ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.10.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6889/2013

HOTĂRÂRE
24.10.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6889/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Târgu Mureș a fost sesizată cu

soluționarea excepției de nelegalitate a prevederilor art. 3 din anexa la H.G.

nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.

315/2006 privind Stimularea achiziționării de cărți sau de programe

educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii activității didactice

în învățământul universitar, excepția fiind ridicată de Sindicatul

Învățământului Preuniversitar Mureș în cadrul unui litigiu, în contradictoriu

cu Școala Generală Măgherani, Inspectoratul Școlar Județean Mureș, Ministerul

Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Guvernul României, litigiu

aflat pe rolul Tribunalului Mureș.

În motivarea

excepției de nelegalitate, reclamantul a susținut că, deși prin art. 3 din

anexa la H.G. nr. 453/2007 s-a stabilit un circuit corect al cererilor ce

trebuie formulate de cadrele didactice pentru a beneficia de ajutorul financiar

în vederea achiziționării cărților, totuși s-a stabilit și un termen

nerezonabil pentru depunerea cererilor de acest tip, termen care este de natură

să împiedice cadrele didactice să obțină drepturile bănești acordate conform

art. 1 și 2 din Legea nr. 315/2006.

S-a arătat că

termenul de 1 noiembrie este stabilit doar pentru formularea unei cereri cu

caracter general, deoarece acordarea efectivă a sumelor are loc după

prezentarea documentelor justificative, procedura de solicitare de către

cadrele didactice și procedura de deschidere a creditelor bugetare fiind

reglementată de art. 5 din normele metodologice. Nelegalitatea art. 3 din norme

trebuie cercetată raportat la actele normative cu forța juridică superioară, nu

raportat la alte prevederi din aceleași norme metodologice, însă chiar stabilirea

unei proceduri separate și suficiente pentru acordarea efectivă a ajutorului

financiar, fără legătură cu cererea prevăzută de art. 3, este un argument în

plus în susținerea excepției invocate, și anume ca art. 3 adaugă la lege.

Guvernul României, în

calitate de emitent al actului administrativ atacat, a formulat întâmpinare

prin care a invocat excepția inadmisibilității invocării excepției de

nelegalitate, arătând că aceasta din urmă poate avea ca obiect numai actele

administrative cu caracter individual, iar nu și pe cele cu caracter normativ,

cum este cazul actului atacat în cauză.

Pe fondul cauzei,

intimatul a arătat că, în temeiul art. 5 din Legea nr. 315/2006, au fost emise

Normele de aplicare aprobate prin H.G. nr. 453/2007, iar facilitatea de a primi

un ajutor financiar în sumă de 100 euro este condiționată de manifestarea de

voință în acest sens, concretizată sub forma unei cereri ce se depune până la

data de 1 noiembrie. Se poate observa că nu este un caz de discriminare, ci

doar se impune parcurgerea unei proceduri simple pentru a primi acest ajutor.

Faptul că unele cadre didactice nu au formulat cerere de acordare a ajutorului

financiar în termenul prevăzut de Norme, nu conduce la concluzia că se produc

discriminări sau situații de ilegalitate.

instanței de fond

Prin Sentința nr. 92

din 19 februarie 2013, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă de

contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității

invocată de către pârâtul Guvernul României și a respins excepția de

nelegalitate invocată de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Mureș, în

contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Educației, Cercetării,

Tineretului și Sportului, Inspectoratul Școlar Județean Mureș, și Școala

Generală Măgherani.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea a analizat cu precădere excepția de inadmisibilitate,

reținând că această excepție este neîntemeiată. De altfel, practica Înaltei

Curți de Casație și Justiție este constantă în a considera că pot face obiectul

excepției de nelegalitate atât actele administrative cu caracter individual,

cât și cele cu caracter normativ.

În ceea ce privește

fondul excepției de nelegalitate, Curtea a reținut că H.G. nr. 453/2007 a fost

adoptată în temeiul prevederilor art. 108 din Constituția României și al art. 5

din Legea nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de

programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității

activității didactice, în învățământul preuniversitar.

Potrivit Normelor metodologice

cuprinse în H.G. nr. 453/2007, facilitatea de a primi un ajutor financiar în

sumă de 100 de euro este condiționată de manifestarea de voință în acest sens,

concretizată sub forma unei cereri ce se depune până la data de 1 noiembrie.

Faptul că prin actul

administrativ emis de Guvern a fost instituit un termen limită pentru depunerea

cererilor pentru acordarea sprijinului financiar, nu constituie un motiv de

nelegalitate a actului administrativ atacat fiind vorba de instituirea unei

proceduri nediscriminatorii, aplicabile tuturor subiecților de drept cărora

actul administrativ li se adresează. Această procedură este justificată de

faptul că pentru asigurarea sprijinului financiar sunt angrenați mai mulți

factori care trebuie să conlucreze în anumite limite de timp.

