ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1966/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1966/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 277 din 14 iunie

2013 a Tribunalului Galați, pronunțată în Dosarul nr. 6021/233/2012, în temeiul

art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei

reținute în sarcina inculpatului C.N., din infracțiunea prevăzută de art. 26 C.

pen. raportat la art. 85 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația

pe drumurile publice, republicată, în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin.

(2) C. pen. raportat la art. 85 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002 privind

circulația pe drumurile publice, republicată.

A condamnat pe

inculpatul C.N. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 85 alin.

(3) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată

(faptă săvârșită în luna iulie 2007).

În temeiul art. 334

C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în

sarcina inculpatului C.N., din infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen.,

raportat la art. 291 C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 31 alin. (2) C.

pen., raportat la art. 291 C. pen.

A condamnat pe

inculpatul C.N. la o pedeapsă de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 291 C.

pen. (faptă săvârșită în luna iulie 2007).

În temeiul art. 334

C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în

sarcina inculpatului C.N. din două infracțiuni, respectiv infracțiunea

prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind

C. vam. al României și infracțiunea art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr.

241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, într-o singură

infracțiune, și anume în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la

art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind C. vam. al României.

A condamnat pe

inculpatul C.N. la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani, pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 272 din Legea nr.

86/2006 privind C. vam. al României (faptă săvârșită în luna iulie 2007).

În temeiul art. 33

lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., a

contopit pedepsele de 6 luni închisoare, 6 luni închisoare, respectiv 3 ani

închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, urmând ca

inculpatul C.N. să execute pedeapsa cea mai grea, sporită la 3 (trei) ani și 2

(două) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani.

În temeiul art. 71

alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului C.N., pe perioada executării pedepsei

închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În temeiul art. 14 și

346 C. proc. pen., în referire la art. 998 și urm. C. civ., a obligat pe

inculpatul C.N., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC V.G. SRL

Constanța (reprezentată prin lichidator judiciar SC I. I.P.U.R.L. Constanța),

la plata către Statul Român, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, a

sumei de 347.114 RON, reprezentând debit și majorări de întârziere aferente,

calculate până la data de 5 noiembrie 2007.

În temeiul art. 118

alin. (1) lit. a) C. pen., a dispus confiscarea - în folosul statului - a

36.310 pachete de țigări marca P., respectiv a 61.914 pachete de țigări marca

L.M., bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a Poliției municipiului

Galați, conform dovezilor de primire din 6 august 2007, respectiv din 9 august

2007.

În temeiul art. 118

alin. (1) lit. c) C. pen., a dispus confiscarea - în folosul statului - a

semiremorcei marca M., indisponibilizată la sediul I.J.P.F. Galați, potrivit

procesului-verbal din data de 1 august 2007.

În temeiul art. 348

C. proc. pen., a dispus anularea certificatului de înmatriculare nr. x, cu

privire la semiremorca marca M.

În temeiul art. 348

C. proc. pen., a dispus restituirea, către persoanele îndreptățite, a tuturor

celorlalte bunuri sau înscrisuri ridicate cu ocazia percheziției efectuate la

data de 31 iulie 2007 la sediul SC P. SA Galați, în baza autorizației de

percheziție din 31 iulie 2007 emisă de Judecătoria Galați, dacă nu servesc la

soluționarea altor cauze.

În temeiul art. 353

alin. (1) C. proc. pen., a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra

autotractorului marca R. indisponibilizat la sediul I.J.P.F. Galați, potrivit

procesului-verbal din data de 1 august 2007.

În temeiul art. 191

alin. (1), (2) și (3) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul C.N., în solidar

cu partea responsabilă civilmente SC V.G. SRL Constanța (reprezentată prin

lichidator judiciar SC I. I.P.U.R.L. Constanța), la plata sumei de 3.500 RON cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

La data de 10 iulie

2007, la nivelul I.J.P.F. Galați a fost obținută o informație potrivit căreia,

prin punctul de trecere a frontierei Albița, județul Vaslui, urmează a fi

introdusă în România, din Republica Moldova, o cantitate mare de țigări,

ascunsă într-un mijloc de transport încărcat cu ulei. Introducerea țigărilor

s-a presupus că urma să se efectueze în legătură cu derularea unor operațiuni

comerciale legale între SC P. SA Galați și SA F.S. Bălți, Republica Moldova.

