ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelurilor de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 64/F din data de 15 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția Penală, s-a dispus în baza art. 9 lit. d) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 75 alin. (2) C. pen. și art. 396 alin. (10) C. proc. pen... condamnarea, printre alții, și a următorilor inculpați:

În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani stabilit în condițiile art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, la datele fixate de acesta,

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile,

- să comunice schimbarea locului de muncă,

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. a obligat inculpatul A., pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze 70 de zile de muncă în folosul comunității, în cadrul Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 15 Brașov sau a Liceului "Andrei Mureșanu" Brașov.

A pus în vedere inculpatului A., dispozițiile art. 96 alin. (1), (4) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situația în care, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligațiile impuse precum și în situația săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în interiorul termenului de supraveghere.

În baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani stabilit în condițiile art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, la datele fixate de acesta,

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile,

- să comunice schimbarea locului de muncă,

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. a obligat inculpatul B., pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze 70 de zile de muncă în folosul comunității, în cadrul Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 15 Brașov sau a sau a Liceului "Andrei Mureșanu" Brașov.

A pus în vedere inculpatului B., dispozițiile art. 96 alin. (1), (4) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situația în care, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligațiile impuse precum și în situația săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în interiorul termenului de supraveghere.

În baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani stabilit în condițiile art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, la datele fixate de acesta,

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile,

- să comunice schimbarea locului de muncă,

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. a obligat inculpatul C., pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze 65 de zile de muncă în folosul comunității, în cadrul Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 12 Brașov sau a Primăriei mun. Brașov.

A pus în vedere inculpatului C., dispozițiile art. 96 alin. (1), (4) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situația în care, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligațiile impuse precum și în situația săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în interiorul termenului de supraveghere.

În baza art. 97 alin. (1) C. pen. dispune anularea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 3 luni închisoare la care a fost condamnat inculpatul D. prin sentința penală nr. 2375 din 22 decembrie 2015 în dosar nr. x/2015 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin neapelare la data de 12 ianuarie 2016.

În baza art. 38 alin. (1) cu aplicarea art. 39 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului, și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea - 1 an și 3 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din pedeapsa de 1 an închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 7 luni de închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen. (respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat) pe o durată de 1 an și 6 luni.

În baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit în condițiile art. 92 C. pen. și care se calculează de la data de 12 ianuarie 2016, data rămânerii definitive a Sentinței penale nr. 2375 din 22 decembrie 2015 în dosar nr. x/2015 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin neapelare la data de 12 ianuarie 2016, conform art. 97 alin. (2) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, la datele fixate de acesta,

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile,

- să comunice schimbarea locului de muncă,

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen. impune inculpatului obligația de a nu părăsi teritoriul României, fără acordul instanței.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. a obligat pe inculpatul D., pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze 80 de zile de muncă în folosul comunității, în cadrul Primăriei mun. Brașov sau a Direcției de Servicii Sociale Brașov.

A pus în vedere inculpatului D., dispozițiile art. 96 alin. (1), (4) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situația în care, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligațiile impuse, precum și în situația săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în interiorul termenului de supraveghere.

În baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani stabilit în condițiile art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, la datele fixate de acesta,

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile,

- să comunice schimbarea locului de muncă,

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. a obligat pe inculpatul E., pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze 70 de zile de muncă în folosul comunității, în cadrul Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 15 Brașov sau a sau a Liceului "Andrei Mureșanu" Brașov.

A pus în vedere inculpatului E., dispozițiile art. 96 alin. (1), (4) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situația în care, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligațiile impuse precum și în situația săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în interiorul termenului de supraveghere.

În baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani stabilit în condițiile art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, la datele fixate de acesta,

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile,

- să comunice schimbarea locului de muncă,

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. a obligat inculpatul F., pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității, în cadrul Primăriei mun. Brașov sau a Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 3 Brașov.

A pus în vedere inculpatului F., dispozițiile art. 96 alin. (1), (4) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situația în care, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligațiile impuse precum și în situația săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în interiorul termenului de supraveghere.

În baza art. 91 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani stabilit în condițiile art. 92 C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul, pe durata termenului de supraveghere, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, la datele fixate de acesta,

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa,

- să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile,

- să comunice schimbarea locului de muncă,

- să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) C. pen. a obligat inculpatul G., pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze 65 de zile de muncă în folosul comunității, în cadrul Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 12 Brașov sau a Primăriei mun. Brașov.

