ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 633/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 633/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față;
În baza actelor dosarului, constată
următoarele:
Prin sentința penală nr. 47 din 23
februarie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori,
a respins, ca inadmisibilă, cererea persoanei extrădabile B.B. de sesizare a
Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de
neconstituționalitate a art. 8 din legea nr. 111/2008.
Prin aceeași hotărâre a fost admisă
cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare americane, Tribunalul
Districtual al Statelor Unite - Hartford, Connecticut în dosarul nr. 3:07 Cr.
12 JCH privind pe cetățeanul român B.B.
S-a dispus extrădarea persoanei
solicitate B.B., cu respectarea regulii specialității prevăzute de art. 17 din
Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111/2008
și predarea persoanei extrădate către autoritățile solicitante.
S-a constat că persoana extrădata a
fost reținută în prezenta cauza, de la data de 17 noiembrie 2011, orele 16
15
până la data de 18 noiembrie 2011, orele 16
J5
si arestata provizoriu
în vederea extrădării începând cu data de 18 noiembrie 2011.
Totodată, în baza art. 52 alin. (3)
din Legea nr. 302/2004, s-a dispus menținerea stării de arest provizoriu în
vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate.
Cheltuielile judiciare au rămas în
sarcina statului, suma de 320 lei reprezentând onorariu avocat oficiu,
dispunându-se să fie virat din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților
Cetățenești, către B.A. Dolj.
Pentru a pronunța această hotărâre,
instanța de fond a reținut următoarele:
Prin adresa nr. 10168/II/5/2011
înregistrată de instanță sub nr. 2246/54/2011, la data de 18 noiembrie 2011,
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a transmis
cererea de extrădare formulată de autoritățile americane, cerere întemeiată pe
mandatul de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite -
Hartford, Connecticut în dosarul nr. 3:07 Cr.12 JCH privind pe cetățeanul român
B.B.
Totodată, a fost înaintata ordonanța
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 39 din 17 noiembrie 2011,
prin care s-a dispus reținerea pentru 24 de ore a persoanei extrădabile, de la
data de 17 noiembrie 2011, orele 16
15
până la data de 18 noiembrie 2011,
orele 16
15
.
De asemenea, s-a mai reținut că în
cuprinsul cererii de extrădare s-a arătat că împotriva persoanei extrădabile a fost
emis, la data de 12 noiembrie 2010, un mandat de arestare de către autoritățile
judiciare americane pentru săvârșirea infracțiunilor de: conspirație pentru a
comite fraude bancare, conspirație pentru a comite fraude în legătură cu
dispozitive de acces și furt agravat de identitate, prevăzute de titlul 18
secțiunea 1349, titlul 18 USC secțiunea 1028 A din codul Statelor Unite,
constând în aceea că, între anii 2004 - 2007, persoana extrădabilă, împreună cu
alți 12 coinculpați, fiind implicați în scheme de „phishing” în care au trimis
prin poșta electronică mesaje frauduloase care păreau să provină de la bănci și
alte companii legitime, pentru a înșela oamenii și a-i determina să dezvăluie
informații private, cum ar fi: numele, adresa, data nașterii, numere de cont de
asigurare socială, numere de card-uri de credit sau debit și numere de card-uri
bancare. O persoană ce accesa linku-rile din mesajele electronice frauduloase
era redirecționată către unul sau mai multe site-uri de internet, care păreau
în mod fals să-și aibă originea în cadrul unei companii legitime, informațiile
obținute în mod ilegal având ca scop obținerea de bunuri și servicii la care
inculpatul nu avea dreptul.
Totodată, s-a mai reținut că prin
încheierea pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 201 în dosarul nr. 2246/54/2011,
Curtea de Apel Craiova a admis propunerea formulată de Ministerul Public - Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind arestarea provizorie a persoanei
extrădabile B.B. și a dispus arestarea provizorie a acestuia pe o perioadă de
29 zile, începând cu 18 noiembrie 2011 până la 16 decembrie 2011.
