ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată că, prin rechizitoriul nr. x/2010 din 02 octombrie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților A., C., D., sub aspectul infracțiunilor de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. (1969), și cumpărare de influență, prevăzută de art. 6

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), în sarcina celui din urmă acuzat (D.) reținându-se și infracțiunile de fals, prevăzută de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 290 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), și evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (1969), E., pentru comiterea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prevăzută de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. (1969), și F. sub aspectul infracțiunii de trafic de influență, prevăzută de art. 257 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În fapt, s-a reținut, în esență, că, în perioada mai 2010 - februarie 2011, inculpații A., C., D. și E. s-au asociat în scopul de a cumpăra influența coinculpatului F. pe lângă martorii G. și H., în vederea obținerii de contracte oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau. În realizarea scopului asocierii, primii trei acuzați (A., C. și D.) au promis celui din urmă (F.), la cererea acestuia, plata pentru alții, respectiv pentru I. a sumei de 516.000 euro, din care au virat efectiv în conturile societății 384.000 euro, iar, în intervalul septembrie - noiembrie 2010, i-au oferit și înmânat aceluiași inculpat (F.), pentru sine, suma de 400.000 RON pentru a-și exercita influența pe lângă G. (cu atribuții în cadrul K. S.A., M. S.A. și N. S.A.), în vederea perfectării unor convenții profitabile de către firmele pe care le controlau, dar și față de H. (secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale), pentru efectuarea de către acesta a anumitor acte prin care să favorizeze interesele comerciale ale grupului B. legate de investiții din fonduri europene, prin Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

În plus, cu referire la inculpatul D., s-a menționat că acesta a întocmit în fals, prin contrafacerea mențiunilor privind natura tranzacției, dispozițiile de plata externă din 29 iunie 2010 (pentru suma de 141.200 euro), 16 august 2010 (pentru suma de 23.150 euro), 23 august 2010 (pentru suma de x50 euro), 23 septembrie 2010 (pentru suma de 128.000 euro) și 30 septembrie 2010 (pentru suma de 84.000 euro), disimulând, astfel, folosul necuvenit pretins de inculpatul F. într-o tranzacție licită de servicii de consultanță (nereală) către firma I.

Deopotrivă, în perioada 2010 - 2011, în calitate de administrator de drept al S.C. O. S.R.L., inculpatul a înregistrat eronat în contul 622 - "cheltuieli privind comisioanele și onorariile", cu titlu de cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil, suma de 2.188.406,00 RON reprezentând contravaloarea celor trei facturi externe contrafăcute emise de I. și plătite acesteia în baza unui contract de consultanță contrafăcut, urmarea imediată fiind prejudicierea bugetului consolidat al statului cu suma de 350.144,96 RON impozit pe profit.

În ceea ce îl privește pe inculpatul F., în actul de sesizare a instanței s-a arătat că, în perioada mai - 29 septembrie 2010, a pretins pentru alții, respectiv pentru I., reprezentată de numiții P. și Q., de la asocierea condusă de A., din care făceau parte și inculpații C., D. și E., suma de 516.000 euro, sub aparența unui contract fictiv de consultanță între firmele S.C. O. S.R.L. și I., sumă din care s-au achitat efectiv către cea din urmă 384.000 euro, iar, în intervalul septembrie - noiembrie 2010, a pretins și primit pentru sine suma de 400.000 RON, facilitând, în schimb, societăților controlate de membrii asocierii, prin intermediul martorului G. (director afaceri corporatiste la S.C. K. S.A. și administrator la S.C. M. S.A.), asupra căruia a lăsat să se creadă că are influență, obținerea unor contracte comerciale profitabile, și anume: contractul de vânzare-cumpărare de energie electrică nr. x/07 iunie 2010 dintre S.C. O. S.R.L., prin D., și S.C. N. S.A., prin R.; contractul de furnizare materiale refolosibile nr. x/29 decembrie 2010 (cu actele adiționale 1 și 2 din 29.12.2010) dintre S.C. M. S.A., prin S., și S.C. T. S.R.L., prin E.; contractul de cesiune de creanță din 10 februarie 2011 dintre S.C. M. S.A., prin S., și S.C. T. S.R.L., prin E., având ca obiect cesionarea creanței certe, lichide și exigibile de 30.000.000 RON, pe care cedentul o avea asupra CNCF CFR S.A., derivând din contractele de furnizare energie electrică pe care cedentul le-a încheiat cu CFR, reprezentând capital în valoare de 26.730.918,74 RON și penalități în sumă de 3.269.081,26 RON, precum și cesionarea, într-o a doua etapă, a creanței în cuantum de 36.204.674 RON către aceeași firmă, S.C. T. S.R.L. (după plata integrală a prețului prevăzut în contractul încheiat conform etapei nr. 1).