În baza acestor

informații, la data de 31 iulie 2007, în jurul orelor 16:30, s-a efectuat o

descindere la sediul SC P. SA Galați, în baza autorizației de percheziție din

31 iulie 2007, ocazie cu care au fost identificate staționate autotractorul și

remorca, ambele aparținând SC V.G. SRL Constanța.

Potrivit scrisorii de

transport internațional ridicate de la conducătorul auto, inculpatul T.D., a

rezultat că acesta a efectuat transportul, de la SA F.S. Bălți, Republica

Moldova, la SC P. SA Galați, a cantității de 18.800 kg ulei de

floarea-soarelui. În urma cântăririi, s-a constatat că masa faptică a

încărcăturii corespunde cu aceea din documentele însoțitoare.

Procedându-se la

verificarea amănunțită a mijlocului de transport, s-au constatat emanații de

miros de tutun la orificiile din pereții cisternei remorcă. În urma

îndepărtării părții dorsale a învelișului exterior, s-au găsit mai multe

pachete, cartoane și baxuri de țigări, mărcile L.M. și P., ascunse între

înveliș și corpul vehiculului, așezate ordonat, fără spații între ele și fixate

cu sfoară, legată în formă de plasă. De asemenea, a fost identificat un

dispozitiv artizanal alcătuit din două bare metalice, care servea la închiderea

și deschiderea învelișului exterior al semiremorcii tip cisternă, acționând ca

o trapă cu balamale de prindere în partea superioară.

În urma numărării

întregii cantități de țigări, au rezultat 98.224 pachete de țigări, din care

36.319 marca L.M. și 61.914 marca P., care au fost depuse la camera de corpuri

delicte a I.J.P.F. Galați, potrivit dovezilor de primire din 6 august 2007,

respectiv din 9 august 2007.

Din adresele nr.

403686/GL/2007 și 403669/GL/2007 ale Gărzii Financiare, Secția Galați, rezultă

că prejudiciul cauzat bugetului de stat prin introducerea în țară a celor

36.310 pachete de țigări, este de 323.798 RON, reprezentând accize (261.526,50 RON)

și, respectiv, taxă pe valoare adăugată (62.272,50 RON).

Cu ocazia

percheziției efectuate la sediul SC P. SA Galați, au fost ridicate mai multe

documente, respectiv: certificatele de înmatriculare ale autotractorului și

semiremorcii, autorizația de folosință a semiremorcii, contractul de închiriere

a semiremorcii, licența de transport rutier în trafic internațional,

autorizația sanitară de funcționare și certificatul de agreare pentru

semiremorcă. Din verificările efectuate, a rezultat că certificatul de

înmatriculare a semiremorcii, nu figurează în baza de date ca fiind eliberat de

către autoritățile române.

De asemenea, s-a

constatat că la numărul de înmatriculare x figurează înmatriculată o

semiremorcă de aceeași marcă, având însă seria sașiului, anul de fabricație și

codul de omologare diferite, iar în baza de date a Sistemului Național de

Evidențe Auto nu figurează niciun autovehicul având certificatul de

înmatriculare cu numărul x și seria de șasiu înscrisă în acesta.

Raportul de

constatare tehnico-științifică din 21 .septembrie 2007, efectuat de

Compartimentul Criminalistic al I.J.P.F. Galați, a stabilit că certificatul de

înmatriculare nr. X a fost falsificat prin ștergere chimică și recompletarea

rubricilor cu alte date.

