ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6303/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6303/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului civil de față, Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 11 august 2006, reclamanții G.G., M.M., B.C., C.M. și SC H. și A. SA au chemat în judecată Primarul municipiului Constanța, Municipiul Constanța, prin primar și Consiliul local Constanța pentru a se dispune restituirea în natură a imobilului - teren în suprafață totală de 107 ha, situat în Constanța, cartier Anadalchioi. Prin Sentința nr. 1392 din 24 noiembrie 2008, Tribunalul Constanța, secția civilă, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanți și intervenienta în interes propriu S.G. Tribunalul a reținut că, potrivit raportului de expertiză efectuat, întreaga suprafață de teren făcea parte la momentul preluării din extravilanul municipiului Constanța, suprapunându-se cu parcele de teren arabil, terne neproductive, drumuri de exploatare, cale ferată, construcții hidrotehnice și drum județean de centură Constanța - Ovidiu.
Din înscrisurile aflate la dosar, respectiv tabelul anexă la decretul de expropriere, la data preluării, terenul avea destinație agricolă. Cum terenurile agricole intră sub incidența art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, declarat constituțional de Curtea Constituțională, contestația întemeiată pe dispozițiile acestei legi speciale nu poate fi primită, deoarece opțiunea legiuitorului a fost în sensul excluderii din domeniul său de aplicare a terenurilor al căror regim juridic este reglementat de legile fondului funciar. Prin Decizia nr. 429/C din 14 noiembrie 2011, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a respins apelurile declarate de reclamanți și intervenienta în interes propriu S.G.
Instanța de apel a constatat că, în cursul soluționării apelului, apelanta SC H. și A. SA a cesionat către H.O. o cotă indiviză de 20% din cota indiviză de 50%. În ceea ce privește apelurile declarate, instanța de apel a reținut că soluționând cauza, instanța s-a pronunțat implicit și asupra cererii de repunere pe rol, prin respingerea acesteia, în condițiile în care cererea de repunere pe rol nu poate primi calificarea de cerere în sensul art. 112 C. proc. civ. asupra căreia instanța trebuie să se pronunțe explicit. Dreptul de apărare al părților nu a fost încălcat, pentru că prima instanță a administrat toate probele necesare și utile cauzei, a pus în discuția contradictorie a părților chestiunile de fapt și de drept pe baza cărora a soluționat litigiul și a revenit motivat asupra obiecțiunilor încuviințate la raportul de expertiză topografică.
De asemenea, prima instanță a dispus în mod întemeiat decăderea din proba cu expertiză tehnică de evaluare, având în vedere că soluția pronunțată s-a întemeiat pe dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. În ceea ce privește fondul cauzei, instanța de apel a constatat că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Conform dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 10/2001, în forma în vigoare la data notificării, terenurile al căror regim juridic era reglementat de legile fondului funciar erau exceptate de la acordarea măsurilor reparatorii. Faptul că intenția legiuitorului a fost de a limita sfera de aplicare a Legii nr. 10/2001 numai cu privire la terenurile aflate în intravilan rezultă și din redactarea dispozițiilor art. 8 după modificarea intervenită prin adoptarea Legii nr. 247/2005, text de lege declarat constituțional de Curtea Constituțională.
Terenul în litigiu a făcut parte din extravilanul municipiului Constanța atât la data preluării cât și la data notificării, aspect confirmat de raportul de expertiză care a constatat că se suprapune cu loturile nr. 47, 44, 43, 8 și 11, situate în extravilanul municipiului Constanța. Prin urmare, având în vedere că suprafața de 107 ha avea destinația de teren agricol la data preluării, că a fost preluată în aplicarea legii reformei agrare și că se afla în extravilan, instanța de apel a constatat că prima instanță a stabilit în mod corect incidența prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs intervenienta principală S.G. Invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., recurenta a arătat că instanța de apel a dat o interpretare greșită art. 8 din Legea nr. 10/2001 și nu a luat în calcul toate probele administrate. Astfel, deși expertul a menționat că lotul nr. 8 făcea parte din intravilan, iar lotul 11 făcea parte atât din intra cât și din extravilan, instanța a concluzionat că întregul teren se afla în extravilan. În această situație, art. 8 din Legea nr. 10/2001 nu este aplicabil. Deoarece, dacă ar fi dorit să se aibă în vedere doar situația terenurilor la data preluării, legiuitorul nu ar fi introdus conjuncția "sau". Motivarea instanței de apel în ceea ce privește punctul de vedere al Curții Constituționale nu îi este opozabilă recurentei, din moment ce o parte din teren se găsea în intravilan la data preluării.