A pus în vedere inculpatului G., dispozițiile art. 96 alin. (1), (4) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării sub supraveghere în situația în care, cu rea credință, nu respectă măsurile de supraveghere ori nu execută obligațiile impuse precum și în situația săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate în interiorul termenului de supraveghere.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Brașov a avut în vedere că, prin rechizitoriul emis în dosarul nr. x/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, printre alții, a inculpaților A., B., C., D., E., F. și G., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. d) din Lega nr. 241/2005, cauza fiind înregistrată sub nr. x/2017.

Prin încheierea de cameră preliminară din data de 19 decembrie 2016, judecătorul de cameră preliminară în temeiul dispozițiilor art. 364 alin. (4) C. proc. pen... a dispus începerea judecății în cauza penală.

La termenul din 24 octombrie 2017, inculpații F., G., C., A., E., B. și D., precum și alți inculpați trimiși în judecată în aceeași cauză, au solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, în temeiul art. 375 alin. (1) C. proc. pen.

Instanța de fond a admis ca judecata să aibă loc în condițiile procedurii recunoașterii învinuirii, printre alții, și cu privire la inculpații anterior menționați, a disjuns cauza vizând judecarea în această procedură abreviată și, astfel, s-a format prezentul dosar, nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov, în care a fost pronunțată hotărârea ce face obiectul acestei căi de atac.

Sub aspectul situației de fapt, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

La data de 25 noiembrie 2014 organele de cercetare penală, sub îndrumarea procurorului de caz, au desfășurat o acțiune de identificare în trafic a autovehiculelor cu turela inscripționată "H." pe care șoferii utilizează fraudulos aparatul de taxat.

În acest context au fost depistați în trafic, printre alții, inculpații G., A., B., C., E., D. și F., șoferii colaboratori la S.C. H. S.R.L., fiind conduși în parcarea de la fosta platformă a I. S.A. - Brașov, pe strada x, în vederea efectuării cercetărilor.

Inculpații taximetriști colaboratori la S.C. H. S.R.L. sunt angajați la alte societăți de transport persoane sau persoane fizice autorizate pentru a desfășura activitate de taximetrie, care au un contract de colaborare de dispecerat cu societatea H., în sensul că primeau și aceștia comenzi solicitate telefonic de către clienți, condiția fiind ca turela de la mașină să poarte inscripția "H.".

Cu prilejul acestei acțiuni s-a constatat că la nivelul activității de taximetrie din municipiul Brașov a fost implementat un mod de lucru, având ca scop obținerea de venituri care să nu fie evidențiate contabil și să nu fie fiscalizate, prin folosirea unor metode de alterare a memoriei fiscale a aparatului de taxat.

Astfel, potrivit metodei de scurtcircuitare parțială, cu ocazia efectuării unor curse, la scurt timp după plecarea în cursă, unii dintre taximetriști, care aveau montat în mod fraudulos la mașină un buton, poziționat astfel încât să nu fie vizibil pentru client, dar în același timp și pentru a fi ușor de manevrat de către taximetrist, acționau butonul care transmitea un impuls ce era reținut de memoria aparatului de taxat, iar la destinație, în cazul în care clientului nu solicita bonul fiscal, aparatul era resetat de către șofer, cu ajutorul unui quartz de brichetă, acesta revenind și indicând valoarea de la momentul acționării butonului montat ilicit.

Așadar, într-un prim mod de operare, după ce clientul cobora din mașină, taximetristul reseta aparatul de taxat cu ajutorul unui quarț de brichetă, dar clientul plătea contravaloarea totală a cursei, întrucât pe ecranul aparatului apărea înregistrată valoarea reală a cursei.

Prin folosirea acestei metode de fraudare au fost identificate cursele înregistrate în raportul Z cu valoare mai mică de 2,9 RON - în cazul inculpatului G., curse cu valoare mai mică de 3,5 RON - în cazul inculpatului B., curse cu valoare de 1,89 RON - în cazul inculpatului F., întrucât, ca urmare a acționării butonului, memoria aparatului de taxat înregistra valoarea cursei din momentul acționării butonului.

