ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 633/2012

Asupra recursului de față; În baza actelor dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 47 din 23 februarie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca inadmisibilă, cererea persoanei extrădabile B.B. de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a art. 8 din legea nr. 111/2008. Prin aceeași hotărâre a fost admisă cererea de extrădare formulată de autoritățile judiciare americane, Tribunalul Districtual al Statelor Unite - Hartford, Connecticut în dosarul nr. 3:07 Cr. 12 JCH privind pe cetățeanul român B.B. S-a dispus extrădarea persoanei solicitate B.B., cu respectarea regulii specialității prevăzute de art. 17 din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111/2008 și predarea persoanei extrădate către autoritățile solicitante.

S-a constat că persoana extrădata a fost reținută în prezenta cauza, de la data de 17 noiembrie 2011, orele 16 15 până la data de 18 noiembrie 2011, orele 16 J5 si arestata provizoriu în vederea extrădării începând cu data de 18 noiembrie 2011. Totodată, în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus menținerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, suma de 320 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, dispunându-se să fie virat din fondurile Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, către B.A. Dolj.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Prin adresa nr. 10168/II/5/2011 înregistrată de instanță sub nr. 2246/54/2011, la data de 18 noiembrie 2011, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a transmis cererea de extrădare formulată de autoritățile americane, cerere întemeiată pe mandatul de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite - Hartford, Connecticut în dosarul nr. 3:07 Cr.12 JCH privind pe cetățeanul român B.B.

Totodată, a fost înaintata ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 39 din 17 noiembrie 2011, prin care s-a dispus reținerea pentru 24 de ore a persoanei extrădabile, de la data de 17 noiembrie 2011, orele 16 15 până la data de 18 noiembrie 2011, orele 16 15 . De asemenea, s-a mai reținut că în cuprinsul cererii de extrădare s-a arătat că împotriva persoanei extrădabile a fost emis, la data de 12 noiembrie 2010, un mandat de arestare de către autoritățile judiciare americane pentru săvârșirea infracțiunilor de: conspirație pentru a comite fraude bancare, conspirație pentru a comite fraude în legătură cu dispozitive de acces și furt agravat de identitate, prevăzute de titlul 18 secțiunea 1349, titlul 18 USC secțiunea 1028 A din codul Statelor Unite, constând în aceea că, între anii 2004 - 2007, persoana extrădabilă, împreună cu alți 12 coinculpați, fiind implicați în scheme de „phishing” în care au trimis prin poșta electronică mesaje frauduloase care păreau să provină de la bănci și alte companii legitime, pentru a înșela oamenii și a-i determina să dezvăluie informații private, cum ar fi: numele, adresa, data nașterii, numere de cont de asigurare socială, numere de card-uri de credit sau debit și numere de card-uri bancare.

O persoană ce accesa linku-rile din mesajele electronice frauduloase era redirecționată către unul sau mai multe site-uri de internet, care păreau în mod fals să-și aibă originea în cadrul unei companii legitime, informațiile obținute în mod ilegal având ca scop obținerea de bunuri și servicii la care inculpatul nu avea dreptul. Totodată, s-a mai reținut că prin încheierea pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 201 în dosarul nr. 2246/54/2011, Curtea de Apel Craiova a admis propunerea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind arestarea provizorie a persoanei extrădabile B.B. și a dispus arestarea provizorie a acestuia pe o perioadă de 29 zile, începând cu 18 noiembrie 2011 până la 16 decembrie 2011. Arestarea provizorie a persoanei extrădabile B.B.

a fost menținută prin încheierile din 13 decembrie 2011, 04 ianuarie 2012 și 31 ianuarie 2012. În ședința publică din 23 februarie 2012 persoana extrădabilă a precizat încă o dată că refuză extrădarea voluntară. Instanța de fond a constat că, cererea de extrădare cuprinde informațiile prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111 /2008, fiind îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 2 din același tratat, privind pedepsirea infracțiunilor reținute în sarcina persoanei extrădabile de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an. Astfel, pentru capătul de acuzare nr. 1 din al doilea rechizitoriu înlocuitor care acuza persoana extrădabila B.B.

de conspirație pentru a comite frauda bancara, pedeapsa maxima care se poate aplica potrivit legislației S.U.A. este aceea de 30 ani închisoare si 5 ani libertate supravegheata după punerea in libertate și o amendă. Pentru capătul de acuzare nr. 2 din al doilea rechizitoriu înlocuitor care acuza persoana extrădabila B.B. de conspirație pentru a comite o frauda legata de dispozitive de acces electronic pedeapsa maxima care se poate aplica este aceea de 10 ani închisoare și 3 ani libertate supravegheata după punerea în libertate si o amenda. Pentru capetele de acuzare nr. 3-11 din al doilea rechizitoriu înlocuitor care acuza persoana extrădabila B.B. de furt agravant de identitate pedeapsa maxima care se poate aplica este aceea de 2 ani închisoare și 3 ani libertate supravegheata după punerea in libertate și o amendă.

