ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1023/2014

Deliberând, în

condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de

față;

Prin Decizia civilă nr. 6300 din 11 iunie

2013 Curtea de Apel Craiova, secția I civilă a respins, ca nefondat, recursul

formulat de procurator M.I., pentru reclamanta M.A., împotriva Deciziei nr. 74

din 18 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Gorj și a Sentinței nr. 15957

din 13 decembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu, în contradictoriu

cu pârâții S.G.V., G.C., C.C. și P.B.O.

Pentru a decide

astfel, instanța a reținut că nu poate fi primită critica potrivit căreia prin

nedepunerea întâmpinării au fost acceptate criticile formulate în apel de către

reclamantă.

Depunerea

întâmpinării are rolul de a da posibilitatea intimatului să invoce excepții,

motive, mijloace de apărare sau dovezi în apărare, sancțiunea nedepunerii

întâmpinării fiind aceea că aceste aspecte nu mai pot fi invocate ulterior.

În ceea ce privește

faptul că ar fi formulat o cerere solicitând ca pârâții să fie audiați

referitor la nerespectarea dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 7/1996, s-a

constatat că la dosarul instanței de apel nu există o asemenea cerere. În

legătură cu actele solicitate a fi depuse de către OCPI, unele dintre acestea

au fost depuse, iar pentru celelalte, în măsura în care recurenta considera că

acestea erau necesare pentru justa soluționare a cauzei, putea să depună copii

de pe acestea, sarcina probei revenindu-i, potrivit dispozițiilor art. 1169 C.

civ.

Nefondată a fost

considerată și critica referitoare la faptul că instanțele de fond și apel nu

ar fi luat în considerare hotărârile judecătorești definitive și irevocabile,

pronunțate anterior și ulterior în contrarietate cu Sentința nr. 16/2005.

Din analiza celor

două hotărâri pronunțate în fond și apel reiese că atât instanța de fond cât și

cea de apel au avut în vedere aceste hotărâri, reținând că nu există autoritate

de lucru judecat în raport de Sentința civilă nr. 16/2005.

Cât privește

nerespectarea de către instanța de apel a dispozițiilor art. 166 C. proc. civ.,

potrivit acestui articol excepția puterii lucrului judecat se poate ridica, de

părți sau de judecător, chiar înaintea instanțelor de recurs.

Recurenta a invocat

excepția în fața instanței de apel, care s-a pronunțat, astfel că dispozițiile

legale menționate au fost respectate.

Recurenta a criticat

și faptul că pârâții au încălcat prevederile art. 50 și 34 din Legea nr.

7/1996, precum și ale art. 89 alin. (6) din Ordinul nr. 633/2006 al ANCPI,

atunci când au notat în cartea funciară Sentința civilă nr. 16/2005.

Potrivit art. 89

alin. (1) din acest ordin, rectificarea este operațiunea de carte funciară care

reprezintă radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei

operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

Potrivit alin. (3)

rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă

prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă.

De asemenea, potrivit

alin. (4) în acest ultim caz, rectificarea de carte funciară se dispune prin

încheiere, în baza hotărârii judecătorești definitive și irevocabile prin care

s-a admis acțiunea de fond. Acțiunea de fond poate fi, după caz, o acțiune în

nulitate, rezoluțiune, reducțiune sau orice altă acțiune întemeiată pe o cauză

de ineficacitate a actului.

În speță recurenta nu

își motivează cererea de radiere a notării Sentinței civile nr. 16/2005 pe o

asemenea hotărâre judecătorească, prin nici o hotărâre din cele invocate de

către aceasta nedispunându-se cu privire la sentința respectivă, astfel că sunt

nefondate criticile acestei sub acest aspect.

Mai mult decât atât,

așa cum au reținut instanțele de fond și apel, notarea sentinței respective s-a

făcut în temeiul art. 91 din același ordin, potrivit căruia hotărârea

judecătorească definitivă și irevocabilă referitoare la un bun imobil se va

nota în cartea funciară, la cerere sau din oficiu

Neîntemeiată a fost

apreciată și critica referitoare la nerespectarea art. 34 și 50 alin. (6) din

Legea nr. 7/1996, neexistând o hotărâre judecătorească definitivă și

irevocabilă prin care să se constate una din situațiile respective.

De asemenea potrivit

art. 50 alin. (6), în cazul respingerii plângerii prin hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă, notările făcute se radiază din oficiu.

Curtea a constatat că

nici acest text de lege nu are aplicabilitate, în speță neexistând o hotărâre

judecătorească irevocabilă prin care s-a respins plângerea împotriva unei

încheieri de respingere a cererii de notare a Sentinței nr. 16/2005.

De altfel, nici una

dintre hotărârile judecătorești invocate de către recurentă în susținerea

cererii sale de radiere a Sentinței nr. 16/2005, nu are relevanță în raport cu

obiectul cererii și cu sentința respectivă, sentință prin care s-a soluționat

irevocabil un partaj succesoral.

Împotriva acestei

decizii a formulat cerere de revizuire M.A. prin mandatar M.I., cerere

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., prin care a arătat,

în esență, următoarele:

Decizia atacată este

potrivnică altor hotărâri referitoare la imobilul ce face obiectul Sentinței

civile nr. 16/2005, respectiv Deciziile nr. 8440 din 13 decembrie 2007 și 1991

din 2 martie 2007 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Sentința penală nr.

353 din 30 ianuarie 2006, Sentința nr. 486 din 30 ianuarie 2008, Sentința nr.

10290 din 5 decembrie 2011 și Sentința nr. 9110 din 19 iunie 2012 ale

Judecătoriei Târgu Jiu.