Butonul tip întrerupător este montat în partea stângă a consolei volanului sau în alte locuri accesibile pentru șofer în habitaclul mașinii - lângă schimbătorul de viteze, pe consola mașinii într-un loc care nu era vizibil clientului și care este conectat cu conductori atașați fraudulos la panoul de siguranțe și la aparatul de taxat, această intervenție cu montarea butonului nefiind inclusă în dotările standard ale mașinii la momentul achiziționării acesteia, butonul a fost montat ulterior, tocmai în scopul folosirii frauduloase pentru transmiterea impulsului către aparatul de taxat.

Cu toate acestea, inculpații menționați anterior nu au folosit exclusiv metoda butonului, în unele situații au folosit metoda quarțului (cel de-al doilea mod de operare), motiv pentru care pe rapoartele Z sunt menționate, la acești inculpați, și curse care indică valoarea de 1,35 RON.

Alți șoferi taximetriști, respectiv inculpații A., C., E. și D. care nu aveau montat butonul la mașină, în situația în care clientul nu solicita bon fiscal foloseau la sfârșitul cursei un quarț de brichetă, prin care resetau memoria aparatul de taxat, astfel încât acesta indica valoarea de pornire la plecarea în cursă, respectiv tariful de 1,35 RON, aplicabil în cazul șoferilor colaboratori.

Trebuie precizat că aparatul de taxat nu suferea modificări, intervenții asupra componentelor sale, scurtcircuitarea fiind efectuată din exterior asupra carcasei aparatului de taxat, sigiliul aplicat pe aparat, care era supus periodic controlului metrologic al autorităților statului fiind intact, astfel că nici organele de control ale statului nu puteau realiza cu ocazia controlului existența unor modificări ale aparatului din moment ce sigiliul era intact.

Valorile indicate de aparatul de taxat, ulterior scurtcircuitării, erau cele care se înregistrau pe memoria fiscală și justificau venitul declarat de societăți la organele fiscale, astfel că și raportul zilnic al taximetristului și raportul curselor efectuate, indicau aceleași valori nereale.

Inculpații - taximetriști depuneau la societățile unde lucrau raportul Z și decontul, nu era depus și raportul șofer care indica numărul curselor real efectuate cu utilizarea aparatului de taxat, iar banii rezultați ca urmare a scurtcircuitării aparatului de taxat, întrucât aceștia declarau pe raportul Z numai suma de 1,35 RON sau sume mai mici de 4 RON, nu erau supuși fiscalizării, devenind venituri ilicite câștigate de taximetriști. Valoarea decontului între 40 100 RON era stabilit de fiecare societate și ar fi trebuit să reprezinte valoarea reală a curselor executate de taximetriști în fiecare zi (spre exemplu, inculpatul C. depunea un decont de 70 RON). În activitatea de taximetrie la nivelul anului 2014, potrivit declarațiilor inculpaților, veniturile zilnice încasate de la clienți erau între 150 - 200 RON, în condițiile în care taximetriști nu lucrau numai 8 ore pe zi, cum rezultă din contractul de muncă, ci lucrau chiar și 12 - 14 ore/zi.

Persoanele fizice autorizate, care aveau contract de colaborare pe dispecerat cu S.C. H. S.R.L., nu aveau obligația de a depune un decont, aceștia evidențiind în actele contabile supuse controlului autorităților numai raportul Z.

Potrivit probatoriului administrat, metoda scurtcircuitării aparatului de taxat cu quarț-ul era folosită pentru ca pe raporul Z să existe cât mai puține încasări, întrucât în toate firmele de taximetrie din mun. Brașov se impunea un anumit plafon - decont, care pentru a putea fi respectat obliga șoferii taximetriști să folosească metoda de fraudare cu quarț-ul, mai ales în cazul curselor mai lungi. Diferența de bani rezultată ca urmare a folosirii metodei scurtcircuitării rămâneau în buzunarul șoferului taximetrist, ca bani proprii.

Experimentul judiciar efectuat în cauză, în faza de urmărire penală, a dovedit imposibilitatea ca, în cazul utilizării licite, aparatul să indice valoarea de pornire de 1,35 RON, dacă autovehiculul a fost autopropulsat, deplasându-se de pe loc. La momentul imediat următor pornirii, aparatul indică corect, cel puțin valoarea de 1,36 RON.

Pentru a reține această stare de fapt, instanța de fond a avut în vedere:

- pentru inculpatul G.:

- fișa de cazier (dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x din volumul VIII - dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Brașov, precum și dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x, volumul XI din dosarul de urmărire penală)

- declarație notarială

- declarație de suspect

- declarație de inculpat

- proces-verbal de cercetare la fața locului, când au fost identificați asupra inculpatului un quarț, un buton și conductorii atașați, care au fost ridicați de la inculpat împreună cu raportul Z și care se află în plicul sigilat din vol. XI din dosarul de urmărire penală, fila x;

- pentru inculpatul A.