Totodată, instanța de fond a apreciat că nu există niciunul din motivele de refuz obligatoriu la extrădare prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111/2008. Instanța de fond a apreciat ca neîntemeiata susținerea invocată in cuprinsul opoziției la executare privind încălcarea dreptului la un proces echitabil ocrotit de art. 6 din C.E.D.O., motivat de faptul ca persoana extrădabila a fost pusa sub inculpare, actele de urmărire penala fiind efectuate in lipsa, fără știrea acesteia și fără a i se fi desemnat un apărător. De asemenea, prima instanță a constat că dispozițiile art. 21 alin (1) din Legea nr. 302/2004, privind motivul de refuz obligatoriu al extrădării legat de nerespectarea dreptului la un proces echitabil în sensul C.E.D.O., nu își găsește incidența in prezenta cauza.

S-a mai apreciat că invocarea dispozițiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, potrivit căreia extrădarea nu poate fi acordată în cazul în care prescripția răspunderii penale sau prescripția executării pedepsei este împlinită potrivit legislației române sau potrivit legislației statului solicitant, nu sunt incidente in prezenta cauza. În acest sens autoritățile americane au atașat la cererea de extrădare dovada că nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale. S-a mai reținut că la punctul 15 din declarația data sub prestare de jurământ, în susținerea cererii de extrădare de procurorul adjunct E.C., se arată că urmărirea penală a persoanei extrădabile B.B. nu este limitată de termenul de prescripție a infracțiunii.

Se mai precizează că există un termen de prescripție de cinci ani pentru aceste infracțiuni, conform Titlului 18 din Codul Statelor Unite, secțiunea 3282 și că infracțiunile de conspirație de care este acuzat în capătul de acuzare nr. 1 si nr. 2 din al doilea rechizitoriu înlocuitor au continuat și după anul 2007 iar al doilea rechizitoriu înlocuitor a fost înregistrat la mai puțin de cinci ani după, mai precis la 10 noiembrie 2010. De asemenea, s-a mai reținut că infracțiunea de furt agravant de identitate de care este acuzat în capătul de acuzare nr. 10 a fost săvârșită la 8 august 2006 și respectiv 7 aprilie 2006 iar al doilea rechizitoriu înlocuitor a fost înregistrat la mai puțin de cinci ani după, mai precis la 10 noiembrie 2010. În ceea ce privește, modul de reglementare de către legislația S.U.A.

a termenului de prescripție a răspunderii penale referitor la persoana extrădabilă, instanța de fond a constata că acesta rezultă din cuprinsul probei C, anexata la cererea de extrădare. În ceea ce privește eventuala punere in mișcare a acțiunii penale prin plângere prealabila pentru faptele reținute în sarcina persoanei extrădabile, s-a apreciat că această cerință nu rezultă din prevederile art. 8 din Tratat iar proba C, anexa la cererea de extrădare nu indică faptul că, pentru infracțiunile pentru care se solicită extrădarea lui B.B. acțiunea penală s-ar pune in mișcare la plângerea prealabilă. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs persoana extrădabilă B.B.

solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și în principal, admiterea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 8 din Legea nr. 111/2008 care încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3), art. 20 din Constituția României dar și art. 6 din C.E.D.O. Persoana extrădabilă prin apărătorul său a mi susținut că din conținutul art. 8 din Legea nr. 111/2008, nu rezultă cu suficientă claritate care este documentația ce trebuie anexată de autoritățile judiciare solicitante cererii de extrădare. În situația în care nu va fi admisă această cerere, persoana extrădabilă a solicitat respingerea cererii de extrădare formulată de autoritățile americane.

în acest sens a susținut că în ceea ce privește opoziția sa la extrădare, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004, întrucât a fost încălcat dreptul său la un proces echitabil în fața autorităților judiciare americane. S-a mai susținut că potrivit art. 6 din C.E.D.O., orice acuzat are dreptul sa fie informat asupra naturii acuzației aduse împotriva sa, autoritățile judiciare americane au început procedura împotriva sa în anul 2007 fără a-i comunica acuzațiile care i se aduc. De asemenea, s-a mai arătat că autoritățile judiciare americane au dispus arestarea sa preventivă fără ca acesta sa fi fost informat sau asistat din punct de vedere juridic. În motivarea recursului s-a mai arătat că autoritățile americane nu au precizat dacă, pentru faptele pentru care s-a solicitat extrădarea, acțiunea penală se angajează la plângerea prealabilă a persoanei vătămate și dacă aceasta este de acord sau se opune extrădării.