Fiind vorba de

instituirea unei proceduri legale, pentru punerea în executare a unei legi,

excepția de nelegalitate a actului administrativ atacat a fost respinsă ca

neîntemeiată.

exercitată în cauză

Împotriva acestei hotărâri,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, reclamantul Sindicatul

Învățământului Preuniversitar Mureș în numele membrilor de sindicat a declarat

recurs, susținând că sentința atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii.

În motivarea căii de

atac, recurentul susține că prin dispozițiile art. 3 din anexa la H.G. nr.

453/2007, care stabilesc termenul de 1 noiembrie pentru formularea cererilor

pentru acordarea ajutorului financiar aferent anului următor, se adaugă la

lege, în condițiile în care prin art. 1 și 2 din Legea nr. 315/2006 se prevede

cadrul legal pentru acordarea ajutorului financiar de 100 de euro, fără a se

stabili un termen pentru depunerea cererilor de către personalul didactic.

Recurentul susține de

asemenea că în acest caz trebuie aplicate regulile generale de drept, în sensul

că cererea să poată fi formulată oricând în interiorul termenului general de

prescripție.

Se arată că scopul

regulilor instituite de o hotărâre de guvern este tocmai de a facilita

aplicarea legii, iar instituirea regulilor prevăzute de art. 3 criticat, cu

privire la stabilirea termenului nerezonabil pentru depunerea cererilor de

acest tip, este de natură să împiedice cadrele didactice să obțină drepturile

bănești prevăzute de art. 1 și 2 din Legea nr. 315/2006.

Recurentul apreciază

că prin introducerea termenului limită se înlătură aplicabilitatea prevederilor

art. 3 din Decretul nr. 167/1958, pe care îl consideră aplicabil cauzei de

față.

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin

prisma criticilor formulate de recurent și a dispozițiilor art. 304

1

Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se

vor arăta în continuare.

Cu privire la

excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate

Soluția instanței de

fond dată excepției este legală și temeinică, întrucât natura juridică de act

administrativ unilateral cu caracter normativ a H.G. nr. 453/2007 nu atrage

inadmisibilitatea excepției de nelegalitate, la această concluzie ajungându-se

printr-o interpretare logică, sistematică și istorico-teleologică a

dispozițiilor Legii nr. 554/2004.

Evoluția în timp a

actualei legi a contenciosului administrativ și însăși terminologia uzitată în

textele ce reglementează excepția de nelegalitate nu sunt de natură să

configureze un fine de neprimire a excepției de nelegalitate a actelor

administrativ-normative, principiul coerenței legislative impunând

interpretarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în sensul admisibilității

excepției de nelegalitate pentru ambele categorii de acte administrative

unilaterale, astfel încât acest mijloc de apărare să nu fie aplicat restrictiv,

deturnat de la scopul pentru care a fost instituit de legiuitor.

Pe baza argumentului

de interpretare logică a fortiori, dacă legiuitorul a creat un mijloc procesual

de apărare, pe calea excepției de nelegalitate, pentru acte de autoritate

individuale, cu atât mai mult un asemenea mijloc de apărare trebuie oferit

subiectelor de drept în legătură cu actele administrativ-normative, ale căror

efecte au caracter general, impersonal și abstract.

Totodată, nu poate fi

ignorată, în această privință, practica judiciară constantă a Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, care s-a

pronunțat în mod repetat în sensul admisibilității excepției de nelegalitate a

actului administrativ cu caracter normativ, atât anterior cât și ulterior

modificării Legii nr. 554/2004 prin Legea nr. 262/2007.

Interpretând legea

națională prin prisma art. 20 alin. (2) din Constituția României, într-un sens

care să concorde prevederilor art. 6 parag. 1 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, Înalta Curte reține că o normă

juridică trebuie să îndeplinească dubla calitate de accesibilitate și

previzibilitate, astfel încât să permită destinatarilor săi să-și orienteze

conduita în acord cu imperativele legii. De aceea, atunci când textul unei

legi, așa cum este art. 4 din Legea nr. 554/2004, este confuz sau susceptibil

de varii înțelesuri, se impune ca previzibilitatea lui să fie asigurată

printr-o jurisprudență uniformă, care să asigure celor implicați în procedurile

judiciare posibilitatea de a-și regla conduita într-o asemenea manieră, încât

drepturile și interesele legitime să nu fie atinse în substanța lor (Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, Cauza Sunday Times c. Regatului Unit, 1979).