De asemenea, cu

adresa nr. 24839/2007, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale

Constanța a comunicat că certificatul de agreare din 12 noiembrie 2005, pentru

semiremorca tip M. pe numele SC A.P. SRL Constanța, reprezentată de D.B., nu a

fost eliberat de această instituție.

Fiind audiat cu

respectarea garanțiilor procesuale, inculpatul C.N. a negat orice implicare în

activitatea de introducere în țară a țigărilor, arătând că, la data de 6

noiembrie 2006 a încheiat un contract de închiriere a semiremorcii cu numitul

D.B. (acesta având calitatea de asociat unic al firmei SC A.P. SRL Constanța),

intrând în posesia efectivă a cisternei abia la începutul lunii iulie 2007. A

mai declarat inculpatul că, după data de 31 iulie 2007, nu l-a mai contactat pe

numitul D.B. și că nu cunoaște adresa acestuia.

Raportat la celelalte

mijloace de probă administrate în cauză, susținerile inculpatului referitoare

la momentul și modul de dobândire a semiremorcii tip cisternă folosită la

transportul țigărilor au apărut ca fiind nesincere.

Deși contractul de

închiriere a semiremorcii tip M. a fost încheiat la data de 6 noiembrie 2006,

autorizația sanitară de funcționare a fost eliberată de Autoritatea de Sănătate

Publică Județeană Constanța la o dată anterioară, respectiv 2 noiembrie 2006,

pe numele societății administrate de inculpatul C.N., SC V.G. SRL Constanța, or

la acel moment această societate nu avea în posesie semiremorca. Având în

vedere această neconcordanță, s-a procedat la verificarea autenticității

autorizației sanitare la organul emitent, sens în care au fost solicitate, în

xerocopie, documentele care au stat la baza eliberării sale.

Prin adresa nr.

2-1646R din data de 18 februarie 2008, Autoritatea de Sănătate Publică

Județeană Constanța a confirmat eliberarea autorizației, punând la dispoziția

organelor judiciare xerocopii după următoarele documente:

- autorizația privind

încredințarea, spre folosință, pentru perioada 15 octombrie 2006 - 15 octombrie

2008, a semiremorcii marca M. de către SC A. SA București, către SC V.G. SRL

Constanța, document în care apare semnătura inculpatului C.N., peste care este

aplicată ștampila societății;

- certificatul de

înregistrare al SC V.G. SRL Constanța;

- factura plătită în

numele SC V.G. SRL Constanța de către inculpatul T.D., la data de 2 noiembrie

2006;

- cererea pentru

obținerea autorizației sanitare de funcționare, completată în numele SC V.G.

SRL Constanța de către inculpatul T.D., la data de 1 noiembrie 2006.

De asemenea, din

verificările efectuate a mai rezultat că la data de 7 noiembrie 2006, numitul

D.B. a intrat în SC A.P. SRL Constanța, în calitate de asociat unic, la aceeași

dată retrăgându-se din societate vechii asociați. Or, preluarea societății

fiind făcută la data de 7 noiembrie 2006, este evident că la data de 6

noiembrie 2006 numitul D.B. nu deținea calitatea de asociat al SC A.P. SRL

Constanța, pentru a putea încheia contractul de închiriere a semiremorcii tip

cisternă, cu societatea inculpatului C.N.

Din verificările

efectuate în baza de date a S.P.C.L.E.P. Galați a rezultat că persoana care a

efectuat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța

mențiunea calității de asociat unic al SC A.P. SRL Constanța, pe numele D.B., a

folosit o carte de identitate falsificată, persoana care, în realitate, se

numește D.B. (și care a fost identificată și audiată în cauză) neavând nicio

implicare în activitatea infracțională care face obiectul prezentei cauze,

datele sale personale fiind inserate parțial în cartea de identitate

contrafăcută.