Arestarea provizorie a persoanei
extrădabile B.B. a fost menținută prin încheierile din 13 decembrie 2011, 04
ianuarie 2012 și 31 ianuarie 2012.
În ședința publică din 23 februarie 2012
persoana extrădabilă a precizat încă o dată că refuză extrădarea voluntară.
Instanța de fond a constat că, cererea
de extrădare cuprinde informațiile prevăzute de art. 8 din Tratatul de
extrădare dintre România și S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111 /2008, fiind
îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 2 din același tratat, privind
pedepsirea infracțiunilor reținute în sarcina persoanei extrădabile de legea
ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an.
Astfel, pentru capătul de acuzare nr. 1
din al doilea rechizitoriu înlocuitor care acuza persoana extrădabila B.B. de
conspirație pentru a comite frauda bancara, pedeapsa maxima care se poate
aplica potrivit legislației S.U.A. este aceea de
30
ani închisoare si 5
ani libertate supravegheata după punerea in libertate și o amendă.
Pentru capătul de acuzare nr. 2 din al
doilea rechizitoriu înlocuitor care acuza persoana extrădabila B.B. de
conspirație pentru a comite o frauda legata de dispozitive de acces electronic
pedeapsa maxima care se poate aplica este aceea de 10 ani închisoare și 3 ani
libertate supravegheata după punerea în libertate si o amenda.
Pentru capetele de acuzare nr. 3-11
din al doilea rechizitoriu înlocuitor care acuza persoana extrădabila B.B. de
furt agravant de identitate pedeapsa maxima care se poate aplica este aceea de
2 ani închisoare și 3 ani libertate supravegheata după punerea in libertate și
o amendă.
Totodată, instanța de fond a apreciat
că nu există niciunul din motivele de refuz obligatoriu la extrădare prevăzute
de art. 21 din Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de extrădare dintre România
și S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111/2008.
Instanța de fond a apreciat ca
neîntemeiata susținerea invocată in cuprinsul opoziției la executare privind
încălcarea dreptului la un proces echitabil ocrotit de art. 6 din C.E.D.O.,
motivat de faptul ca persoana extrădabila a fost pusa sub inculpare, actele de urmărire
penala fiind efectuate in lipsa, fără știrea acesteia și fără a i se fi
desemnat un apărător.
De asemenea, prima instanță a constat
că dispozițiile art. 21 alin (1) din Legea nr. 302/2004, privind motivul de
refuz obligatoriu al extrădării legat de nerespectarea dreptului la un proces
echitabil în sensul C.E.D.O., nu își găsește incidența in prezenta cauza.
S-a mai apreciat că invocarea
dispozițiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, potrivit căreia
extrădarea nu poate fi acordată în cazul în care prescripția răspunderii penale
sau prescripția executării pedepsei este împlinită potrivit legislației române
sau potrivit legislației statului solicitant, nu sunt incidente in prezenta
cauza.
În acest sens autoritățile americane
au atașat la cererea de extrădare dovada că nu s-a împlinit termenul de
prescripție a răspunderii penale.
S-a mai reținut că la punctul 15 din
declarația data sub prestare de jurământ, în susținerea cererii de extrădare de
procurorul adjunct E.C., se arată că urmărirea penală a persoanei extrădabile B.B.
nu este limitată de termenul de prescripție a infracțiunii.
Se mai precizează că există un termen
de prescripție de cinci ani pentru aceste infracțiuni, conform Titlului 18 din
Codul Statelor Unite, secțiunea 3282 și că infracțiunile de conspirație de care
este acuzat în capătul de acuzare nr. 1 si nr. 2 din al doilea rechizitoriu
înlocuitor au continuat și după anul 2007 iar al doilea rechizitoriu înlocuitor
a fost înregistrat la mai puțin de cinci ani după, mai precis la 10 noiembrie
2010.
De asemenea, s-a mai reținut că
infracțiunea de furt agravant de identitate de care este acuzat în capătul de
acuzare nr. 10 a fost săvârșită la 8 august 2006 și respectiv 7 aprilie 2006
iar al doilea rechizitoriu înlocuitor a fost înregistrat la mai puțin de cinci
ani după, mai precis la 10 noiembrie 2010.