- fișa de cazier (dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x din volumul VIII - dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Brașov, precum și dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x, volumul XII din dosarul de urmărire penală)

- declarație de inculpat

- declarație de suspect

- declarație de inculpat

- proces-verbal de cercetare la fața locului când au fost identificate asupra inculpatului 10 dispozitive tip quarț, care au fost ridicate de la inculpat împreună cu raportul Z și care se află în plicul sigilat din vol. XII din dosarul de urmărire penală, fila x;

- pentru inculpatul C.

- fișa de cazier (dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x din volumul VIII dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Brașov, precum și dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x, volumul XII din dosarul de urmărire penală)

- declarație de inculpat

- declarație de suspect

- declarație de inculpat

- proces-verbal de cercetare la fața locului când au fost identificate asupra inculpatului un quarț, un buton tip întrerupător conectat la panoul de siguranțe al autoturismului și la aparatul de taxat. Quarț-ul a fost ridicat de la inculpat împreună cu raportul Z și care se află în plicul sigilat din vol. XII din dosarul de urmărire penală, fila x;

- pentru inculpatul B.

- fișa de cazier (dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x din volumul VIII - dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Brașov, precum și dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x, volumul XII din dosarul de urmărire penală)

- declarație de inculpat

- declarație de suspect

- declarație de inculpat

- proces-verbal de cercetare la fața locului când au fost identificate asupra inculpatului un quarț și doi conductori legați la panoul de siguranțe și la bordul autovehiculului, la aparatul de taxat. Quarț-ul a ost ridicat de la inculpat împreună cu raportul Z și se află în plicul sigilat din vol. XII din dosarul de urmărire penală, fila x

- pentru inculpatul D.

- fișa de cazier (dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x din volumul VIII - dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Brașov, precum și dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x, volumul XII din dosarul de urmărire penală)

- declarație de inculpat

- declarație de suspect

- declarație de inculpat

- proces-verbal de cercetare la fața locului, când a fost identificat asupra inculpatului un quarț, care a fost ridicat de la inculpat împreună cu raportul Z și se află în plicul sigilat din vol. XII din dosarul de urmărire penală, fila x;

- pentru inculpatul E.

- fișa de cazier (dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x din volumul VIII - dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Brașov, precum și dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x, volumul XII din dosarul de urmărire penală)

- declarație notarială

- declarație de suspect

- declarație de inculpat

- proces-verbal de cercetare la fața locului când a fost identificat asupra inculpatului un buton tip întrerupător conectat la panoul de siguranțe și la aparatul de taxat, care a fost ridicat de la inculpat împreună cu raportul Z și care se află în plicul sigilat din vol. XII din dosarul de urmărire penală, fila x

- pentru inculpatul F.

- fișa de cazier (dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x din volumul VIII - dosarul nr. x/2016 al Curții de Apel Brașov, precum și dosarul disjuns cu nr. x/2017 al Curții de Apel Brașov și fila x, volumul XII din dosarul de urmărire penală)

- declarație de inculpat

- declarație de suspect

- proces-verbal de cercetare la fața locului când au fost identificate asupra inculpatului un quarț, un buton tip întrerupător conectat la panoul de siguranțe și la aparatul de taxat, care au fost ridicate de la inculpat împreună cu raportul Z și care se află în plicul sigilat din vol. XII din dosarul de urmărire penală, fila x

- declarație de inculpat.

În drept, cu privire la inculpații F., G., C., A., E., B. și D., instanța de fond a reținut că faptele acestora de a altera memoria fiscală a aparatului de taxat, care în condiții normale înregistra contravaloarea cursei efectuate, dar prin manevrarea din exterior a unui buton și a unui quarț de brichetă sau numai a unui quarț de brichetă la finalul cursei aceasta înregistra o valoare mai mică decât cea reală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 lit. d) din Legea nr. 241/2005, fiind săvârșită cu vinovăția cerută de legea penală, respectiv intenția directă calificată prin scop.

Astfel, sub aspectul obiectului juridic special, prin fapta inculpaților se aduce atingere relațiilor sociale referitoare la protejarea bugetului consolidat al statului, protejarea acestuia fiind condiționată de o comportare cinstită a contribuabililor în procedurile de rambursare a diferitelor sume la bugetul consolidat al statului.