Totodată, s-a reținut că, în perioada noiembrie 2010 - februarie 2011, inculpatul F. și-a traficat influența pe lângă H., în scopul de a-l determina ca, în calitate de secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, să facă anumite acte prin care să fie favorizată "asocierea B.", în sensul realizării de investiții din fonduri europene, prin Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 03 octombrie 2012, sub nr. x/2012, iar, prin sentința penală nr. 548 din 17 mai 2013, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a acesteia în favoarea Tribunalului București, având în vedere că, ulterior sesizării instanței supreme, respectiv la data de 14 mai 2013, inculpatul F. și-a pierdut calitatea de senator deținută la momentul emiterii rechizitoriului.

Ca urmare, dosarul a fost înregistrat, în 30 mai 2013, sub nr. x/2013, pe rolul Tribunalului București, secția a II-a penală, fiind soluționat prin sentința penală nr. 5x/F din 17 iulie 2013, în sensul condamnării inculpaților F., A., C., E. și D. la pedepse cu închisoarea pentru toate infracțiunile ce au format obiectul judecății.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală și inculpații F., A., C., E. și D., căile de atac promovate fiind admise prin decizia penală nr. 234 din 02 octombrie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală, cu consecința desființării în integralitate a hotărârii atacate și a stabilirii competenței de soluționare a cauzei în primă instanță, conform art. 28

pct. 1 lit. b) C. proc. pen. (19x), în favoarea Curții de Apel București, motiv pentru care s-a dispus înaintarea dosarului în vederea repartizării aleatorii.

Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a constatat că, din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că inculpatul F. are calitatea de avocat, împrejurare care, potrivit art. 40 alin. (1) C. proc. pen. (19x) raportat la art. 28

alin. (1) lit. b) și art. 30 C. proc. pen. (19x), atrage competența materială de soluționare a cauzei de către Curtea de Apel București, în a cărei circumscripție teritorială se află și locul săvârșirii faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților.

Decizia dată în apel a fost recurată la data de 11 octombrie 2013 de către inculpatul E., iar, prin decizia penală nr. 985 din 19 martie 2014 pronunțată în dosarul nr. x/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a luat act de retragerea căii de atac declarate.

În urma pronunțării acestei decizii, dosarul a fost restituit la Curtea de Apel București, unde a fost înregistrat la data de 15 aprilie 2014, sub nr. x/2014.

Prin încheierea din 22 mai 2014, judecătorul de cameră preliminară, reținând că nu au fost formulate cereri și excepții, a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății, contestația formulată împotriva acestei hotărâri de inculpatul F. fiind respinsă, ca inadmisibilă, de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin încheierea nr. 1981 din 11 iunie 2014.

Prin sentința penală nr. 40/F din 03 martie 2016 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, s-a dispus, în baza art. 386 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul F. din infracțiunea de trafic de influență, în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 257 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), în infracțiunea de trafic de influență, în formă continuată, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 291 C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 308 C. pen. și art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen. (două acte materiale), texte de lege în temeiul cărora inculpatul a fost condamnat la pedeapsa principală de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară, făcându-se, totodată, aplicarea dispozițiilor art. 65 C. pen. cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 291 alin. (1) C. pen., au fost confiscate de la inculpatul F. sumele de 384.000 euro și 400.000 RON, dispunându-se, în consecință, menținerea sechestrului asigurător dispus prin ordonanțele din 18 martie 2011 și 01 aprilie 2011, puse în executare prin procesul-verbal din 05 aprilie 2011, până la concurența acestora.