În ceea ce privește, modul de
reglementare de către legislația S.U.A. a termenului de prescripție a răspunderii
penale referitor la persoana extrădabilă, instanța de fond a constata că acesta
rezultă din cuprinsul probei C, anexata la cererea de extrădare.
În ceea ce privește eventuala punere
in mișcare a acțiunii penale prin plângere prealabila pentru faptele reținute
în sarcina persoanei extrădabile, s-a apreciat că această cerință nu rezultă
din prevederile art. 8 din Tratat iar proba C, anexa la cererea de extrădare nu
indică faptul că, pentru infracțiunile pentru care se solicită extrădarea lui B.B.
acțiunea penală s-ar pune in mișcare la plângerea prealabilă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat
recurs persoana extrădabilă B.B. solicitând admiterea recursului, casarea
hotărârii atacate și în principal, admiterea cererii de sesizare a Curții
Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 8 din
Legea nr. 111/2008 care încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3), art. 20 din
Constituția României dar și art. 6 din C.E.D.O.
Persoana extrădabilă prin apărătorul
său a mi susținut că din conținutul art. 8 din Legea nr. 111/2008, nu rezultă
cu suficientă claritate care este documentația ce trebuie anexată de
autoritățile judiciare solicitante cererii de extrădare.
În situația în care nu va fi admisă
această cerere, persoana extrădabilă a solicitat respingerea cererii de
extrădare formulată de autoritățile americane. în acest sens a susținut că în
ceea ce privește opoziția sa la extrădare, nu sunt îndeplinite condițiile
prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004, întrucât a fost încălcat dreptul
său la un proces echitabil în fața autorităților judiciare americane.
S-a mai susținut că potrivit art. 6
din C.E.D.O., orice acuzat are dreptul sa fie informat asupra naturii acuzației
aduse împotriva sa, autoritățile judiciare americane au început procedura
împotriva sa în anul 2007 fără a-i comunica acuzațiile care i se aduc. De
asemenea, s-a mai arătat că autoritățile judiciare americane au dispus
arestarea sa preventivă fără ca acesta sa fi fost informat sau asistat din
punct de vedere juridic.
În motivarea recursului s-a mai arătat
că autoritățile americane nu au precizat dacă, pentru faptele pentru care s-a
solicitat extrădarea, acțiunea penală se angajează la plângerea prealabilă a
persoanei vătămate și dacă aceasta este de acord sau se opune extrădării. în
plus, s-a mai învederat faptul că infracțiunile pentru care se solicita
extrădarea au fost comise și pe teritoriul altor state decât cel căruia aparțin
Tribunalul Districtual al Statelor Unite - Hartford, Connecticut, autoritate
emitenta a mandatului de arestare pentru persoana extrădabilă.
Un alt motiv pentru care se solicita
respingerea cererii de extrădare este acela ca dispozițiile legale relevante
privind prescripția răspunderii penale și cauzele care suspendă sau întrerup
termenul de prescripție a răspunderii penale, conform legislației statului
solicitant nu au fost indicate in documentele înaintate de autoritățile
judiciare americane, astfel încât pentru unele dintre faptele pentru care se
solicita extrădarea este posibil a fi intervenit prescripția.
Înalta Curte, examinând recursul
formulat în raport de motivele invocate și de actele dosarului, precum și din
oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 385
6
alin. (3) C. proc.
pen., constată că acesta nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Din verificarea actelor dosarului se
reține că prin adresa nr. 10168/11/5/2011 înregistrată de instanță sub nr. 2246/54/2011
la data de 18 noiembrie 2011, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a
transmis cererea de extrădare formulată de autoritățile americane în baza
mandatul de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite -
Hartford, Connecticut în dosarul nr. 3:07 Cr.12 JCH privind pe cetățeanul român
B.B.
Totodată, a fost înaintata ordonanța
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 39 din 17 noiembrie 2011,
prin care s-a dispus reținerea pentru 24 de ore a persoanei extrădabile, de la
data de 17 noiembrie 2011, orele 16
15
până la data de 18 noiembrie 2011,
orele 16
15
.