Taximetriștii inculpați, diferența de bani, dintre valoarea indicată pe raportul Z a curselor scurtcircuitate - 1,35 RON sau cele cu valori mai mici de 4 RON și valoarea exactă a cursei efectuate, care putea varia între 6 și 20 RON, cu aproximație, și-o însușeau, devenea venit nedeclarat și care nu era supus taxelor și impozitelor datorate către stat, constituind venituri obținut în mod ilicit.

Obiectul material al infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. d) din Legea nr. 241/2005 este reprezentat de memoria aparatului de taxat asupra căruia s-a intervenit din exterior prin scurtcircuitare.

Sub aspectul laturii obiective, instanța reține că elementul material al infracțiunii reținute în sarcina inculpaților s-a realizat prin alterarea memoriilor aparatelor de taxat, având ca scop diminuarea veniturilor impozabile.

Pentru întregirea elementului material se cer întrunite două cerințe esențiale: fapta să fie săvârșită într-una dintre următoarele modalități legale alternative: în speța dedusă judecății aceasta s-a realizat prin alterarea memoriei aparatelor de taxare, prin fapta săvârșită fiind urmărită diminuarea obligațiilor fiscale.

Urmarea imediată a infracțiunii constă în alterarea memoriilor aparatelor de taxat.

Această infracțiune presupune o stare de pericol determinată de neasigurarea perceperii integrale a obligațiilor fiscale de la contribuabili, în cauza dedusă judecății a veniturilor obținute de taximetriști ca urmare a activității desfășurate, veniturile neevidențiate pe raportul Z, fiind venituri care nu sunt supuse impozitării, devenind venituri ilicite obținute în afara cadrului legal. Trebuie precizat că autoritățile verificau doar raportul Z, nu și raportul șofer care indică numărul curselor real efectuate cu utilizarea aparatului de taxat, astfel că la nici un control al autorităților statului nu se putea sesiza valoarea reală a curselor și nu se puteau depista metodele de scurtcircuitare a aparatului de taxat folosite de taximetriști.

Instanța de fond a reținut că nu este necesară sustragerea efectivă de la plata obligațiilor fiscale, ci doar urmărirea scopului respectiv - diminuarea veniturilor impozabile, motiv pentru care infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută la art. 9 lit. d) din Legea nr. 241/2005 este o infracțiune de pericol, astfel că legătura de cauzalitate rezulta din săvârșirea faptei (ex re).

Fiind o infracțiune de pericol, chiar dacă infracțiunea de evaziune fiscală este, prin excelență, o infracțiune de rezultat, având în vedere situația premisă în care, prin utilizarea aparatului de taxat în mod fraudulos de către inculpați aceștia nu declarau toate sumele încasate de la clienți, diferențele de bani dintre cursele care înregistrau valoarea de 1,35 sau valori mici și valoarea reală a cursei rămâneau la șoferi, constituiau venituri nedeclarate, neevidențiate și care nu erau supuse impozitării conform Codul fiscal, în cauză nu se poate stabili un prejudiciu.

În ceea ce privește apărările unora dintre inculpați care au menționează că a utilizat quarț-ul fiind obligați de către angajatorul lor, întrucât erau obligați să își asigure existența lor și a familiei lor, instanța de fond a respins această apărare, întrucât inculpații în mod conștient și cu intenție directă au acceptat să lucreze ca taximetriști și au folosit metoda quarț-ului. Constrângerea exercitată asupra lor de către angajator nu îi exonerează de răspunderea penală, aceștia putând oricând să efectueze alte activități lucrative prin care să asigure veniturile necesare existenței lor și a familiei în mod licit.

Inculpații în apărarea lor au invocat și procesele-verbale de constatare a contravenției nr. x, 3920403, 3920659 încheiate de IGPR- Direcția Generală a Poliției mun. București în care taximetriștii au fost sancționați contravențional pentru intervenții asupra aparatelor de marcat, aflate la dosar nr. x/2017, apreciind că se impune achitarea lor în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b), teza I C. proc. pen..., faptele imputate inculpaților nefiind prevăzute de legea penală, constituind contravenția prevăzută de art. 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003 modificată.

