ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1870/2017

Asupra cauzei de față, prin raportare îa dispozițiile art. 499 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., constată următoarele:

Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin decizia nr. 1568 din 14 iunie 2017, a respins cererea de revizuire formulată de A. împotriva deciziei nr. 947 din 5 aprilie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr. x/2016.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuentul A.

Investită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a procedat, la data de 9 octombrie 2017, la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului.

Completul de filtru C3, la data de 3 octombrie 2017, constatând că raportul întrunește condițiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părților, pentru depunerea punctelor de vedere, în acord cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din cod.

La 23 octombrie 2017 a fost înregistrat punctul de vedere ai recurentului - revizuent, prin care s-a criticat nerespectarea de către instanțele fondului a unei decizii a instanței supreme și s-a arătat că imobilul i-a fost folosit timp de 10 ani de primărie până la distrugerea casei.

Constatându-se încheiată această etapă a procedurii de filtru, prin rezoluția din 6 noiembrie 2017, s-a stabilit termen pentru soluționarea recursului Ia data de 22 noiembrie 2017, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., fără citarea părților.

Analizând recursul, înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

În fapt, prin cererea introductivă de instanță, A. a solicitat, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Inspectoratul Școlar Mehedinți, Primăria comunei Husnicioara, B. fost primar și C., fost secretar al comunei Husnicioara, ca statul să fie obligat să-i respecte dreptul de proprietate înscris în Constituție, C. civ. și să-i plătească contravaloarea unei case de locuit în locul celei prăbușite, valoarea anexelor distruse - demolate, pe locul cărora s-a construit o clădire, în prezent grădiniță și valoarea chiriei terenului - curtea casei de 1000 mp - din anul 2001, când s-a refuzat predarea în natură și a continuat ocuparea și folosirea abuzivă, fără să fie plătită o despăgubire echivalentă pentru folosirea în scop public - școală, grădiniță.

Tribunalul Mehedinți, secția I civilă, prin sentința nr. 27 din 5 mai 2015 a admis excepțiile lipsei calității procesual pasive a pârâților Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, B., C. și Inspectoratul Școlar Mehedinți. A respins acțiunea față de acești pârâți ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesual pasivă. A respins acțiunea față de pârâta Primăria Husnicioara, ca neîntemeiată.

Soluția primei instanțe a fost menținută de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, prin decizia nr. 4841 din 23 octombrie 2015, prin care s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant împotriva sentinței pronunțate de tribunal.

Prin decizia nr. 947 din 5 aprilie 2017, Curtea de Apel Craiova, secția I civila, a respins, ca nefondată, contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei nr. 4841/20Î5 pronunțată de aceeași instanță.

Prin decizia nr. 1568 din 14 iunie 2017, Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins cererea de revizuire, întemeiată pe art. 509 pct. 1, 2, 5 și 9 C. proc. civ., formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 947 din 5 aprilie 2017 a aceleiași instanțe.

În drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 și 6 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului, precum și orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Totodată, conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

Or, în speță, prin hotărârea revizuită a fost soluționată o contestație în anulare împotriva unei decizii definitive, motiv pentru care, în raport de art. 508 alin. (4) C. proc. civ., decizia este definitivă.

Față de dispozițiile legale menționate, decizia nr. 1568 din 14 iunie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă, atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului.

Se reține totodată că prin dispozițiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților îndeplinirea actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiecții de drept aflați în situații identice.

Aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în aîte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispozițiile C. proc. civ. rezulta că, între alte condiții ce se cer a fî întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a Fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și a principiului constituțional ai egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României.

Față de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 1568 din 14 iunie 2017 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 noiembrie 2017.