De asemenea, s-a mai reținut că în
cuprinsul cererii de extrădare s-a arătat că împotriva persoanei extrădabile a
fost emis, la data de 12 noiembrie 2010, un mandat de arestare de către
autoritățile judiciare americane pentru săvârșirea infracțiunilor de:
conspirație pentru a comite fraude bancare, conspirație pentru a comite fraude
în legătură cu dispozitive de acces și furt agravat de identitate, prevăzute de
titlul 18 secțiunea 1349, titlul 18 USC secțiunea 1028 A din codul Statelor
Unite, constând în aceea că, între anii 2004 - 2007, persoana extrădabilă,
împreună cu alți 12 coinculpați, fiind implicați în scheme de „phishing” în
care au trimis prin poșta electronică mesaje frauduloase care păreau să provină
de la bănci și alte companii legitime, pentru a înșela oamenii și a-i determina
să dezvăluie informații private, cum ar fi: numele, adresa, data nașterii,
numere de cont de asigurare socială, numere de card-uri de credit sau debit și
numere de card-uri bancare. O persoană ce accesa linku-rile din mesajele
electronice frauduloase era redirecționată către unul sau mai multe site-uri de
internet, care păreau în mod fals să-și aibă originea în cadrul unei companii
legitime, informațiile obținute în mod ilegal având ca scop obținerea de bunuri
și servicii la care inculpatul nu avea dreptul.
Prin încheierea pronunțată în ședința
publică din 18 noiembrie 2011, în dosarul nr. 2246/54/2011, Curtea de Apel
Craiova a admis propunerea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe
lângă Curtea de Apel Craiova, privind arestarea provizorie a persoanei
extrădabile B.B. si a dispus arestarea provizorie a acestuia pe o perioadă de
29 zile, începând cu 18 noiembrie 2011 până la 16 decembrie 2011.
Arestarea provizorie a persoanei
extrădabile B.B. a fost menținută prin încheierile din 13 decembrie 2011, 04
ianuarie 2012 și 31 ianuarie 2012.
În ședința publică din 23 februarie 2012
persoana extrădabilă a precizat încă o dată că refuză extrădarea voluntară.
În materia extrădării, în raporturile
dintre România și S.U.A. sunt aplicabile prevederile Tratatului de extrădare
semnat la București la 10 septembrie 2017 și ratificat prin Legea nr. 111/2008.
Din verificările efectuate rezultată
că numitul B.B. este cetățean român, iar în cauza sunt îndeplinite condițiile
prevăzute în art. 20 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, în
conformitate cu care cetățenii români pot fi extrădați din România în baza
dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.
Potrivit art. 2 din Legea nr. 111/2008
pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și S.U.A., o
infracțiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părți cu o
pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă. în cazul în
care cererea de extrădare are ca obiect executarea de către o persoană
condamnată a unei pedepse aplicate pentru o infracțiune care dă loc la
extrădare, pedeapsa privativă de libertate rămasă de executat trebuie să fie de
cel puțin 4 luni.
Dispozițiile art. 8 din același act
normativ, prevăd procedura de extrădare și documentele necesare în susținerea
acesteia.
De asemenea, art. 6 din Legea nr. 111/2008
prevede că una din condițiile în care extrădarea poate fi refuzată și anume,
este împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau a executării
pedepsei potrivit legii statului solicitant, care va ține cont de actele care
ar întrerupe sau suspenda termenul de prescripție în statul solicitant.
Potrivit art. 9 din același act
normativ, prevede că statul solicitat poate să ceară statului solicitant să
furnizeze informații suplimentare într-un termen rezonabil indicat, dacă
apreciază că informațiile prezentate în sprijinul cererii de extrădare nu sunt
suficiente pentru a îndeplini cerințele prevăzute de prezentul tratat.