Tribunalul a

constatat, cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 85 alin. (3) din O.U.G.

nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, respectiv la

infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen., reținute în sarcina inculpatului

T.D., că printr-o hotărâre judecătorească definitivă (Sentința penală nr. 1803

din 22 octombrie 2010 pronunțată de Judecătoria Galați), instanța a statuat că

T.D. nu a cunoscut nevalabilitatea certificatului de înmatriculare al

semiremorcii folosite, nici neînmatricularea, astfel că s-a dispus achitarea

acestuia.

Corelativ cu această

împrejurare, instanța a dispus - în temeiul art. 334 C. proc. pen. - schimbarea

încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului C.N., de

complicitate la cele două infracțiuni pentru care s-a dispus trimiterea în

judecată a inculpatului T.D. [respectiv, infracțiunea prevăzută de art. 85

alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice,

republicată, și infracțiunea prevăzută de art. 291 C. pen.], apreciind că se

află în prezența unei participații improprii a inculpatului C.N. la săvârșirea

fiecăreia dintre cele două infracțiuni, atâta vreme cât inculpatul T.D. nu a

acționat cu forma de vinovăție cerută de lege pentru ca faptele sale să

constituie infracțiuni.

De asemenea, Tribunalul

a apreciat că se impunea schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în

sarcina inculpatului C.N. din două infracțiuni, respectiv infracțiunea

prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind

C. vam. al României și infracțiunea art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr.

241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, într-o singură

infracțiune, și anume în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la

art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind C. vam. al României.

În cazul infracțiunii

de evaziune fiscală, elementul material al laturii obiective constă în

neîndeplinirea obligațiilor fiscale prin ascunderea bunului sau sursei

impozabile sau taxabile.

Prin "bunul sau

sursa impozabilă sau taxabilă" se înțelege orice entitate care constituie

"baza de calcul" pentru impozite sau taxe.

Pentru existența

acestei infracțiuni este necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele

cerințe:

- existența

obligației legale de a plăti taxe sau impozite pentru anumite activități

prestate sau bunuri deținute.

- existența unui bun

sau a unei activități ce se încadrează în ipotezele legale privind impozitarea

sau taxarea.

- săvârșirea unei

fapte prin care se urmărește sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către

stat.

În concluzie, pentru

a se afla în prezența unei evaziuni fiscale prin ascunderea bunului, a fost

necesar ca de bunul respectiv să fie legată o obligație fiscală.

Or, în speța de față,

ascunderea a fost săvârșită cu prilejul controlului vamal, în scopul sustragerii

de la plata taxelor vamale, astfel încât nu se situa în sfera de acțiune a

dispozițiilor art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005. Aceasta întrucât obligație

fiscală, astfel cum a fost definită în art. 2 din Legea nr. 241/2005, nu

includea și obligația vamală.

Pentru a exista

infracțiunea de evaziune ar fi fost necesar ca inculpatul să aibă calitatea de

contribuabil, or în prezenta cauză inculpatul C.N. nu a săvârșit fapta în

calitate de contribuabil care să se fi sustras de la plata obligațiilor fiscale,

ci în calitate de persoană fizică ce s-a sustras de la plata obligației

fiscale.

Pe de altă parte,

ascunderea bunului sau a sursei impozabile nu este infracțiune dacă bunul sau

sursa "ascunsă" impozitării au un caracter ilicit. În astfel de

cazuri se prezumă că motivul care determină făptuitorul să nu declare

bunul/sursa este caracterul ilicit al materiei impozabile (intenția fiind de a

nu fi descoperită infracțiunea săvârșită), iar nu sustragerea de la

îndeplinirea obligațiilor fiscale.

În cazul de față,

țigările au avut un caracter ilicit, sunt "produsul" infracțiunii,

iar nu materia impozabilă și nici bunuri cu o minimă aparență de legalitate ce

ar fi urmat să fie comercializate legal de către societate.

În concluzie,

Tribunalul nu se află în prezența unei infracțiuni de evaziune fiscală, astfel

încât s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei.

Astfel fiind, în

drept, faptele inculpatului C.N., care, în calitate de administrator la SC V.G.