Prin aceeași hotărâre, în baza art. 386 C. proc. pen., instanța de fond a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. din infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență și cumpărare de influență, în formă continuată, prevăzute de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. (1969) și, respectiv, de art. 6

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), cu reținerea art. 33 lit. a) C. pen. (1969), în infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat- în vederea săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență și de cumpărare de influență, în formă continuată, prevăzute de art. 367 C. pen. și, respectiv, de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 308 C. pen. și cu reținerea art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 308 C. pen. și art. 5 C. pen., cu reținerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. x2/2002, a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, în formă continuată, la pedeapsa principală de 1 an închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăți comerciale, director sau reprezentant legal), cu titlu de pedeapsă complementară, făcându-se, totodată, aplicarea dispozițiilor art. 65 C. pen. cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. x2/2002, același inculpat a fost condamnat la 1 an închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăți comerciale, director sau reprezentant legal), pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat- în vederea săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 65 C. pen. cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., inculpatului A. i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care a fost adăugat un spor de 4 luni, acesta urmând să execute pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăți comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durata de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 65 C. pen., i-a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăți comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 386 C. proc. pen., s-a mai dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul C. din infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență și de cumpărare de influență, în formă continuată, prevăzute de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. (1969) și, respectiv, de art. 6

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), cu reținerea art. 33 lit. a) C. pen. (1969), în infracțiunile de constituirea unui grup infracțional organizat- în vederea săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență și de cumpărare de influență, în formă continuată, prevăzute de art. 367 alin. (1) C. pen. și, respectiv, de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 308 C. pen. și cu reținerea art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 292 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 308 C. pen. și art. 5 C. pen., cu reținerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C., pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, în formă continuată, la pedeapsa principală de 1 an închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăți comerciale, director sau reprezentant legal), cu titlul de pedeapsă complementară, făcându-se, totodată, aplicarea dispozițiilor art. 65 C. pen. cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 367 C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., același inculpat a fost condamnat la 1 an închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăți comerciale, director sau reprezentant legal), pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat- în vederea săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 65 C. pen. cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., inculpatului C. i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare, la care a fost adăugat un spor de 4 luni, acesta urmând să execute pedeapsa principală de 1 an și 4 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăți comerciale, director sau reprezentant legal), pe o durata de 3 ani.

În baza art. 45 alin. (5) C. pen. raportat la art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăți comerciale, director sau reprezentant legal).

În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supravegherea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul București a executării pedepsei aplicate, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit potrivit art. 92 C. pen., iar, în conformitate cu dispozițiile art. 93 alin. (1) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., s-a impus condamnatului să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate, dispunându-se, totodată, ca, pe parcursul termenului de supraveghere, acesta să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la "U." sau la Școala Gimnazială "Constantin Brâncuși".

În baza art. 404 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul E., instanța de fond a dispus, în baza art. 386 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care acesta a fost trimis în judecată din infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. (1969), în infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat- în vederea săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 5 C. pen., text de lege în baza căruia l-a fost condamnat la pedeapsa principală de 1 an închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen. (asociat, administrator al unei societăți comerciale, director sau reprezentant legal), cu titlu de pedeapsă complementară, făcând, totodată, și aplicarea dispozițiilor art. 65 C. pen. cu referire la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) C. pen.

În baza art. 91 C. pen., a fost suspendată sub supravegherea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj executarea pedepsei aplicate, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, stabilit potrivit art. 92 C. pen., iar, în conformitate cu dispozițiile art. 93 alin. (1) C. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) C. pen., s-a impus condamnatului să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate, dispunându-se, de asemenea, ca, pe parcursul termenului de supraveghere, acesta să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 zile la "Colegiul Auto Traian Vuia - Târgu Jiu" sau la Școala Gimnazială "Constantin Brâncuși".

În baza art. 404 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.

Deopotrivă, prin aceeași hotărâre, în baza art. 386 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. din infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, cumpărare de influență, în formă continuată, fals în scopul ascunderii comiterii infracțiunii de cumpărare de influență și evaziune fiscală, prevăzute de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. (1969), de art. 6

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 290 C. pen. (1969), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), și respectiv, de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu reținerea art. 33 lit. a) C. pen. (1969), în infracțiunile de asociere în vederea săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, cumpărare de influență, în formă continuată, și evaziune fiscală, prevăzute de art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. (1969), de art. 6

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), și respectiv, de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, toate cu reținerea art. 33 lit. a) C. pen. (1969).

În baza art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. (1969), cu reținerea art. 5 C. pen. și cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., inculpatul D. a fost condamnat la pedeapsa principală de 2 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (1969) (asociat, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale), cu titlu de pedeapsă complementară, pentru comiterea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență, făcându-se, totodată, aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (1969).

În baza art. 6

din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), cu reținerea art. 5 C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen., același inculpat a fost condamnat, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, în formă continuată (două acte materiale), la 2 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (1969) (asociat, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale), făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (1969).

Totodată, pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, inculpatul a fost condamnat, în baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 5 C. pen. și cu reținerea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., la 1 an și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (1969) (asociat, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale), făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (1969).

