va fi redusă atât ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., cât și ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., cu respectarea dispozițiilor art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. În condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen., se vor interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. În speță, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 81 și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a apreciat că reeducarea inculpatului poate fi realizată și fără executarea efectivă a pedepsei, astfel că se va dispune suspendarea condiționată a executării principale și a pedepsei accesorii, pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 82 C. pen.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni. Referitor la soluționarea laturii civile a cauzei, s-a reținut că acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală București în contradictoriu cu inculpatul este întemeiată, întrucât acesta a cauzat statului un prejudiciu total în sumă de 290.033 RON, din care 157.564 RON reprezintă TVA și 132.469 RON impozit pe profit, prin evidențierea în contabilitatea SC M. SRL Roznov a unor operațiuni comerciale fictive, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale către stat, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente, până la achitarea debitului, conform C. proc.

fisc. În consecință, în temeiul art. 14 și art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 998-999 C. civ., inculpatul a fot obligat să plătească părții civile - Agenția Națională de Administrare Fiscală București, suma de 290.003 RON, cu titlu de obligații fiscale, împreună cu accesoriile fiscale până la achitarea integrală a debitului. În ceea ce privește cererea aceleași părți civile privind introducerea în cauză a SC M. SRL, ca parte responsabilă civilmente și implicit obligarea acesteia în solidar cu inculpatul la plata prejudiciului cauzat statului, s-a reținut că societatea a fost introdusă în cauză în această calitate și citată prin lichidatorul judiciar - Cabinet Individual de Insolvență M.V.

Însă, din adresa din 26 ianuarie 2012, emisă de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Neamț, rezultă că societatea nu mai ființează în prezent, fiind radiată din data de 24 iunie 2011. Față de faptul că a intervenit radierea persoanei juridice, s-a respins, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de aceeași parte civilă în contradictoriu cu partea responsabilă civilmente SC M. SRL Roznov. Pentru recuperarea prejudiciului cauzat de inculpat, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, a emis decizia nr. 22 din 09 decembrie 2009, privind luarea unor măsuri asiguratorii asupra conturilor din bănci și a bunurilor SC M. SRL Roznov. Ori, așa cum s-a precizat mai sus, a motivat instanța de fond, societatea a fost radiată și nu mai are nici conturi și nici bunuri, astfel că decizia a rămas fără obiect.

În această situație, temeiul art. 163 C. proc. pen., se va dispune instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului, până la concurența sumei de 290.003 RON și accesoriilor fiscale aferente, în vederea reparării pagubei produsă prin infracțiune. Împotriva acestei hotărâri, în cadrul termenului legal a declarat apel Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, care a criticat hotărârea apelată pentru următoarele motive: A considerat că în mod greșit, deși a constatat existența prejudiciului adus bugetului general consolidat în cauză, în cuantum de 290.003 RON, la care se adăugau obligațiile fiscale accesorii, instanța de fond a instituit sechestrul doar până la concurența sumei de 290.003 RON.

Astfel, obligațiile fiscale accesorii sunt parte a aceleiași pagube produse prin infracțiune, ca și suma de 290.003 RON. S-a menționat că obligațiile fiscale accesorii (majorări, penalități și dobânzi) sunt determinabile, având în vedere că acestea sunt calculate în conformitate cu legislația fiscală aplicabilă, de la momentul producerii prejudiciului până la data achitării integrale a debitului. Mai mult, a învederat instanței de apel faptul ca obligațiile fiscale accesorii (majorări, penalități și dobânzi) decurg direct din lege și nu trebuie dovedite. S-a precizat de asemenea, faptul că după executarea hotărârii de către organele subordonate Agenției Naționale de Administrare Fiscală, vor fi calculate obligațiile fiscale accesorii, care pot depăși cuantumul de 290.003 RON.

Luarea măsurilor asigurătorii până la concurența întregului prejudiciu alcătuit din suma arătată și accesorii apare cu atât mai necesară cu cât, potrivit dispozițiilor art. 353 alin. (1) și (2) C. proc. pen., acestea sunt executorii, atunci când se admite acțiunea civilă - așa cum s-a întâmplat și în această cauză. Astfel, părții civile i se aduce o asigurare privind repararea prejudiciului, ce i-a fost produs, chiar dacă în cauza vor fi exercitate căi de atac, până când cauza va fi soluționată definitiv, părțile obligate nu își pot înstrăina bunurile. A considerat că solicitarea măsurilor asigurătorii este întemeiată, având în vedere și faptul că a fost admisă cererea de constituire ca parte civilă, iar până la soluționarea definitivă a cauzei penale și până la punerea în executare a hotărârii, este necesar a fi instituită această măsură.