Verificând actele și lucrările
dosarului, Înalta Curte constată că cererea de extrădare cuprinde informațiile
prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A.,
ratificat prin Legea nr. 111/2008, fiind îndeplinite și condițiile prevăzute de
art. 2 din același tratat, privind pedepsirea infracțiunilor reținute în
sarcina persoanei extrădabile de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de
libertate mai mare de un an, fiind îndeplinită și condiția dublei incriminări,
deoarece faptele pentru care este cercetată persoana extrădabilă au
corespondent în legislația penală română.
Critica formulată de persoana
extrădabilă în sensul că în documentele trimise de autoritățile judiciare
americane nu este precizat termenul de prescripție a răspunderii penale pentru
fiecare infracțiune în parte reținută în sarcina sa și nici nu s-a indicat dacă
pentru vreuna dintre aceste fapte acțiunea penală se pune în mișcare la
plângerea prealabilă a părții vătămate, se constată că nu poate fi primită.
Din examinarea actelor dosarului
rezultă că autoritățile judiciare americane au atașat la cererea de extrădare
dovada că nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale pentru
fiecare infracțiune în parte.
Pe de altă parte, în declarația dată
sub prestare de jurământ, în susținerea cererii de extrădare de către
procurorul adjunct E.C., se precizează că urmărirea penală a persoanei
extrădabile B.B. nu este limitata de termenul de prescripție a infracțiunii. De
asemenea, se mai arată că există un termen de prescripție de cinci ani pentru
infracțiunile reținute în sarcina persoanei extrădabile.
În ceea ce privește, modul de
reglementare de către legislația S.U.A. a termenului de prescripție a
răspunderii penale referitor la persoana extrădabilă, acesta rezultă din
cuprinsul probei C, anexată la cererea de extrădare.
Cu privire la necesitatea solicitării
de informații privind eventuala punere in mișcare a acțiunii penale prin
plângere prealabilă pentru faptele reținute in sarcina persoanei extrădabile,
din prevederile art. 8 din Tratat a această cerință nu rezultă, iar proba C,
anexă la cererea de extrădare nu indică faptul că pentru infracțiunile pentru
care se solicită extrădarea lui B.B., acțiunea penală s-ar pune in mișcare la
plângerea prealabilă.
Totodată, se constată că nu există
niciunul din motivele de refuz obligatoriu la extrădare prevăzute de art. 21
din Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A.,
ratificat prin Legea nr. 111/2008.
Așadar, în cauză, cererea de extrădare
îndeplinește condițiile de formă prevăzute de Tratatul de extrădare dintre
România și S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111/2008, și nu există niciun
impediment de refuz al extrădării, astfel că în mod justificat instanța de fond
a admis această cerere în vederea predării persoanei extrădabile în vederea
desfășurării cercetării pentru faptele menționate.
Referitor la critica formulată de
persoana extrădabilă în sensul că în mod nejustificat i-a fost respinsă cererea
de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de
neconstituționalitate a art. 8 din Legea nr. 111/2008 care încalcă dispozițiile
art. 21 alin. (3), art. 20 din Constituția Români dar și art. 6 din C.E.D.O.,
este nefondată.
În susținerea cererii de sesizare a
Curții Constituționale s-a invocat neconstituționalitatea art. 8 din actul
normativ menționat, cu motivarea că din conținutul acestuia nu ar rezulta cu
suficientă claritate care este documentația ce trebui anexată de autoritățile
judiciare cererii de extrădare conținutul textului de lege fiind criticat sub
aspectul caracterului să lacunar, pentru simplitatea sa și pentru ceea ce
acesta nu prevede.
Așadar, potrivit art. 2 alin. (3) din
Legea nr. 47/1992, asemenea critici c nu intră în competența de soluționare a
Curții Constituționale, care s pronunță numai asupra constituționalității
actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa
prevederile supuse controlului
Prin urmare, hotărârea pronunțată de
instanța de fond este legală ș temeinică, iar recursul declarat de persoana
extrădabilă este nefondat urmând ca acesta să fie respins, în temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc.
pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de persoana extrădabilă B.B. împotriva sentinței penale nr. 47 din 23
februarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta persoană extrădabilă
la plata sumei de 4290 cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320
lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29
februarie 2012
.