În baza art. 33 lit. a) C. pen. (1969), art. 34 lit. b) C. pen. (1969) și art. 65 C. pen. (1969), au fost contopite cele trei pedepse aplicate, stabilindu-se ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (1969) (asociat, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale), pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. (1969), s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (1969) (asociat, administrator, director sau reprezentant legal al unei societăți comerciale).

În baza art. 86

C. pen. (1969), a fost suspendată condiționat sub supravegherea Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul București executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 86

C. pen. (1969), și s-a atras atenția acestuia asupra obligațiilor prevăzute de art. 86

alin. (1) lit. a)-d) C. pen. (1969), și anume: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul București; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. (1969), a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei și s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. (1969), art. 84 C. pen. (1969) și art. 86

C. pen. (1969).

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus ca, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, să se comunice Oficiului Național al Registrului Comerțului o copie a dispozitivului hotărârii judecătorești definitive.

Totodată, a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F. și s-a dispus obligarea inculpatului D. la plata sumelor reprezentând obligațiile fiscale accesorii în condițiile Codului de procedură fiscală, datorate debitului de 350.144,96 RON achitat de acesta.

În consecință, a fost menținut sechestrul asigurător dispus prin ordonanța din 27 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, pus în executare prin procesul-verbal din 28 iunie 2012, asupra bunului imobil-teren proprietatea S.C. O. S.R.L. în suprafață de 5482 mp, înscris în CF x Pielești, jud. Dolj, actualmente CE 30401, până la concurența cuantumului obligațiilor fiscale accesorii debitului achitat de 350.144,96 RON.

De asemenea, s-a dispus avansarea de îndată de către Curtea de Apel București a onorariului interpretului de limbă maghiară în sumă de 32.000 HUF, conform deciziei din 05 octombrie 2015, iar, în baza art. 274 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 9.000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, curtea de apel, în urma analizării probatoriului administrat în cauză în ambele faze procesuale, a reținut, în esență, în fapt, că inculpatul F. a îndeplinit, în intervalul 2007-2008, funcția de președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.), în perioada 2008 - 14 mai 2012, a fost, succesiv, deputat și senator în Parlamentul României, iar, începând cu anul 2011, a deținut și calitatea de avocat.

Referindu-se la relațiile statornicite între acesta și ceilalți acuzați, judecătorul fondului a arătat că inculpatul F. i-a cunoscut pe A. și C. în anii 2005-2006, cu prilejul unor activități interetnice ce au avut loc în județul Gorj, cel dintâi fiind cunoscut ca lider local al etniei romilor, iar, în timp, primii doi au devenit prieteni, context în care, F. i-a dat lui A., cu titlu de împrumut, suma de 120.000 euro, pe care, în prealabil, o împrumutase de la martorul V.

Chiar dacă inculpatul F. a susținut că respectiva sumă a fost împrumutată în vederea efectuării de către A. a unor investigații medicale în Germania, Curtea a apreciat că nu poate fi reținută această afirmație referitoare la natura juridică a transmiterii banilor și scopul cu care au fost dați deoarece, din actele medicale depuse la dosar, a rezultat că, la data de 05 august 2009, cel din urmă suferea de tumoare pulmonară hilară stângă, însă, la 28 ianuarie 2009, fusese deja operat, or, declarațiile tuturor martorilor (V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF.) atestă că, deși V. l-a împrumutat, într-adevăr, cu suma de 120.000 euro pe inculpatul F., care i-ar fi solicitat-o în scopul ajutării unui prieten care suferea de cancer la plămâni, aceasta a fost remisă, în două tranșe de câte 60.000 euro, în martie 2010 și în aprilie-mai 2010, așadar după operație (prima tranșă) și, respectiv, ulterior investigațiilor medicale efectuate în Germania în ianuarie 2009 (a doua tranșă).

