ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.03.2017

ÎCCJ, Decizia nr. 99/2017

HOTĂRÂRE
27.03.2017
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 99/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)

Decizia civilă nr. 99/2017

Asupra cererii de revizuire de

față;

Din examinarea lucrărilor cauzei,

constată următoarele:

în recurs;

Prin Decizia nr. 202 din 9 noiembrie 2015, Înalta Curte

de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători a

respins, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 1842

din camera de consiliu de la 11 iunie 2014, pronunțată de Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul

nr. x/83/2013*.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut, în esență, că

recursul vizează o decizie pronunțată de Secția l

civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în

procedura de filtrare a recursului, reglementată de art. 493 C. proc. civ.,

hotărâre care, potrivit dispozițiilor imperative ale art. 493 alin. (5)

în soluționarea contestației în anulare;

Împotriva Deciziei nr. 202 din 9

noiembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție -

Completul de 5 Judecători, recurentul

contestație în anulare, care a fost înregistrată pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție - Completul de 5

judecători sub nr. x/1/2016.

Prin Decizia nr. 329/2016 din 28

noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2016, Înalta Curte de

Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a respins,

ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de Rus Petre

împotriva Deciziei nr. 202 din 9 noiembrie 2015.

În esență, instanța a

reținut că temeiul de drept invocat în susținerea

contestației în anulare este art. 509 alin. (1) C. proc. civ., potrivit

căruia revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau

care evocă fondul poate fi cerută dacă s-a pronunțat asupra

unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru

cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Motivele invocate de contestator

privesc însă fondul raportului juridic litigios, tinzând la o rejudecare a

cauzei, în afara cadrului legal reglementat pentru calea de atac pe care a

promovat-o. În egală măsură, împrejurările invocate nu sunt

de natură să conducă la o recalificare a căii de atac de

retractare corespunzător temeiului de drept indicat de contestator,

neîncadrându-se în ipoteza acestuia.

Împotriva Deciziei nr. 329/2016 din 28

noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2016 de Înalta Curte de

Casație și Justiție - Completul de 5 judecători,

contestatorul

A.

a formulat cerere de revizuire, care a fost înregistrată pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție - Completul de 5

judecători sub nr. x/1/2016.

Revizuentul critică soluția

de respingere, prin Decizia civilă nr. 202 din 9 noiembrie 2015, a

contestației în anulare, susținând că nu a fost legal citat

și nici nu a fost prezent la termenul când a fost pronunțată

decizia, fiind incidente dispozițiile art. 503 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, revizuentul invocă

încălcarea dreptului la un proces echitabil în ceea ce privește

judecarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/83/2013* și

expune critici referitoare la judecata litigiului respectiv, susținând

că instanțele nu s-au pronunțat nici asupra cererii sale privind

constatarea faptului că a lucrat în grupa a II-a de muncă în

perioadele de timp arătate în cauză și nici asupra cererii sale

privind obligarea intimatei

SC B. SA Satu Mare

să îi elibereze

adeverința pentru grupa a II-a de muncă în vederea pensionării.

În drept, revizuentul invocă

motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În raport cu dispozițiile art. 513

alin. (3) C. proc. civ., conform cărora „dezbaterile sunt limitate la

admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază”,

Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă,

pentru considerentele arătate în continuare.

Revizuentul a formulat cererea de

revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., conform

căruia:

Art. 509. -

(1)

Revizuirea unei hotărâri

pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută

dacă:

1.

s-a pronunțat asupra unor lucruri care

nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai

mult decât s-a cerut.”

În esență, în

susținerea motivului de revizuire, revizuentul invocă faptul că,

la judecarea cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/83/2013*,

instanțele nu s-au pronunțat asupra cererilor sale și nu a fost

citat la termenul de judecată când a fost pronunțată

hotărârea atacată cu contestație în anulare, respectiv Decizia

civilă nr. 202 din 9 noiembrie 2015.