Sub acest aspect, instanța de fond a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 55 din Legea nr. 38/2003 modificată prin Legea nr. 168/2010 "Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 1.000 RON la 5.000 RON: aplicabilă taximetriștilor pentru intervenții asupra componentelor aparatului de taxat în scopul majorării prețului transportului sau neincluderii unor venituri realizate în memoria fiscală, precum și pentru nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (3) lit. g), p), r), s) și v) …"

Potrivit dispozițiilor art. 9 lit. d) din Legea nr. 241/2005 modificată, constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

"alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor"

Așa cum rezultă din redactarea textelor legale anterior menționate, textul contravenției nu exclude reținerea unei infracțiuni. În speță, s-a făcut dovada unui fenomen infracțional, a unei metode uzitate într-o perioadă lungă de timp, transmisă de la un taximetrist la altul, cu același scop al alterării memoriilor fiscale, care sunt mijloace de stocare a datelor fiscale (memoriile fiscale se depun la ANAF în susținerea veniturilor ce sunt evidențiate în actele de sinteză financiar contabile, respectiv în bilanțuri). Așadar, scopul alterării memoriilor fiscale, al infracțiunii de evaziune fiscală este atins, deoarece memoriile fiscale constituie baza calculării obligațiilor fiscale datorate statului.

Diferența între textele legale care reglementează contravenția și infracțiunea (precizate anterior), fără a se exclude una pe cealaltă, așa cum rezultă cert din art. 55 din legea taximetriei, constă în aceea că textul contravenției face referire la componentele aparatului de taxat, asupra cărora s-a intervenit, înțelegându-se o intervenție de natură fizică, ceea ce nu este cazul în speță, intervenția fiind una exterioară, fără a afecta componentele aparatului de taxat, care a și fost de altfel identificat cu sigiliul intact.

Trebuie precizat că un aparat de taxat are două subansamble componente (definite în normele de aplicare a Legii taximetriei nr. 38 din 2003), respectiv taximetrul - partea contorului care înregistrează datele tehnice: nr. km parcurși/ocupați/liberi, nr. turelă, tarif staționare/zi/noapte, nume șofer) și aparatul de marcat electronic fiscalizat, care trebuie să îndeplinească toate condițiile și funcțiile prevăzute de normele legale prevăzute de O.U.G. nr. 28/1999 (privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale).

Așadar, intervenția fizică presupune modificări asupra componentei taximetrului, în scopul neînregistrării integrale a veniturilor de către memoria fiscală, situație prevăzută de textul contravenției menționate, iar textul incriminator al infracțiunii se referă la alterarea directă a memoriei fiscale, prin scurtcircuitare prin acțiune exterioară, prin impuls electromagnetic (se ardea informația) cu efect asupra întregului aparat și care are ca scop înregistrarea parțială și nereală a veniturilor de către memoria fiscală, în cazul de față fiind înregistrate curse cu valoare de 1,35 RON sau mai mici de 3 RON, când în realitate valoarea curselor era mai mare.

Altfel spus, intervenția asupra componentelor aparatului fiscal presupune intervenția asupra componentei taximetrului și se subscrie textului contravenției, intrând sub incidența legii taximetriei, iar alterarea memoriei aparatului de taxat presupune intervenție asupra aparatului de taxat electronic, în speță prin scurtcircuitare, atrăgând incidența legii fiscale, respectiv a legii evaziunii fiscale.

Intervențiile asupra componentei "taximetru", pot conduce la păgubirea clienților, care sunt propriu zis înșelați prin aceea că plătesc prestație supraevaluată, în avantajul taximetristului care a intervenit asupra acestuia și de aceea taximetristul este sancționabil contravențional. În cauza dedusă judecății activitatea de scurtcircuitare nu avea ca rezultat o păgubire a clienților, aceștia plăteau contravaloarea reală a cursei, pe raportul Z al șoferului taximetrist fiind evidențiată valoarea nereală a cursei, ca rezultat al scurtcircuitării aparatului de taxat, apt care avea repercursiuni și asupra veniturilor diminuate declarate la stat de către societățile angajatoare, însă, având în vedere limitele investirii instanței de judecată, pentru toate aceste motive instanța va respinge apărarea inculpaților.