în plus, s-a mai învederat faptul că infracțiunile pentru care se solicita extrădarea au fost comise și pe teritoriul altor state decât cel căruia aparțin Tribunalul Districtual al Statelor Unite - Hartford, Connecticut, autoritate emitenta a mandatului de arestare pentru persoana extrădabilă. Un alt motiv pentru care se solicita respingerea cererii de extrădare este acela ca dispozițiile legale relevante privind prescripția răspunderii penale și cauzele care suspendă sau întrerup termenul de prescripție a răspunderii penale, conform legislației statului solicitant nu au fost indicate in documentele înaintate de autoritățile judiciare americane, astfel încât pentru unele dintre faptele pentru care se solicita extrădarea este posibil a fi intervenit prescripția.

Înalta Curte, examinând recursul formulat în raport de motivele invocate și de actele dosarului, precum și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta nefondat, pentru considerentele ce urmează: Din verificarea actelor dosarului se reține că prin adresa nr. 10168/11/5/2011 înregistrată de instanță sub nr. 2246/54/2011 la data de 18 noiembrie 2011, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a transmis cererea de extrădare formulată de autoritățile americane în baza mandatul de arestare emis de Tribunalul Districtual al Statelor Unite - Hartford, Connecticut în dosarul nr. 3:07 Cr.12 JCH privind pe cetățeanul român B.B.

Totodată, a fost înaintata ordonanța Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 39 din 17 noiembrie 2011, prin care s-a dispus reținerea pentru 24 de ore a persoanei extrădabile, de la data de 17 noiembrie 2011, orele 16 15 până la data de 18 noiembrie 2011, orele 16 15 . De asemenea, s-a mai reținut că în cuprinsul cererii de extrădare s-a arătat că împotriva persoanei extrădabile a fost emis, la data de 12 noiembrie 2010, un mandat de arestare de către autoritățile judiciare americane pentru săvârșirea infracțiunilor de: conspirație pentru a comite fraude bancare, conspirație pentru a comite fraude în legătură cu dispozitive de acces și furt agravat de identitate, prevăzute de titlul 18 secțiunea 1349, titlul 18 USC secțiunea 1028 A din codul Statelor Unite, constând în aceea că, între anii 2004 - 2007, persoana extrădabilă, împreună cu alți 12 coinculpați, fiind implicați în scheme de „phishing” în care au trimis prin poșta electronică mesaje frauduloase care păreau să provină de la bănci și alte companii legitime, pentru a înșela oamenii și a-i determina să dezvăluie informații private, cum ar fi: numele, adresa, data nașterii, numere de cont de asigurare socială, numere de card-uri de credit sau debit și numere de card-uri bancare.

O persoană ce accesa linku-rile din mesajele electronice frauduloase era redirecționată către unul sau mai multe site-uri de internet, care păreau în mod fals să-și aibă originea în cadrul unei companii legitime, informațiile obținute în mod ilegal având ca scop obținerea de bunuri și servicii la care inculpatul nu avea dreptul. Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 18 noiembrie 2011, în dosarul nr. 2246/54/2011, Curtea de Apel Craiova a admis propunerea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind arestarea provizorie a persoanei extrădabile B.B. si a dispus arestarea provizorie a acestuia pe o perioadă de 29 zile, începând cu 18 noiembrie 2011 până la 16 decembrie 2011. Arestarea provizorie a persoanei extrădabile B.B.

a fost menținută prin încheierile din 13 decembrie 2011, 04 ianuarie 2012 și 31 ianuarie 2012. În ședința publică din 23 februarie 2012 persoana extrădabilă a precizat încă o dată că refuză extrădarea voluntară. În materia extrădării, în raporturile dintre România și S.U.A. sunt aplicabile prevederile Tratatului de extrădare semnat la București la 10 septembrie 2017 și ratificat prin Legea nr. 111/2008. Din verificările efectuate rezultată că numitul B.B. este cetățean român, iar în cauza sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 20 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, în conformitate cu care cetățenii români pot fi extrădați din România în baza dispozițiilor tratatelor bilaterale și pe bază de reciprocitate.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 111/2008 pentru ratificarea Tratatului de extrădare dintre România și S.U.A., o infracțiune dă loc la extrădare dacă este pedepsită de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an sau mai severă. în cazul în care cererea de extrădare are ca obiect executarea de către o persoană condamnată a unei pedepse aplicate pentru o infracțiune care dă loc la extrădare, pedeapsa privativă de libertate rămasă de executat trebuie să fie de cel puțin 4 luni. Dispozițiile art. 8 din același act normativ, prevăd procedura de extrădare și documentele necesare în susținerea acesteia.