În opinia noastră, aplicarea măsurilor asigurătorii asigura utilitatea admiterii acțiunii civile în cadrul procesului penal și garantează executarea obligațiilor de ordin patrimonial ce decurg din admiterea acesteia. S-a precizat că solicitarea de înființare a sechestrului asigurător s-a făcut în temeiul art. 163 C. proc. pen., care prevede: „Măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanța de judecată și constau în indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile și imobile, în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse prin infracțiune, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii.

Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei se pot lua asupra bunurilor învinuitului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente, până la concurența valorii probabile a pagubei.” Cererea de instituire a măsurilor asigurătorii este întemeiată pe existența condițiilor de fapt (atitudinea infracțională a inculpatului) care pot duce la periclitarea sau îngreunarea colectării debitelor pentru care ne-am constituit parte civilă, prin posibilitatea înstrăinării bunurilor proprietate personală și proprietate a părții responsabile civilmente. De altfel, și practica instanțelor de judecată a fost constantă în sensul de a dispune, în cazul admiterii acțiunilor civile, instituirea măsurilor asigurătorii până la concurența întregului prejudiciu, constând atât din debit, cât și din accesorii.

Față de motivele invocate s-a solicitat admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței primei instanțe în ce privește soluția dată în latura civilă, iar prin hotărârea ce se va pronunța să se admită integral pretențiile astfel cum au fost precizate în cererea de constituire ca parte civilă și prin memoriul de față, în sensul instituirii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor inculpatului și ale părții responsabile civilmente până la concurența sumei de 290.003 RON și a accesoriilor ce se vor calcula conform legii până la data plații efective a debitului. În drept, și-a întemeiat cererea de față pe prevederile art. 361 și urm. C. proc. pen. Conform prevederilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 modificată și completată și ale art. 229 C. proc.

fisc., republicat, organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cauțiuni pentru cererile, acțiunile și orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea administrării creanțelor fiscale. Deși legal citat, reprezentatul apelantei-parte civilă nu s-a prezentat în fața instanței de control judiciar. Prezent în fața Curții, instanța i-a prezentat intimatului-inculpat învinuirile care i se aduc prin actul de sesizare al instanței și faptele pentru care au fost condamnată de instanța de fond, precum și prevederile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., respectiv, faptul că are dreptul să nu facă nici o declarație la instanța de control judiciar, că tot ce declară poate fi folosit și împotriva sa, iar dacă acceptă să dea declarații are obligația să spună tot ce știe cu privire la învinuirile care i se aduc.

Intimatul-inculpat nu a fost de acord să dea declarație, prevalându-se de dreptul la tăcere. Prin decizia penală nr. 59 din 24 aprilie 2012, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta parte civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț împotriva sentinței penale nr. 21/P din data de 23 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Neamț, pe care a apreciat-o ca legală și temeinică.

Împotriva acestei decizii penale, în termen legal, a declarat recurs partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț, solicitând, prin motivele scrise depuse la dosar, admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței pronunțate de prima instanță cu privire la latura civilă și pronunțarea unei hotărâri prin care să fie admise integral pretențiile formulate, în sensul instituirii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor inculpatului și părții responsabile civilmente până la concurența sumei de 290.003 RON și a accesoriilor ce se vor calcula conform legii până la data plății efective a debitului.

Recursul nu este fondat pentru considerentele ce urmează: Reține Înalta Curte că situația de fapt a fost în mod temeinic stabilită de instanța de fond care a realizat o analiză amplă și obiectivă a întregului ansamblu probator administrat în cele două faze ale procesului penal, încadrarea juridică dată faptei este justă și corespunde situației de fapt, în mod corect apreciind instanțele că se impune tragerea la răspundere penală a inculpatului. Referitor la motivul de recurs formulat de recurenta parte civilă, Înalta Curte constată că este neîntemeiat.

Astfel, corect a reținut instanța de control judiciar că, din examinarea atât a minutei, cât și a dispozitivului și a considerentelor hotărârii apelate, se constată că susținerile părții civile sunt greșite întrucât instanța de fond a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului „până la concurența sumei de 290.003 RON și a accesoriilor fiscale aferente, în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune”. De asemenea, referitor la solicitarea de instituire a sechestrului asigurător și asupra bunurilor părții responsabile civilmente, s-a reținut că trebuia ca prin hotărârea de condamnare a inculpatului să fi fost obligat acesta, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata despăgubirilor civile către bugetul de stat.

Ori, în cauză, corect s-a respins cererea de obligare la plata despăgubirilor civile către bugetul de stat în condițiile în care, în baza relațiilor transmise de Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Neamț, SC M. SRL Roznov, județul Neamț este radiată, nemaiexistând ca persoană juridică. Față de aceste considerente, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursul declarat de partea civilă. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală reprezentată prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Neamț împotriva deciziei penale nr. 59 din 24 aprilie 2012 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie, privind pe inculpatul S.N. și partea responsabilă civilmente SC M. SRL. Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul recurent inculpat S.N., în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 7 septembrie 2012.