Cu toate acestea, instanța a reținut cu caracter de certitudine faptul că F. i-a dat inculpatului A. suma de 120.000 euro, motiv pentru care cel din urmă, simțindu-se obligat față de primul (aspect ce rezultă și din convorbirea telefonică în care C. i-a spus lui B. "de câștigat noi n-avem absolut nimic de câștigat, dar am înțeles că e vorba de o obligație de-a dvs."), dar dorind, în același timp, să obțină venituri suplimentare, a inițiat și constituit, în perioada mai 2010 - februarie 2011, grupul infracțional organizat- format și din inculpații C., D. și E. pentru a cumpăra influența inculpatului F., fost președinte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, pe lângă martorul G., la aceea dată membru în consiliul de administrație al S.C. M. S.A. și director de afaceri corporatiste în cadrul S.C. K. S.A., în vederea obținerii de contracte comerciale avantajoase. Pentru aceasta, asocierea s-a folosit, în principal, de S.C. O. S.R.L., al cărei administrator era inculpatul D., de S.C. T. S.R.L., al cărei administrator era E., și de S.C. GG. S.R.L., unde era angajat inculpatul C. care se ocupa, în cadrul grupării, de aspectele tehnice ale încheierii contractelor, negociind în concret clauzele acestora și urmărind executarea lor.

Astfel, s-a arătat că, în scopul menționat, inculpatul F. a aranjat, în perioada aprilie - mai 2010, o întâlnire "întâmplătoare" la hotelul HH. între G., pe care îl cunoștea, și inculpatul C., ocazie cu care cel din urmă i-a solicitat martorului o întrevedere pentru a-i prezenta ofertele unui grup de firme pe care îl reprezenta.

A reținut instanța că o asemenea întâlnire între cei doi, dar și altele au avut loc ulterior și s-au concretizat în stabilirea unor relații contractuale între grupul de firme L. (S.C. N. S.A. și S.C. M. S.A.) și cel condus de inculpatul A., precum și că, pe parcursul derulării acestora, martorul G. și inculpatul F. au ținut permanent legătura, primul pentru a se convinge de bonitatea și buna credință a membrilor asocierii, iar cel de-al doilea pentru a asigura executarea întocmai și la timp a plăților către S.C. O. S.R.L. de către grupul de firme L.

Referindu-se, în concret, la relațiile contractuale dintre părți, curtea de apel a menționat, cu privire la convenția de vânzare-cumpărare energie electrică dintre S.C. O. S.R.L. și S.C. N. S.A., că, în contextul în care A.N.R.E. nu asigura, prin deciziile de achiziții reglementate, consumul estimat de energie electrică al L. pentru consumatorii captivi, acesta era nevoit să cumpere energie de pe piața liberă, context în care, așa cum rezultă din raportul de constatare tehnico-științifică, propunerea făcută de inculpatul C. martorului G., de a vinde energie electrică prin S.C. O. S.R.L. către S.C. N. S.A., a fost o afacere profitabilă pentru ambele părți.

În legătură cu încheierea acestui contract, s-a reținut că înțelegerea dintre inculpații F. și A. a fost aceea ca sumele de bani încasate din derularea afacerii să revină, după achitarea salariilor angajaților S.C. O. S.R.L. și a impozitelor, primului acuzat (care a indicat ca suma de 516.000 euro să fie trimisă firmei I., iar suma de 400.000 RON să-i fie remisă lui), urmând ca profitul obținut din viitoarele contracte ce se vor perfecta între grupul de firme L. și cel condus de inculpatul B. să rămână în întregime societăților controlate de cel din urmă, însă, în realitate, o bună parte din banii câștigați din această afacere au revenit și grupului de firme coordonat de A.

Astfel, judecătorul fondului a constatat că, la data de 07 iunie 2010, între S.C. O. S.R.L., reprezentată de inculpatul D., în calitate de administrator, și S.C. N. S.A., prin director general R., s-a încheiat contractul nr. x/2010 având ca obiect vânzarea-cumpărarea de energie electrică (între furnizorul licențiat S.C. O. S.R.L., care cumpărase cantitatea de energie electrică de la S.C. II. S.R.L., și furnizorul licențiat S.C. N. S.A.), din probele administrate rezultând că societatea vânzătoare a practicat un adaos de 12,733% în raport cu firma cumpărătoare, de la care a încasat suma de 21.089.265 RON (fără TVA), din care, în perioada iunie - decembrie 2010, a efectuat, în principal, următoarele plăți: 16.562.250 RON (fără TVA) - plata cantității de 110.415 MWh energie electrică achiziționată de la S.C. II. S.R.L.; 2.188.406 RON (fără TVA) - cumpărarea sumei de 384.000 euro - plăți externe efectuate către I., pentru consultanță; 2.805.609 RON transfer bancar către S.C. JJ. S.R.L., sumă care, în final, împreună cu altele încasate prin transfer de la S.C. GG. S.R.L. și S.C. KK. S.R.L. (în total 5.230.300 RON), au fost retrase în numerar de LL.; 1.537.155 RON - retragere numerar de către D. (din care 1.224.100 RON având ca justificare restituire împrumut, iar 313.055 RON cu titlu de plăți salarii și diverse).