SRL Constanța, a pus la dispoziția angajatului său, inculpatul T.D.,

semiremorca tip cisternă neînmatriculată și cu numărul fals de înmatriculare,

precum și certificatul de înmatriculare falsificat, pentru aceeași semiremorcă

(fără ca inculpatul T.D. să cunoască faptul că semiremorca nu era

înmatriculată, iar certificatul de înmatriculare era falsificat), în scopul de

a o conduce pe drumurile publice pentru a transporta, din Republica Moldova în

România, cantitatea de 98.224 pachete de țigări mărcile L.M. și P., ascunse

într-un compartiment confecționat artizanal al semiremorcii, marfă disimulată

prin derularea activității legale de transport al cantității de 18.800 kg ulei,

pentru care au fost prezentate documente legale conforme realității, întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunilor de:

- complicitate la

folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau

comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantități de

mărfuri sau bunuri decât cele prezentate la vamă (prevăzută de art. 26 C. pen.,

raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2006 privind C. vam. al României),

- participație

improprie la tractarea unei remorci neînmatriculate ori cu număr fals de

înmatriculare sau de înregistrare [prevăzută de art 31 alin. (2) C. pen.,

raportat la art. 85 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe

drumurile publice, republicată],

- participație

improprie la uz de fals [prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la

art. 291 C. pen.], cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (concurs real de

infracțiuni).

Instanța a apreciat

vinovăția inculpatului C.N. ca fiind dovedită prin materialul probator

administrat în cauză.

Față de situația de

fapt reținută de instanță în prezenta cauză, s-a dispus condamnarea acestuia la

câte o pedeapsă cu închisoarea, în limitele prevăzute de lege, pentru fiecare

din infracțiunile reținute în sarcina sa. La individualizarea pedepselor, în

conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., instanța a avut în vedere gradul

de pericol social concret al faptelor comise de către inculpați, limitele de pedeapsă

prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, datele ce caracterizează

persoana inculpatului, dar și împrejurările care atenuează sau agravează

răspunderea penală.

Față de atitudinea

procesuală nesinceră manifestată de inculpat, instanța a înțeles să nu rețină

în favoarea acestora vreuna dintre circumstanțele atenuante prevăzute de art.

74 C. pen.

Totodată, instanța a

făcut aplicarea și a dispozițiilor art. 33 și urm. C. pen., referitoare la

concursul de infracțiuni, apreciind totuși că se impunea aplicarea unui spor de

pedeapsă la pedeapsa cea mai grea ce a fost stabilită în sarcina acestuia, mai

cu seamă că inculpatul mai era cercetat și în alte cauze penale pentru

săvârșirea unor fapte similare.

Pentru infracțiunea

referitoare la regimul vamal, reținută în sarcina inculpatului C.N., observând

dispozițiile art. 65 C. pen., instanța a dispus aplicarea față de inculpați și

a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, conținutul acesteia

urmând a fi stabilit în funcție de gravitatea faptei reținute în sarcina

inculpatului, dar și de circumstanțele personale ale acestuia.

La dozarea pedepsei

ce a fost aplicată inculpatului C.N., instanța a ținut seama de modalitatea

concretă în care au fost comise faptele (din mijloacele de probă rezultând

rolul esențial pe care inculpatul l-a avut în organizarea și desfășurarea

activității infracționale), dar și de împrejurarea că acesta mai este cercetat

și în alte cauze penale pentru săvârșirea unor infracțiuni de același gen.

Toate acestea au

determinat instanța să aprecieze că atingerea scopurilor pedepsei penale și,

implicit, reeducarea inculpatului, poate avea loc numai prin executarea

efectivă a pedepsei ce îi va fi aplicată. în consecință, instanța a dispus

aplicarea - în temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. - a pedepsei accesorii

constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a

și b) C. pen., pe perioada executării pedepsei principale. La stabilirea

pedepsei accesorii instanța a ținut seama de modalitatea de săvârșire a faptelor

reținute în sarcina inculpatului, dar și de persoana acestuia.