Cererea a fost

înregistrată la 6 august 2013 la Curtea de Apel Craiova.

Prin Decizia civilă

nr. 9005 din 16 octombrie 2013 această instanță și-a declinat competența în

favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art.

323 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ.

Analizând cererea de

revizuire în raport de dispozițiile art. 322 C. proc. civ., Înalta Curte

constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a o respinge, pentru

considerentele ce succed:

Dispozițiile art. 322

pct. 7 C. proc. civ., care constituie temei al cererii de revizuire,

reglementează un remediu procesual pentru situația în care, nesocotindu-se

autoritatea de lucru judecat, instanța pronunță o hotărâre contrară.

Pentru ca o hotărâre

să se impună însă cu efectul autorității de lucru judecat într-un al doilea

proces, este necesar să fie vorba despre una și aceeași pricină, între aceleași

persoane, având aceeași calitate.

Altfel spus, tripla

identitate de elemente - părți, obiect, cauză - la care face referire art. 1201

C. civ., reglementând conținutul excepției autorității de lucru judecat,

trebuie să se regăsească în al doilea proces, iar instanța să fi statuat în

sens contrar primei judecăți.

Or, în cauza de față,

o asemenea identitate nu există.

Analizând hotărârile

judecătorești cu privire la care revizuenta pretinde că sunt contrare deciziei

atacate, Înalta Curte constată că acestea au obiect diferit.

Astfel, Decizia

civilă nr. 6300 din 11 iunie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă are

ca obiect plângerea formulată de petenta M.A. împotriva Încheierii de carte

funciară nr. 41346/2012 emisă de OCPI Gorj, prin care s-a respins cererea de

radiere a înscrierii în cartea funciară a Sentinței civile nr. 16/2005.

Decizia nr. 8440 din

13 decembrie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție are ca obiect cererea

formulată de reclamantul N.V. în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al

municipiului Târgu Jiu, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și

Prefectura județului Gorj cu privire la nesoluționarea notificării formulate în

baza dispozițiilor Legii nr. 10/2001 cu privire la imobilele casă și teren

situate în municipiul Târgu Jiu, str. O., respectiv cererile de intervenție în

interes propriu formulate de M.A., A.M. și A.C.

Decizia nr. 1991 din

2 martie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție are ca obiect cererea de

revizuire formulată de revizuenta M.A. împotriva Deciziilor nr. 2836 din 6

octombrie 2006 și nr. 1684 din 28 aprilie 2006 ale Curții de Apel Craiova.

Sentința civilă nr.

4886 din 30 ianuarie 2008 a Judecătoriei Târgu Jiu are ca obiect cererea

formulată de reclamanta M.M. în contradictoriu cu pârâții OCPI Târgu Jiu și

M.A. privind înscrierea în cartea funciară a dreptului său de proprietate cu

privire la terenul în suprafață de 1.228 mp, respectiv dezmembrarea corpului de

proprietate.

Sentința civilă nr.

10290 din 5 decembrie 2011 a Judecătoriei Târgu Jiu are ca obiect cererea

formulată de reclamanta M.M. în contradictoriu cu pârâții OCPI Gorj și M.A. privind

anularea Încheierii de carte funciară nr. 26286/2010, modificarea cărții

funciare 40768 și a numărului cadastral 5158/2 și a cărții funciare 41612 și a

numărului cadastral 5158/1 și intabularea terenului în cartea funciară.

Sentința civilă nr.

9110 din 19 iunie 2012 a Judecătoriei Târgu Jiu are ca obiect cererea formulată

de reclamanta M.M. în contradictoriu cu pârâta M.A. privind rectificarea cărții

funciare 40768 și a cărții funciare 41612, iar în subsidiar radierea dreptului

de proprietate asupra imobilelor înscrise la numerele cadastrale 5158/1 și

5758/2.

În fine, prin

Sentința penală nr. 353 din 30 ianuarie 2006 a Judecătoriei Târgu Jiu privește

plângerea formulată de M.M. împotriva ordonanței procurorului prin care s-a

dispus scoaterea de sub urmărire penală a revizuentei pentru infracțiunea

prevăzută de art. 292 C. pen.

Rațiunea

reglementării revizuirii prevăzute în art. 322 pct. 7 C. proc civ. se găsește

în necesitatea de a înlătura încălcarea principiului puterii judecat, când

instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același

obiect, aceeași cauză, aceleași părți. În asemenea situații executarea

hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează

de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată

de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea

și anularea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorității lucrului

judecat.

În cauza de față,

însă, între ultima hotărâre pronunțată, Decizia civilă nr. 6300 din 11 iunie

2013 și celelalte 6 hotărâri invocate de revizuentă nu se poate reține

contrarietatea, pentru că obiectul acestora este esențial diferit. Astfel, nu

se poate pune semnul egalității, din punctul de vedere al obiectului, între

plângerea împotriva încheierii de carte funciară prin care s-a respins cererea

de radiere a înscrierii în cartea funciară a unei hotărâri judecătorești și o

cerere întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, ori o altă cerere de

revizuire sau cereri în rectificarea înscrierilor de carte funciară.

Chiar dacă izvorul

numeroaselor litigii dintre părți îl constituie neînțelegerile generate de

ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul - casă și teren - situat în

municipiul Târgu Jiu, str. O., dispusă prin Sentința civilă nr. 16 din 25

ianuarie 2005 a Tribunalului Gorj, hotărârile judecătorești invocate de

revizuentă dau dezlegare unor cereri cu obiect diferit, cu finalitate diferită.

Pentru considerentele

ce preced, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca

inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta M.A. împotriva

Deciziei civile nr. 6300 din 11 iunie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 martie 2014.

Procesat de GGC - LM