ÎCCJ, Decizia nr. 91/2018
ÎCCJ, Decizia nr. 91/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
Prin Încheierea din 20 februarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, invocată de petentul A. în Dosarul nr. x/2016.
Împotriva încheierii menționate a declarat recurs petentul A., dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători sub nr. x/1/2018.
La termenul de judecată de astăzi, 23 aprilie 2018, Înalta Curte a rămas în pronunțare, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., cu privire la excepția tardivității recursului, excepție pe care o apreciază a fi întemeiată pentru considerentele arătate în continuare, ipoteză în care este inutilă în tot expunerea detaliată a lucrărilor dosarului și cercetarea în fond a cauzei.
Conform art. 29 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 47/1992, "Încheierea [prin care este respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată] poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile".
Încheierea atacată a fost pronunțată la data de 20 februarie 2018 și a fost comunicată petentului A. la data de 26 martie 2018 (dovada de comunicare de la Dosarul nr. x/2016), astfel că termenul de 48 de ore prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 și calculat în funcție de cele două momente procedurale menționate s-a împlinit la ora 24:00 a datei de 22 februarie 2018, respectiv 28 februarie 2018.
Recursul declarat de petentul A. a fost transmis prin poșta electronică la data de 28 martie 2018, ora 22:05, și a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 29 martie 2018, cu depășirea termenului de 48 de ore de la pronunțarea încheierii atacate, prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, care, potrivit celor menționate anterior, s-a împlinit la ora 24:00 a datei de 22 februarie 2018 (calculat de la data pronunțării încheierii), respectiv 28 februarie 2018 (calculat de la data comunicării încheierii).
Având în vedere faptul că recursul a fost transmis prin poșta electronică la data de 28 februarie 2018, ora 22:05, sunt incidente dispozițiile art. 182 și art. 183 C. proc. civ., potrivit cărora:
"Art. 182. - Împlinirea termenului
(1) Termenul care se socotește pe zile, săptămâni, luni sau ani se împlinește la ora 24:00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
(2) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanță sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc. în mod legal, dispozițiile art. 183 fiind aplicabile.
Art. 183. - Actele depuse la poștă, servicii specializate de curierat, unități militare sau locuri de deținere
(1) Actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen.
(2) Actul depus de partea interesată înăuntrul termenului prevăzut de lege la unitatea militară ori la administrația locului de deținere unde se află această parte este, de asemenea, considerat ca făcut în termen.
(3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), recipisa oficiului poștal, precum și înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administrația locului de deținere, pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată."
Întrucât recursul a fost depus după închiderea programului de lucru al instanței, data declarării recursului este data la care acesta a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv data de 29 februarie 2018.
În acest sens, sunt avute în vedere considerentele de la pct. 19, 26 și 27 din Decizia Curții Constituționale nr. 605/2016, conform cărora:
"19. Problema ridicată de autorul excepției de neconstituționalitate privește interpretarea dispozițiilor art. 182 alin. (2) prin raportare la dispozițiile art. 183 din C. proc. civ. în cazul transmiterii actelor procedurale prin fax ori poștă electronică.
Problema care se ridică în cazul transmiterii actelor de procedură prin intermediul faxului sau poștei electronice este certitudinea recepționării în termenul legal al acestora de către instanța de judecată. În acest sens sunt și dispozițiile art. 154 alin. (6) coroborat cu art. 241 alin. (3) din C. proc. civ., potrivit cărora mijlocul de comunicare trebuie să fie apt să asigure atât transmiterea textului, cât și confirmarea primirii lui.
Astfel, Curtea apreciază că trimiterea actelor de procedură prin fax sau poștă electronică a fost asimilată depunerii personale la instanță și nu trimiterii efectuate prin oficiul poștal, serviciul de curierat sau prin alt serviciu specializat de comunicare. Actul de procedură transmis prin fax sau poștă electronică este considerat a fi făcut în termen la data la care a fost înregistrat la instanță, iar potrivit dispoziției legale criticate, deși termenele se socotesc pe zile întregi, totuși, în ziua în care se împlinește termenul partea interesată trebuie să depună actul la instanță până la închiderea programului."
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că este întemeiată excepția tardivității recursului, care urmează a fi respins, ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de A. împotriva Încheierii din 20 februarie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2016.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 aprilie 2018.
Procesat de GGC - GV