Pe latură civilă,

apreciind că sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale, în

temeiul art. 14 și 346 din C. proc. pen., în referire la art. 998 și urm. din

C. civ., instanța a obligat pe inculpatul C.N. - în solidar cu partea

responsabilă civilmente SC V.G. SRL Constanța (reprezentată prin lichidator

judiciar SC I. I.P.U.R.L. Constanța), la plata către Statul Român, prin Agenția

Națională de Administrare Fiscală, a sumei de 347.114 RON, reprezentând debit

și majorări de întârziere aferente, calculate până la data de 5 noiembrie 2007

(data deschiderii procedurii de insolvență față de SC V.G. SRL Constanța).

În temeiul art. 118

alin. (1) lit. a) C. pen., a dispus confiscarea - în folosul statului - a

36.310 pachete de țigări marca P., respectiv a 61.914 pachete de țigări marca

L.M., bunuri aflate la Camera de corpuri delicte a Poliției municipiului

Galați, conform dovezilor de primire din 6 august 2007, respectiv din 9 august.

În temeiul art. 118

alin. (1) lit. c) C. pen., a dispus confiscarea - în folosul statului - a

semiremorcei marca M. indisponibilizată la sediul I.J.P.F. Galați, potrivit

procesului-verbal din data de 1 august 2007.

În temeiul art. 348

C. proc. pen., a dispus anularea certificatului de înmatriculare cu privire la

semiremorca marca M.

În temeiul art. 348

C. proc. pen., a dispus restituirea, către persoanele îndreptățite, a tuturor

celorlalte bunuri sau înscrisuri ridicate cu ocazia percheziției efectuate la

data de 31 iulie 2007 la sediul SC P. SA Galați, în baza autorizației de

percheziție din 31 iulie 2007 emisă de Judecătoria Galați, dacă nu servesc la

soluționarea altor cauze.

În temeiul art. 353

alin. (1) C. proc. pen., a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra

autotractorului marca R. indisponibilizat la sediul I.J.P.F. Galați, potrivit

procesului-verbal din data de 1 august 2007.

În temeiul art. 191

alin. (1), (2) și (3) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul C.N., în solidar

cu partea responsabilă civilmente SC V.G. SRL Constanța (reprezentată prin

lichidator judiciar SC I. I.P.U.R.L. Constanța), la plata sumei de 3.500 RON cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței

penale a Tribunalului Galați a declarat apel inculpatul C.N., iar prin Decizia

penală nr. 335/A din 19 decembrie 2013, Curtea de Apel Galați l-a respins ca

nefondat.

S-a reținut că, în

mod corect, instanța de fond a stabilit situația de fapt existentă în cauză pe

baza probelor din dosar, vinovăția inculpatului, precum și încadrarea în drept

a faptei săvârșite.

În fapt, inculpatul

C.N., în calitate de administrator la SC V.G. SRL Constanța, a pus la

dispoziția angajatului său, inculpatul T.D., semiremorca tip cisternă

neînmatriculată, precum și certificatul de înmatriculare falsificat, pentru

acea semiremorcă (fără ca inculpatul I.D. să cunoască faptul că semiremorca nu

este înmatriculată iar certificatul de înmatriculare era falsificat), în scopul

de a o conduce pe drumurile publice pentru a transporta, din Republica Moldova

în România, cantitatea de 98.224 pachete de țigări mărcile L.M. și P., ascunse

într-un compartiment confecționat artizanal al semiremorcii, marfă disimulată

prin derularea activității legale de transport a cantității de 18.800 l de

ulei, pentru care au fost prezentate documente legale conforme realității.