În concluzie, față de considerațiile ce preced, constatând, dincolo de orice îndoială rezonabilă, potrivit art. 396 alin. (2) C. proc. pen..., că faptele reținute în sarcina inculpaților F., G., C., A., E., B. și D. constituie infracțiuni și ținând seama de criteriile de individualizare prev. de art. 74 din C. pen., instanța de fond a dispus condamnarea acestora la pedepse principale cu închisoarea, orientate către minimul special stabilit ca urmare a aplicării cauzelor de reducere, prevăzute de art. 396 alin. (10) din C. proc. pen... și art. 75 alin. (2) lit. b) din C. pen., cuantumul concret al pedepselor aplicate fiecăruia dintre inculpați variind în funcție de numărul curselor parțial scurtcircuitate și/sau scurtcircuitate total la momentul depistării în trafic la data de 25 noiembrie 2014.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate, instanța de fond a constatat că în cauză sunt întrunite, în mod cumulativ, condițiile stabilite de art. 91 alin. (1) C. pen., pentru a se dispune suspendarea executării pedepselor aplicate inculpaților sub supraveghere, în sensul că: pedepsele aplicate prin prezenta sunt mai mici de 3 ani, inculpații nu au mai fost condamnați anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, astfel cum reiese din certificatele de cazier judiciar aflat la dosar, iar aceștia și-au manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.

Prin urmare, instanța de fond a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaților pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condițiile art. 92 C. pen.

Totodată a impus inculpaților ca, pe durata termenului de supraveghere, să respecte măsuri de supraveghere și să execute obligații, pe care le-a detaliat în cazul fiecăruia dintre aceștia.

*****

Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri, în termen legal, inculpații A., B., C., D., E., F. și G..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 12 februarie 2018.

În susținerea criticii de netemeinicie inculpatul a arătat că instanța de fond, în procesul de individualizare a pedepsei principale, nu a dat suficientă relevanță unor împrejurări care țin de circumstanțele reale în care a comis fapta, respectiv, de atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite și inexistența unui prejudiciu cuantificat, precum și de circumstanțele sale personale (este o persoană integrată în societate cu un risc minim de repetare a vreunui comportament infracțional, nu este cunoscută cu antecedente penale, este încadrată în muncă și are doi copii minori în întreținere).

Ca atare, a solicitat reindividualizarea pedepsei prin valorificarea circumstanțelor reale și personale menționate și cu respectarea principiului egalității de tratament în raport cu pedepsele aplicate celorlalți coinculpați.

În concluzie, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen..., inculpatul A. a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței penale nr. 64/F din 15 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și reducerea cuantumului pedepsei aplicate la 8 luni închisoare.

De asemenea, s-a invocat că în condițiile în care nu s-a putut stabili cuantumul prejudiciului rezultat din comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, au fost lipsiți de posibilitatea de a beneficia de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, mai ales teza finală, care cuprinde norma imperativă conform căreia "Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar."

În final, apelanții inculpați au precizat că inițiativa comiterii faptelor reținute în sarcina lor nu le-a aparținut, ci a fost impusă de conducerea societății "H.", care le-a pus la dispoziție mijloacele utilizate. În concret, au învederat că exista un control al conducerii societății menționate asupra modalității în care erau declarate sumele de bani încasate, fiind penalizați în situația în care depuneau raportul Z cu valori mai mari de 140 RON pe zi.

Pentru toate aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen..., inculpații au solicitat admiterea apelurilor declarate, desființarea Sentinței penale nr. 64/F din 15 noiembrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția penală și, rejudecând, să se dispună achitarea lor, în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen..., apreciind că faptele comise nu constituie infracțiuni, ci contravenții, acestea nefiind prevăzute de legea penală.

În acest sens, reține că apelanții inculpați A., B., C., D., E., F. și G., precum și intimații inculpați J., K. și L., prezenți la termenul la care s-au purtat dezbaterile și interpelați în conformitate cu prevederile art. 420 alin. (4) C. proc. pen..., au optat pentru a nu face declarații în fața instanței de apel.

La termenul din 20 aprilie 2018, constatându-se terminată cercetarea judecătorească în apel, s-au luat concluziile părților detaliat expuse în practicaua prezentei hotărâri.

Examinând actele dosarului și sentința penală apelată, atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 417 alin. (2) C. proc. pen..., Înalta Curte reține următoarele:

Soluționarea cauzei în primă instanță, în procedura simplificată a judecății în cazul recunoașterii învinuirii, s-a făcut cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de art. 374 alin. (4), art. 375 alin. (1) și art. 377 C. proc. pen..., apelanții inculpați A., B., C., D., E., F. și G. declarând personal, anterior începerii cercetării judecătorești, că recunosc în totalitate faptele reținute în actul de sesizare și solicită ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Subsecvent valorificării acestei opțiuni procesuale, probatoriul administrat în cauză a fost judicios evaluat de către instanța de fond și a rămas necontestat pe parcursul celor două grade de jurisdicție, Înalta Curte însăși concluzionând, în urma propriei analize a probelor existente, că acesta are aptitudinea de a dovedi acuzațiile penale, dincolo de orice îndoială rezonabilă.

