ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2221/2018

CAMERĂ

civil_1

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2221/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra conflictului de competență, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Reghin la data de 13 iunie 2017, reclamantele Comuna Teaca și Primarul Comunei Teaca au solicitat instanței obligarea pârâtelor Instituția Prefectului - Județul Mureș, Comisia Județeană Mureș pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Mureș și Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor Lunca la punerea în posesie și la eliberarea titlului de proprietate în favoarea sa, pentru suprafața de teren de 22,11 ha teren având categoria de folosință izlaz comunal, situată pe raza Comunei Lunca, județul Mureș, precum si obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamantele au arătat că au formulat cerere în temeiul Legii nr. 160/2010 pentru completarea art. 23 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, prin care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 22,11 ha teren având categoria de folosință izlaz comunal, situată pe raza Comunei Lunca, având în vedere că prin această lege a fost introdus alin. (5) la art. 23 din Legea nr. 1/2000, iar unitățile administrativ teritoriale au beneficiat de un termen de 60 de zile pentru a formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, termen ce curge de la data publicării legii în Monitorul Oficial, respectiv de la data de 12.07.2010.

Prin sentința nr. 1312 din 20 decembrie 2017, Judecătoria Reghin a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de instanță din oficiu și a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea Judecătoriei Bistrița.

În motivare, instanța a reținut că terenul ce face obiectul prezentei cauze se află situat în comuna Teaca, localitatea aflată în circumscripția teritorială a Judecătoriei Bistrița, potrivit H.G. nr. 337/1993.

Locul situării imobilului reiese din extrasul de carte funciară nr. x Teaca de la fila 107, înscris pe care reclamanta își întemeiază acțiunea și cu care face dovada dreptului său de proprietate.

Instanța a reținut incidența art. 117 alin. (1) C. proc. civ., potrivit căruia cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul.

Având în vedere obiectul acțiunii, respectiv punerea în posesie cu o suprafață de teren cu consecința eliberării titlului de proprietate, judecătoria a constatat că prezenta acțiune se circumscrie acțiunilor prevăzute de art. 117 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei aparținând instanței de la locul situării imobilului.

Învestită prin declinare, Judecătoria Bistrița a pronunțat sentința nr. 1041 din data de 17 aprilie 2018, prin care prin care a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reghin, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea conflictului de competență.

În motivare, s-a arătat că, pentru a determina instanța competentă să soluționeze prezenta cauză, trebuie să se stabilească locul situării faptice a terenului în discuție.

Or, din înscrisurile depuse la dosar, coroborate cu concluziile reprezentantului convențional al pârâtei Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor consemnate în încheierea de ședință din data de 14.12.2017, de unde rezultă că această pârâtă a considerat Judecătoria Reghin competentă teritorial, instanța a constatat că terenul în suprafața de 22,11 ha având categoria de folosință izlaz comunal este situat pe raza județul Mureș.

A mai arătat instanța și că această concluzie este susținută și de împrejurarea că niciuna dintre pârâte nu a negat locul situării faptice a terenului în discuție.

Prin urmare, împrejurarea că imobilul este înscris în cartea funciară nr. x/Teaca nu poate conduce automat la concluzia că acesta s-ar afla faptic pe raza comunei Teaca, înscrierea în CF nerespectând în mod obligatoriu organizarea teritorială a unităților administrativ teritoriale, cu atât mai mult cu cât înscrierea datează din anul 1940.

Considerând că locul situării faptice a terenului în litigiu se află pe raza județul Mureș, instanța a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bistrița și a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Judecătoriei Reghin.

Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Art. 117 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanța în a cărei circumscripție este situat imobilul".

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate asupra terenului în suprafață de 22,11 ha, care este situat, conform extrasului de carte funciară nr. 25234, în comuna Teaca, județul Bistrița Năsăud.

Înalta Curte reține, în cauză, că Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996 prevede la art. 2 (1) "Cadastrul se realizează la nivelul unităților administrativ-teritoriale, pe sectoare cadastrale", precum și art. 21 alin. (3) "Cărțile funciare întocmite și numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localități alcătuiesc, împreună, registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu, ce se ține de către biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui rază teritorială de activitate este situat imobilul respectiv".

Așadar, terenul indicat în extrasul de carte funciară, este situat în unitatea administrativ teritorială a județul Bistrița Năsăud.

Potrivit H.G. nr. 337/1993, actualizată, pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, comuna Teaca este situată în raza Judecătoriei Bistrița, cu sediul în municipiul Bistrița.

Înalta Curte constată că stabilirea competenței de soluționare a cauzei se face în temeiul înscrisurilor aflate la dosar, din care reiese că extrasul de carte funciară a fost emis de comuna Teaca județul Bistrița Năsăud, prin raportare la prevederile H.G. nr. 337/1993.

Aplicarea art. 117 alin. (1) C. proc. civ. nu se poate face în raport de susținerile părților, în sensul că imobilul s-ar afla în raza județul Mureș.

De altfel, art. 2 alin. (4) din Legea cadastrului prevede că "Rectificarea coordonatelor imobilelor înregistrate în planul cadastral se poate face la cererea persoanelor interesate sau din oficiu, de către oficiul de cadastru și publicitate imobiliară".

Așadar, reclamanții au posibilitatea legală de a solicita rectificarea cadastrului, pentru ca aceste evidențe să fie conforme realității topografice, cum prevede art. 11 alin. (9) din aceeași lege, respectiv, "Ulterior stabilirii limitelor unităților administrativ-teritoriale, acestea pot fi rectificate, actualizate sau modificate, după caz".

Dar, până la o eventuală rectificare, extrasul de carte funciară depus la dosar și necontestat de părți face dovada că terenul se află în raza județul Bistrița Năsăud, în raport de care instanța va stabili competența de soluționare a cauzei.