Faptele săvârșite

întruneau conținutul constitutiv al infracțiunilor de:

- complicitate la

folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau

comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantități de

mărfuri sau bunuri decât cele prezentate la vamă, prev. de art. 26 C. pen.

raportat la art. 272 din Legea nr. 86/2002 privind C. vam. al României;

- participație

improprie la tractarea unei remorci neînmatriculate ori cu număr fals de

înmatriculare sau de înregistrare prev. de art. 31 alin. (3) din C. pen.

raportat la art. 85 alin. (3) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe

drumurile publice, republicată;

- participație

improprie la uz de fals prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 291

C. pen.

Vinovăția

inculpatului a fost stabilită pe baza probelor administrate în dosar,

respectiv, adresa nr. 2-1646R din data de 18 februarie 2008 emisă de

Autoritatea de Sănătate Publică Județeană Constanța, autorizația privind

încredințarea remorcii M. de către SC A. SA București către SC V.G. SRL

Constanța pe care apare semnătura inculpatului C.N., certificatul de

înregistrare al SC V.G. SRL Constanța, factura din data de 1 noiembrie 2006,

cererea pentru obținerea autorizației sanitare de funcționare completată de

către inculpatul T.D.

Pedepsele aplicate

inculpatului s-au încadrat în prevederile art. 72 din C. pen., privind faptele

comise, modalitatea în care s-au săvârșit acestea, precum și persoana

inculpatului care nu este recidivist dar care a avut o atitudine de

nerecunoaștere a faptelor pentru care a fost judecat.

Nu poate fi reținută

apărarea inculpatului potrivit căreia nu se face vinovat de săvârșirea

faptelor, deoarece, din probatoriul existent în cauză și indicat mai sus, a

reieșit că acesta nu numai că a cunoscut faptul că semiremorca avea număr fals

de înregistrare, dar avea și obligația să verifice acest lucru și prin

semnătura sa oferea garanția că acest bun putea fi folosit, îndeplinind

condițiile cerute de lege.

De asemenea, nu a

fost reținut motivul de apel invocat, în subsidiar, de către inculpat,

respectiv, ca modalitatea de executare a pedepsei să fie suspendată sub

supraveghere, deoarece, pentru a dispune astfel, instanța de judecată trebuia să

aibă convingerea că, prin această modalitate de executare a pedepsei

închisorii, se pot îndeplini condițiile prevăzute de art. 52 C. pen.,

respectiv, scopul punitiv și cel educativ al pedepsei.

Prin nerecunoașterea

faptelor de către inculpat, scopul educativ al pedepsei nu a putut fi

îndeplinit prin executarea pedepsei în condițiile art. 86

1

C. pen.

În ceea ce privește

sechestrul judiciar instituit în baza art. 353 C. proc. pen., asupra

autotractorului marca R., acesta a fost instituit deoarece, așa cum prevede

art. 163 alin. (1) C. proc. pen., în vederea reparării pagubei produse prin

infracțiune și pentru garantarea acesteia.

Împotriva Deciziei

penale nr. 335/A din 19 decembrie 2013 a Curții de Apel Galați a declarat

recurs inculpatul C.N., invocând cazurile de casare prevăzute de dispozițiile

art. 385

9

pct. 12, 15 și 17

2

C. proc. pen.

Recursul declarat

este nefondat.

Potrivit

dispozițiilor art. 385

10

alin. (1) și (2) C. proc. pen., recursul

trebuie să fie motivat, iar motivele de recurs se formulează în scris, prin

cererea de recurs sau printr-un memoriu separat care trebuie depus la instanța

de recurs cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată.

În cazul în care nu

sunt respectate dispozițiile art. 385

10

alin. (1) și (2) C. proc.

pen., în temeiul alin. (2) al aceluiași articol, instanța ia în considerare

numai cazurile de casare care, potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc.

pen., se iau în considerare din oficiu.

În speță, nu au fost

respectate dispozițiile art. 385

10

alin. (2) C. proc. pen., întrucât

motivele de recurs nu au fost depuse la instanța de recurs cu cel puțin 5 zile

înaintea primului termen de judecată, ci în ședința publică din data de 12 mai

2014, primul termen de judecată stabilit în cauză.