În contextul procedurii simplificate parcurse în cauză și a poziției asumate manifest în apel de către apelanții inculpați, care au recunoscut comiterea faptelor, nu este necesară o reluare detaliată a analizei probatoriului, astfel încât instanța de apel se limitează la a face trimitere, sub acest aspect, la considerentele ample expuse în cuprinsul hotărârii apelate.

În virtutea efectului integral devolutiv al căilor de atac declarate, instanța de apel notează, însă, că examinarea coroborată a mijloacelor de probă administrate în cauză relevă implicarea directă a inculpaților în comiterea faptelor ce fac obiectul acuzației.

O primă critică, formulată de apelanții inculpați B., C., D., E., F. și G., vizează greșita lor condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 241/2005, în condițiile în care fapta, în modalitatea concretă în care a fost comisă, constituie contravenția prevăzută de art. 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003, privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată, constituie infracțiune de evaziune fiscală și se pedepsește cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi fapta săvârșită în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale constând în alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003, astfel cum a fost modificată, constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni, și se sancționează cu amendă de la 1.000 RON la 5.000 RON, aplicabilă taximetriștilor pentru intervenții asupra componentelor aparatului de taxat în scopul majorării prețului transportului sau neincluderii unor venituri realizate în memoria fiscală, precum și pentru nerespectarea prevederilor art. 52 alin. (3) lit. g), p), r), s) și v), precum și conducătorilor auto sau transportatorilor autorizați, după caz, pentru nerespectarea prevederilor privind transportul în regim de închiriere ale art. 25 alin. (6) și, respectiv, art. 25 alin. (7).

Solicitarea de a se constata că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților constituie contravenții și nu infracțiuni a fost analizată de instanța de fond, care a apreciat, în mod corect, că există diferențe între textele legale anterior menționate, iar faptele comise întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală.

Cu privire la critica învederată, instanța de apel reține că, de regulă, aceeași faptă nu poate constitui infracțiune și contravenție în același timp.

În cauză, legiuitorul a subliniat această incompatibilitate prin utilizarea în conținutul art. 55 pct. 3 lit. a) din Legea nr. 38/2003 a sintagmei "dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni".

Or, dincolo de deosebirile dintre conduite ilicite descrise de cele două norme, diferența dintre cele două forme ale ilicitului este una de ordin cantitativ determinată de gravitatea atingerii aduse valorii sociale ocrotite de norma penală, ambele fiind evidențiate de instanța de fond.

Așadar, pe lângă împrejurările concrete în care s-a reținut de către instanța de fond că au fost comise faptele și corespondența acestora cu norma de incriminare, existența unui "fenomen infracțional, a unei metode uzitate într-o perioadă lungă de timp, transmisă de la un taximetrist la altul, cu scopul alterării memoriilor fiscale" și al eludării obligațiilor fiscale datorate statului, constituie elemente care relevă gravitatea atingerii aduse valorii sociale ocrotite de norma penală.

Prin urmare, solicitarea apelanților inculpați B., C., D., E., F. și G. de a fi achitați, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen..., este neîntemeiată.

Cea de-a doua critică, formulată de apelanții inculpați B., C., D., E., F. și G., vizează omisiunea instanței de fond de a reține cauza de nepedepsire prev. de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, teza finală.

În concret, prin motivele de apel inculpații au invocat că în condițiile în care nu s-a putut stabili cuantumul prejudiciului rezultat prin comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, au fost lipsiți de posibilitatea de a beneficia de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, mai ales teza finală, care cuprinde norma imperativă conform căreia "Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceleași condiții este de până la 50.000 Euro, în echivalentul monedei naționale, se aplică o sancțiune administrativă, care se înregistrează în cazierul judiciar."

Aceeași critică a fost invocată cu prilejul judecării în primă instanță a cauzei, prin hotărârea atacată reținându-se, sub acest aspect, că infracțiunea prev. de art. 9 lit. d) din Legea nr. 241/2005 presupune o stare de pericol determinată