Instanța de apel, a susținut recurenta, nu a luat în considerare nici Hotărârea Consiliului local Constanța din data de 31 ianuarie 1997, prin care s-a aprobat modificarea Hotărârii nr. 15/1993, în sensul reașezării limitelor intravilanului localităților și potrivit căreia, la momentul notificării terenul solicitat făcea parte din intravilan încă din anul 1997. În plus, Legea nr. 247/2005 urmează a se aplica exclusiv situațiilor create după apariția sa, nu și celor deja existente, pentru că nesoluționarea notificării nu poate fi imputată persoanelor îndreptățite. Criticile formulate permit încadrarea recursului în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar nu sunt fondate, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
În prezenta cauză, instanța de recurs a fost investită să se pronunțe asupra unei singure chestiuni de drept invocată prin cererea de declarare a recursului, și anume, asupra aplicabilității dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Acest text, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 prevedea că nu intră sub incidența acestei legi terenurile al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 și prin Legea nr. 1/2000. Ulterior, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005, a fost modificat și conținutul art. 8 alin. (1), în sensul că nu intră sub incidența legii speciale de restituire terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere.
Prin urmare, forma inițială a art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 excludea de la beneficiile acestei legi doar terenurile care intrau sub incidența legii fondului funciar, iar modificările ulterioare au mai exceptat o categorie de terenuri, respectiv, cele care la data preluării sau la data notificării se aflau în extravilanul localităților. În cauză, instanța de apel a avut în vedere atunci când a apreciat că regimul juridic al terenului este reglementat de legile fondului funciar nu doar apartenența la extravilan a terenului la data preluării, ci și faptul că actul preluării a fost săvârșit în baza Legii reformei agrare. Soluția instanței de apel reprezintă o corectă aplicare a dispozițiilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, pentru că terenul ce a aparținut autorului reclamanților și intervenientei a fost preluat de stat în baza Legii nr. 187/1945 privind reforma agrară.
Or, preluările realizate în baza acestui act normativ nu fac obiectul Legii nr. 10/2001, ci obiectul Legii nr. 18/1991, republicată, care le menționează expres în cuprinsul art. 9 alin. (1), 38 alin. (1) și 48 ca făcând obiect de reglementare al acestei legi. Față de natura juridică a preluării, este irelevantă apartenența terenului în litigiu la domeniul intravilan sau extravilan, deoarece preluările operate în temeiul legii reformei agrare nu operau cu această distincție, distincție pe care nu o preia nici legislația fondului funciar. Cu privire la includerea terenului în extravilan, chestiune care reprezintă doar un element suplimentar în aplicarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, trebuie subliniat faptul că legea specială de reparație exclude de la aplicare terenurile care erau situate în extravilan, fie la data preluării, fie la data notificării.
Conjuncția sau dă tocmai această semnificație atunci când apare în sintagma "la data preluării abuzive sau la data notificării". Deși formularea folosită de legiuitor este la adăpost de orice interpretare, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001 au explicitat-o, în sensul că nu fac obiectul legii terenurile situate în extravilanul localităților, indiferent că aveau această situare la data preluării abuzive sau la data notificării. Este, așadar, cu totul nefondată afirmația recurentei că art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 este aplicabil doar atunci când terenul s-ar fi aflat în extravilan atât la data preluării cât și la data notificării.
Având în vedere că argumentul principal care exclude terenul de la aplicarea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001 este faptul că preluarea de către stat s-a realizat în baza legii reformei agrare, apare inutil a se cerceta celelalte critici formulate de intervenienta principală, pentru că și în ipoteza în care instanța de apel ar fi greșit în ceea ce privește calificarea ca extravilan a terenului, contestația tot nu putea fi admisă, din cauza temeiului juridic al preluării. De aceea, recursul declarat de recurentă se va privi ca nefondat și, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intervenienta S.G. împotriva Deciziei nr. 429/C din 14 noiembrie 2011 a Curții de Apel Constanta, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 octombrie 2012. Procesat de GGC - NN
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.