Ca atare, instanța va

lua în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 385

9

alin. (3) se iau în considerare din oficiu, cele prev. de art. 385

9

pct. 1, 3 - 6, 13 și 14 C. proC. pen.

Cazurile de casare

invocate de recurentul inculpat C.N. - art. 385

9

pct. 12, 15 și 17

2

C. proc. pen. - (nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni

sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea

pentru care condamnatul a fost trimis în judecată (pct. 12); nu s-a constatat

grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată condamnatului a

fost grațiată (pct. 15); hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre

s-a făcut o greșită aplicare a legii (pct. 17

2

), nu se regăsesc

printre cazurile de casare care se iau în considerare din oficiu și prin

urmare, nu se impun a fi analizate.

În ceea ce privește

criticile recurentului referitoare la greșita condamnare dispusă de prima

instanță pentru infracțiunile prevăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 272 din

Legea nr. 86/2002 privind C. vam. al României, participație improprie la

tractarea unei remorci neînmatriculate ori cu număr fals de înmatriculare sau

de înregistrare prev. de art. 31 alin. (3) C. pen., raportat la art. 85 alin.

(3) din O.U.G. nr. 195/2002 și participație improprie la uz de fals prev. de

art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 291 C. pen., se rețin următoarele:

În fapt, recurentul

solicită o reapreciere a mijloacelor de probă administrate, cu consecința

stabilirii unei alte situații de fapt decât cea pe baza căreia instanța a

dispus condamnarea și care să conducă la achitarea acestuia în recurs.

Un asemenea procedeu

se putea realiza anterior modificării dispozițiilor art. 385

9

C.

proc. pen. prin Legea nr. 2/2013, numai prin prisma cazului de casare prevăzut

de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen. - s-a comis o eroare gravă de

fapt, având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare sau

de condamnare.

În actuala

reglementare, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, motivul de casare

prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen. a fost abrogat.

Prin urmare, în

recurs nu se mai poate realiza o reapreciere a materialului probator, care să

conducă la stabilirea unei alte situații de fapt și la pronunțarea unei soluții

de achitare a inculpatului.

În prezent, în calea

de atac a recursului, pe baza situației de fapt stabilită prin decizia

recurată, achitarea inculpatului poate fi dispusă numai pe motiv că nu sunt

întrunite elementele constitutive ale infracțiunii [art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. sau că a fost condamnat pentru o

faptă care nu este prevăzută de legea penală [art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la

art. 10 lit. b) C. proc. pen.], în această situație fiind incidente cazurile de

casare prev. de art. 385

9

pct. 12 și 13 C. proc. pen.

Inculpatul C.N. a

invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 12 C. proc. pen.,

dar nu poate fi examinat întrucât nu face parte dintre motivele de casare care

se iau în considerare din oficiu, iar dispozițiile art. 385

9

pct. 13

C. proc. pen. nu sunt incidente, întrucât niciuna dintre infracțiunile pentru

care s-a dispus condamnarea inculpatului nu a fost dezincriminată.

Referitor la

criticile recurentului privind netemeinicia pedepselor în raport cu prevederile

art. 72 C. pen., la mijloacele de individualizare judiciară a executării

pedepsei prin neaplicarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere,

examinarea acestora nu se poate realiza prin prisma cazului de casare prevăzut

de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

O astfel de analiză

se putea realiza anterior modificării dispozițiilor art. 385

9

C.

proc. pen., prin Legea nr. 2/2013, prin prisma cazului de casare prevăzut de

art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

După intrarea în

vigoare a Legii nr. 2/2013, motivul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. a fost modificat și prevede că hotărârea este supusă

casării doar atunci când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele

prevăzute de lege (nelegale), ceea ce nu se identifică în cauză.

Pentru considerentele

expuse, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.N. împotriva Deciziei penale nr. 335/A din 19

decembrie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori,

iar în temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul C.N. împotriva Deciziei penale nr.

335/A din 19 decembrie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru

cauze cu minori.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din

oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 10 iunie 2014.

Procesat de GGC - AS