A mai stabilit instanța, pe baza raportului de constatare, că unica activitate comercială derulată de S.C. O. S.R.L. în anul 2010 a fost cumpărarea de energie electrică de la S.C. II. S.R.L. cu suma de 16.562.250 RON (fără TVA) și vânzarea acesteia către S.C. N. S.A., de la care a încasat prețul de 21.089.265 RON și a obținut un profit brut de 4.527.015 RON, nefăcând, practic, altceva decât să cumpere întreaga energie electrică de la S.C. II. S.R.L. cu banii primiți de S.C. N. S.A.

Totodată, s-a reținut că, pentru a justifica plata externă a sumei de 384.000 euro către I., care reprezenta în realitate o parte din suma de 516.000 euro pretinsă de inculpatul F. pentru această firmă, ca "preț" al traficului de influență pe lângă martorul G., la data de 01 iulie 2010, între S.C. O. S.R.L., în calitate de "mandant", și I. (cu sediul în Republica Seychelles), în calitate de "mandatar", a fost încheiat un contract fictiv de servicii profesionale de consultanță care a avut ca obiect furnizarea unor servicii referitoare la: a) prezentarea unor sisteme moderne de stocare a energiei; b) prezentarea avantajelor cablurilor super-conductoare comparativ cu cele convenționale; c) identificarea și contactarea unor companii ce concepeau și produceau sisteme de stocare a energiei și cabluri super-conductoare din Japonia, SUA, UE etc.. Plata către I. s-a făcut de către inculpatul D. din contul S.C. O. S.R.L. deschis la MM., Sucursala Dorobanți, în contul furnizorului extern deschis la NN., în mai multe tranșe de: 141.200 euro în data de 29 iulie 2010, 23.150 euro în 16 august 2010, 7.650 euro în 23 august 2010, 128.000 euro în 23 septembrie 2010, 84.000 euro în 29 iulie 2010.

Sub același aspect, prima instanță a mai arătat că, pentru a justifica acest contract fictiv, au fost copiate de pe internet materiale ce s-au vrut a fi un studiu de consultanță, despre care inculpatul F. a afirmat că ar fi fost întocmit de martorul Q., deoarece acesta era specialist în domeniu. Q. era director administrativ al S.C. PP., societate care avea ca obiect principal de activitate consultanță în domeniul energetic, dar apărarea a susținut că S.C. PP. nu a semnat contractul cu S.C. O. S.R.L., întrucât nu trebuia să apară pe piața din România, acesta fiind motivul pentru care s-a preferat ca respectivul contract să fie semnat cu I.

Raportul de consultanță a fost adus din Ungaria de inculpatul F., care l-a ridicat de la biroul martorului Q. din Budapesta.

S-a mai reținut că, pentru sine, inculpatul F. a solicitat și a primit suma de 400.000 RON, în data de 29 noiembrie 2010, de la inculpatul C.

Cu referire la acuzațiile formulate împotriva inculpatului D., judecătorul fondului a constatat și faptul că, deși contractul încheiat între S.C. O. S.R.L. și I. era fictiv, acesta, în calitate de administrator al societății, a înregistrat cu titlu de cheltuială deductibilă la calculul profitului impozabil suma de 2.188.406,00 RON, reprezentând contravaloarea celor trei facturi externe emise de I., înregistrate în contul 622 "Cheltuieli privind comisioanele și onorariile", căreia îi corespunde un impozit pe profit în sumă de 350.144,96 RON (16% x 2.188.406 RON), cu care a fost prejudiciat bugetului statului.

În ceea ce privește contractul de furnizare materiale refolosibile și actele adiționale la acesta dintre S.C. M. S.A. și S.C. T. S.R.L., curtea de apel a reținut că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, grupul de firme condus de inculpatul A., cu ajutorul traficării influenței inculpatului F. pe lângă martorul G., a obținut contractul nr. x din 29 decembrie 2010 încheiat între cele două societăți menționate, având ca obiect vânzarea de materiale refolosibile de tip deșeuri (casate).