De asemenea, art. 6 din Legea nr. 111/2008 prevede că una din condițiile în care extrădarea poate fi refuzată și anume, este împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau a executării pedepsei potrivit legii statului solicitant, care va ține cont de actele care ar întrerupe sau suspenda termenul de prescripție în statul solicitant. Potrivit art. 9 din același act normativ, prevede că statul solicitat poate să ceară statului solicitant să furnizeze informații suplimentare într-un termen rezonabil indicat, dacă apreciază că informațiile prezentate în sprijinul cererii de extrădare nu sunt suficiente pentru a îndeplini cerințele prevăzute de prezentul tratat.

Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că cererea de extrădare cuprinde informațiile prevăzute de art. 8 din Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111/2008, fiind îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 2 din același tratat, privind pedepsirea infracțiunilor reținute în sarcina persoanei extrădabile de legea ambelor părți cu o pedeapsă privativă de libertate mai mare de un an, fiind îndeplinită și condiția dublei incriminări, deoarece faptele pentru care este cercetată persoana extrădabilă au corespondent în legislația penală română.

Critica formulată de persoana extrădabilă în sensul că în documentele trimise de autoritățile judiciare americane nu este precizat termenul de prescripție a răspunderii penale pentru fiecare infracțiune în parte reținută în sarcina sa și nici nu s-a indicat dacă pentru vreuna dintre aceste fapte acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate, se constată că nu poate fi primită. Din examinarea actelor dosarului rezultă că autoritățile judiciare americane au atașat la cererea de extrădare dovada că nu s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale pentru fiecare infracțiune în parte. Pe de altă parte, în declarația dată sub prestare de jurământ, în susținerea cererii de extrădare de către procurorul adjunct E.C., se precizează că urmărirea penală a persoanei extrădabile B.B.

nu este limitata de termenul de prescripție a infracțiunii. De asemenea, se mai arată că există un termen de prescripție de cinci ani pentru infracțiunile reținute în sarcina persoanei extrădabile. În ceea ce privește, modul de reglementare de către legislația S.U.A. a termenului de prescripție a răspunderii penale referitor la persoana extrădabilă, acesta rezultă din cuprinsul probei C, anexată la cererea de extrădare. Cu privire la necesitatea solicitării de informații privind eventuala punere in mișcare a acțiunii penale prin plângere prealabilă pentru faptele reținute in sarcina persoanei extrădabile, din prevederile art. 8 din Tratat a această cerință nu rezultă, iar proba C, anexă la cererea de extrădare nu indică faptul că pentru infracțiunile pentru care se solicită extrădarea lui B.B., acțiunea penală s-ar pune in mișcare la plângerea prealabilă.

Totodată, se constată că nu există niciunul din motivele de refuz obligatoriu la extrădare prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004 sau de Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111/2008. Așadar, în cauză, cererea de extrădare îndeplinește condițiile de formă prevăzute de Tratatul de extrădare dintre România și S.U.A., ratificat prin Legea nr. 111/2008, și nu există niciun impediment de refuz al extrădării, astfel că în mod justificat instanța de fond a admis această cerere în vederea predării persoanei extrădabile în vederea desfășurării cercetării pentru faptele menționate. Referitor la critica formulată de persoana extrădabilă în sensul că în mod nejustificat i-a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 8 din Legea nr. 111/2008 care încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3), art. 20 din Constituția Români dar și art. 6 din C.E.D.O., este nefondată.

În susținerea cererii de sesizare a Curții Constituționale s-a invocat neconstituționalitatea art. 8 din actul normativ menționat, cu motivarea că din conținutul acestuia nu ar rezulta cu suficientă claritate care este documentația ce trebui anexată de autoritățile judiciare cererii de extrădare conținutul textului de lege fiind criticat sub aspectul caracterului să lacunar, pentru simplitatea sa și pentru ceea ce acesta nu prevede. Așadar, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, asemenea critici c nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care s pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului Prin urmare, hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală ș temeinică, iar recursul declarat de persoana extrădabilă este nefondat urmând ca acesta să fie respins, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana extrădabilă B.B. împotriva sentinței penale nr. 47 din 23 februarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurenta persoană extrădabilă la plata sumei de 4290 cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 29 februarie 2012 .