Este de observat faptul că decizia

ce formează obiectul cererii de revizuire (Decizia nr. 329/2016 din 28

noiembrie 2016) a fost pronunțată în soluționarea unei

contestații în anulare, cale extraordinară de atac în cadrul

căreia instanța se pronunță numai cu privire la temeinicia

motivelor prevăzute expres și limitativ în cuprinsul art. 503 alin. (1)

și (2) C. proc. civ., fără a proceda la o analiză în fond a

pretențiilor deduse judecății prin acțiunea

introductivă.

Astfel fiind, criticile formulate de

revizuent în ceea ce privește omisiunea instanței învestite cu

soluționarea contestației în anulare de a se pronunța asupra

cererilor cuprinse în acțiunea introductivă nu se încadrează în

ipoteza reglementată de art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Pe de altă parte,

susținerile revizuentului referitoare la faptul că nu a fost citat

și nu a fost prezent la termenul de judecată la care a fost

pronunțată decizia atacată cu contestație în anulare se

circumscriu motivului de contestație în anulare prevăzut de art. 503 alin.

(1) C. proc. civ., iar nu motivelor de revizuire prevăzute expres și

limitativ de art. 509 alin. (1) C. proc. civ.

Independent de această

împrejurare, este de menționat faptul că Decizia civilă nr. 202

din 9 noiembrie 2015 (care a format obiectul contestației în anulare soluționată

prin Decizia nr. 329/2016 din 28 noiembrie 2016, atacată cu revizuire în

prezenta cauză) a fost pronunțată în temeiul art. 493 alin. (5) C.

proc. civ. în cadrul procedurii de filtrare a recursului, care se

desfășoară fără citarea părților, astfel

că nu ar putea fi primite susținerile revizuentului referitoare la

neîndeplinirea procedurii de citare.

În realitate, prin criticile

formulate, recurentul tinde să obțină o rejudecare în fond a

pretențiilor sale, ceea ce excede cadrului procesual al cererii de

revizuire, care este limitat la admisibilitatea revizuirii și la faptele

pe care se întemeiază, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ.

În acest context, instanța are în

vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care se

reținut, cu referire la cererea de revizuire, că „unul

dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul

securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când

instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția

lor să nu poată fi repusă în discuție (Cauza

Brumărescu împotriva României, Hotărârea din 28 octombrie 1999, § 61,

publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 414 din 31 august 2000). Securitatea juridică implică respectul pentru

principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al

hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază

că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive

și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei.

Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată

pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o

nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel

deghizat (…). O îndepărtare de la acest principiu este justificată

doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe având un

caracter substanțial și obligatoriu (Cauza Mitrea împotriva

României, Hotărârea din 29 iulie 2008, §23-24, publicată în M. Of. al

României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010)”.

Pentru considerentele expuse, în

raport cu dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constatând

că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 509 alin. (1)

pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul

de 5 judecători va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire

formulată în cauză.

Respinge, ca inadmisibilă,

cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei civile nr. 329/2016

din 28 noiembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/1/2016.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 27 martie 2017.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2017-03-27
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 109/2017
Decizia civilă nr. 109/2017 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei; Prin Decizia nr. 2032 din 6 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2016, Înalta Curte de Casație și
ÎCCJ 2017-06-26
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 197/2017
Decizia civilă nr. 197/2017 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Hotărârea pronunțată de instanța de recurs Prin decizia nr. 2030 di
ÎCCJ 2016-03-09
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 513/2016
Decizia nr. 513/2016 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia nr. 2756 din 3 decembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/1/2015 al Înaltei Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cer
ÎCCJ 2016-05-30
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 202/2016
Decizia civilă nr. 202/2016 Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, în conformitate cu dispozițiile art. 499 C. proc. civ., constată următoarele: La data de 17 februarie 2016, a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de C
ÎCCJ 2017-05-09
0,95
ÎCCJ, Decizia nr. 232/2017
Decizia civilă nr. 232/2017 Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin decizia nr. 3176 din 15 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/2/2013, Înalta Cur
Sursă