Astfel, s-a arătat că, în anul 2010, S.C. M. S.A. a hotărât angajarea unei singure firme pentru prestarea serviciilor de gestionare, colectare, valorificare/eliminare a deșeurilor pentru zona Olteniei, incluzând județele Dolj, Gorj, Argeș, Olt, Teleorman și Mehedinți, context în care, la data de 10 decembrie 2010, au fost emise trei invitații la negociere către S.C. T. S.R.L., S.C. QQ. S.R.L. și S.C. RR. S.R.L. pentru ziua de 17 decembrie 2010, în vederea participării la procedura de licitație "vânzare deșeuri aparținând M.". Conform procedurilor operaționale interne, de organizarea licitației și încheierea contractului de valorificare/eliminare deșeuri pentru S.C. M. S.A. s-a ocupat S.C. K. S.A.

La data de 20 decembrie 2010, s-a întocmit procesul-verbal de deschidere a licitației publice cu strigare, la care au participat ofertanții invitați, S.C. T. S.R.L. participând în asociere cu S.C. SS. S.R.L., conform acordului preliminar de asociere încheiat între cele două firme în 29 noiembrie 2010. Societățile calificate au fost S.C. RR. S.R.L. și asocierea S.C. T. S.R.L. - S.C. SS. S.R.L., S.C. QQ. S.R.L. fiind eliminată pentru nedepunerea garanției de participare. La procesul-verbal au fost anexate tabelele cu conținutul ofertelor, prețul total oferit de asocierea S.C. T. S.R.L. - S.C. SS. S.R.L. fiind sensibil mai mare decât cel al S.C. RR. S.R.L. (1.342.585,52 RON față de 1.319.309,02 RON).

Prima instanță a reținut că, pentru a face o ofertă comercială câștigătoare, adjudecatarul S.C. T. S.R.L. a beneficiat, prin intermediul martorului G., de informații privilegiate din partea firmei L., constând în comunicarea prețurilor pe care societatea trebuia să le treacă în ofertă, dar și în consilierea oferită de TT. la solicitarea martorului. Astfel, aceasta i-a sfătuit să facă o asociere cu o firmă care are autorizație de mediu, dar în care S.C. T. S.R.L. să fie lider și a furnizat documente publice folosite la licitațiile anterioare, ce au fost găsite, cu prilejul percheziției, la sediul S.C. GG. S.R.L.. Tot la percheziție, au fost identificate înscrisuri necesare pentru licitație ale S.C. RR. S.R.L., care ar fi trebuit să fie principalul concurent al S.C. T. S.R.L., înscrisuri ce reprezintă documente interne ale L. și care au putut fi puse la dispoziție doar de martorul G. Ca o dovadă a sprijinirii S.C. T. S.R.L. la licitație de către L., prin intermediul martorului G., a fost considerată și împrejurarea că s-a procedat la o reducere a garanției de participare după depunerea invitațiilor, iar data licitației a fost succesiv modificată tocmai pentru a da timp acestei societăți să îndeplinească toate condițiile de participare.

În legătură cu contractul de cesiune de creanță dintre S.C. M. S.A. și S.C. T. S.R.L., având ca obiect cesionarea creanței de 30.000.000 RON pe care cedentul o avea împotriva CNCF CFR S.A., s-a reținut că, la data de 31 decembrie 2010, prima societate menționată deținea față de cea din urmă creanțe în cuantum total de 66.204.674 RON, care erau certe, lichide și exigibile și nu erau contestate, derivând din contractele de furnizare a energiei electrice încheiate cu CNCF CFR S.A. începând cu anul 2005.

Prin hotărârea nr. 1 din 24 ianuarie 2011 a consiliului de administrație al S.C. M. S.A., semnată de VV. (președintele consiliului de administrație), WW. (administrator) și G. (administrator), s-a decis cesionarea creanței pe care societatea o avea împotriva CNCF CFR S.A., în valoare de 30.000.000 RON, către S.C. T. S.R.L., cu menționarea în contractul de cesiune că recuperarea creanței se face în proporție de 100% (etapa I), precum și faptul că cesionarea diferenței de creanță în sumă de 36.204.674 RON urmează să se realizeze după plata integrală a prețului prevăzut în contractul încheiat conform etapei I.

Ca urmare, la data de 10 februarie 2011, între S.C. M. S.A., prin S., și S.C. T. S.R.L., prin inculpatul E., s-a încheiat contractul de cesiune de creanță nr. x, prin care a fost cesionată creanța certă, lichidă, exigibilă și necontestată în valoare de 30.000.000 RON deținută asupra CNCF CFR S.A., din care 26.730.918,74 RON reprezenta capital, iar suma de 3.269.081,26 RON penalități, cesionarul angajându-se să efectueze plata creanței în termen de maxim 90 de zile lucrătoare de la data perfectării convenției, în caz de neîndeplinire a obligației, fiind prevăzută posibilitatea cedentului de a completa biletul la ordin lăsat garanție de S.C. T. S.R.L., în vederea executării, fie posibilitatea considerării creanței S.C. CNCF CFR S.A. ca fiind retro-cesionată de drept.