În ceea ce privește

fondul excepției de nelegalitate

Legea nr. 315 din 12

iulie 2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau de programe

educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității activității

didactice, în învățământul preuniversitar, publicată în M. Of. nr. 617 din 18

iulie 2006, a prevăzut prin dispozițiile sale, art. 1 - 6, acordarea unui

ajutor financiar anual, la solicitarea cadrelor didactice titulare și/sau

suplinitoare calificate din învățământul preuniversitar, în vederea

achiziționării de cărți sau programe educaționale pe suport electronic,

necesare îmbunătățirii calității activității didactice, ajutor ce reprezintă

echivalentul în RON a 100 de euro, calculat la cursul de schimb valutar

comunicat de Banca Națională a României la data plății. Totodată, actul

normativ a stabilit că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a

legii vor fi elaborate normele metodologice de aplicare a acesteia, care vor fi

aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Prin H.G. nr.

453/2007 au fost aprobate normele metodologice de aplicare a dispozițiilor

Legii nr. 315/2006, fiind explicitate modalitățile de punere în practică a

acestor norme legale, acesta fiind de fapt rolul unei hotărâri de guvern,

respectiv de a asigura punerea în executare a unor dispoziții legale.

Prevederile art. 3

din H.G. nr. 453/2007 privind stimularea achiziționării de cărți sau de

programe educaționale pe suport electronic, necesare îmbunătățirii calității

activității didactice în învățământul preuniversitar arată că:

„(1) Ajutorul

financiar se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar și

înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de

învățământ la care beneficiarul exercită funcția de bază, iar plățile se

efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor.

(2) Pentru anul 2007,

cererile se înregistrează la unitatea de învățământ la care beneficiarii

exercită funcția de bază, până la data de 30 iunie 2007, iar ajutorul se acordă

după 45 de zile de la data înregistrării cererii”.

Înalta Curte reține

că nu poate fi interpretat ca nelegal termenul limită impus de H.G. nr.

453/2007, având în vedere aspectele formale ce trebuie îndeplinite pentru

asigurarea plății acestor sume de la bugetul de stat, precum și faptul că

introducerea termenului până la care cererea cadrelor didactice trebuie

formulată nu reprezintă o dispoziție nelegală și nu poate fi interpretată ca o

adăugare la lege.

În sprijinul acestei

interpretări sunt și principiile generale care stau la baza întocmirii

situațiilor financiare pentru plata sumelor de la buget, fiind evident că

predicționarea și previzibilitatea cheltuielilor, care se fac cu titlu de

ajutor financiar, urmează regulile generale aplicabile plăților ce se fac din

bugetul de stat, stabilite în sarcina ordonatorilor principali de credite.

Rolul Hotărârii de

Guvern adoptate pentru punerea în aplicare a Legii nr. 315/2006 a fost tocmai

de a explicita pe larg formalitățile necesare pentru obținerea ajutorului

financiar prevăzut de lege, atât cu privire la cererea ce se formulează, la

documentele justificative care trebuie depuse, cât și cu privire la termenele

de depunere a acestora, pentru obținerea ajutorului financiar prevăzut de lege.

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte constată că sentința recurată nu este afectată de niciunul

din motivele de casare sau modificare în sensul dispozițiilor art. 304 și art.

304

1

(3) C. proc. civ. și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va

respinge, ca nefondat, recursul formulat în cauză.

Respinge recursul

declarat de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Mureș în numele membrilor

de sindicat B.I., I.T.A., A.E., M.B., K.Z., B.J. și K.E. împotriva Sentinței

nr. 92 din 19 februarie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a

civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 24 octombrie 2013.

Procesat de GGC - LM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-10-22
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6814/2013
. 40 din 25 ianuarie 2013 a Curții de Apel Târgu-Mureș a fost respinsă excepția inadmisibilității invocată de pârâți și a fost respinsă excepția de nelegalitate invocată de către reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar Mureș în
ÎCCJ 2013-10-29
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6955/2013
le revin persoanelor implicate. De asemenea, s-a constatat că procedura este justificată de faptul că pentru asigurarea sprijinului financiar sunt angrenați mai mulți factori care trebuie să conlucreze în anumite limite de timp, fiind o pro
ÎCCJ 2013-09-09
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6221/2013
plății efective. 1.2. Reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr. 453/2007. În motivarea excepției, reclamantul a susținut că prin te
ÎCCJ 2013-09-09
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6223/2013
Reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr. 453/2007. În motivarea excepției, reclamantul a susținut că prin textul de lege mai sus a
ÎCCJ 2013-10-29
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6956/2013
renați mai mulți factori care trebuie să conlucreze în anumite limite de timp, fiind o procedură legală, pentru punerea în executare a unei legi. Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul-reclamant Sindicatul Învățămâ
Sursă