Sub acest aspect, s-a arătat de către prima instanță că grupul condus de inculpatul A. urmărea ca, în schimbul datoriei, CNCF CFR S.A. să cedeze S.C. T. S.R.L. produse casate de fier vechi, în special șină de cale ferată care, odată valorificate, urmau să aducă profit asocierii și să asigure îndeplinirea obligației de plată a creanței.

Ca urmare a declanșării cercetărilor penale în cauză, prin hotărârea nr. 3 din 03 martie 2011, consiliul de administrație al S.C. M. S.A. a decis denunțarea unilaterală a contractului de cesiune cu S.C. T. S.R.L. și demararea procedurii de denunțare unilaterală a contractului nr. x din 29 decembrie 2010 încheiat cu aceeași societate, stabilind obligația luării tuturor măsurilor pentru reintrarea în posesia creanței deținute asupra CNCF CFR S.A. și sistarea livrărilor de materiale refolosibile (deșeuri).

Făcând, în continuare, ample referiri la materialul probator administrat în cauză, care demonstrează comiterea de către acuzați a acțiunilor reținute în expunerea situației factuale, astfel cum a fost redată în cuprinsul hotărârii atacate, curtea de apel a apreciat că relevante sub acest aspect sunt declarațiile date în cursul judecății de inculpații A., C., E. și D., potrivit cărora contractul încheiat de S.C. O. S.R.L. cu L. nu era pentru profitul lor, ci în vederea perfectării unor alte convenții avantajoase pentru societatea pe care o coordonau, inculpatul F. ajutându-i cu S.C. L. S.A., întrucât în această firmă era relația lui. Inculpații au arătat, de asemenea, că F. i-a sprijinit și pentru încheierea contractului de cesiune de creanță, perfectând această convenție întrucât urmau ca, în contul datoriei, să primească de la CNCF CFR S.A. fier vechi, care avea prețul mai mic decât cel de pe bursă.

În plus, inculpații A. și C. au arătat că prima dată au auzit de firma I. la încheierea convenției cu S.C. L. S.A., inculpatul F. solicitându-le, cu titlu de condiție, ca banii să ajungă la această societate și primind, odată cu contractul, și un studiu. Impresia inculpatului C. a fost că acel contract de consultanță este extrem de sumar, oarecum neexplicit și nu poate justifica o sumă așa de mare, dar răspunsul pe care l-a primit a fost că s-au mai făcut asemenea contracte, să îl semneze așa și că nu vor exista probleme. Sub acest aspect, judecătorul fondului a subliniat că toți inculpații s-au exprimat în sensul că sumele de 384.000 euro și 400.000 RON au fost date cu titlu de comision sau mită și că nu reprezintă o restituire de împrumut.

De asemenea, s-a arătat că, potrivit declarațiilor date de cei patru acuzați, A. era cel care avea relația cu inculpatul F. și tot acesta conducea în fapt S.C. O. S.R.L., care avea sediul la domiciliul său. Mai mult, inculpatul E., administrator al S.C. T. S.R.L., a menționat că, deși a înființat firma în anul 2008, până la intervenția inculpatului A., nu mai încheiase niciun contract, cei doi fiind vecini, iar primul dezvoltând relații de prietenie cu copiii celui din urmă.

La rândul său, inculpatul D. a recunoscut că s-a ocupat de efectuarea plăților pentru I. și că erau presiuni din partea inculpatului F. pentru a se achita banii către această societate, motiv pentru care a întocmit rapoarte cu privire la sumele primite și plățile făcute.

Totodată, instanța de fond a valorificat sub aspect probator și conținutul convorbirilor telefonice interceptate în cauză, apreciind că acestea confirmă declarațiile inculpaților A., C., E. și D. date pe parcursul cercetării judecătorești, dovedind traficul de influență comis de inculpatul F. (poreclit "F."), preocuparea acestuia ca banii să ajungă la I., firmă indicată de el, interesul grupării B. pentru încheierea de contracte cu grupul de firme L., dar și caracterul fictiv al contractului dintre S.C. O. S.R.L. și I..

În acest sens, au fost considerate relevante convorbirile telefonice purtate de inculpații C. și A. la data de 29 septembrie 2010, orele 14