ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3224/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3224/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului penal de față:
Prin
Sentința penală nr. 15 din 14 ianuarie 2013 pronunțată de Tribunalul Constanța,
secția penală, în Dosarul nr. 9108/118/2012 s-au dispus următoarele:
În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr.
143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul
I.S. la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de
art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii
de trafic de droguri de risc în formă continuată.
În baza art. 71 C. pen. s-au interzis
inculpatului I.S., pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev.
de art. 64 lit a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din
pedeapsa închisorii aplicate perioada reținerii și arestării preventive, de la
19 iulie 2012 la 14 noiembrie 2012 inclusiv.
În baza art. 350 C. proc. pen. a fost
menținută măsura preventivă a obligării inculpatului I.S. de a nu părăsi
localitatea în care locuiește - mun. Constanța - fără încuviințarea instanței
de judecată, dispusă prin încheierea din 13 noiembrie 2012 a Tribunalului
Constanța, definitivă prin nerecurare.
S-a luat act că măsura preventivă încetează
de drept la rămânerea definitivă a hotărârii.
În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr.
143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și a art. 320
1
C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa de 1 an și 2 luni
închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.
În
baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului P.M.A., pe durata executării
pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit a) teza a II-a și lit b)
C. pen.
În baza art. 86 - 86
2
C. pen. s-a
dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an și 2 luni
închisoare, pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 2 luni.
În baza art. 86 C. pen. s-a dispus ca pe
durata termenului de încercare inculpatul P.M.A. să se supună următoarelor
măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de
Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța; să anunțe, în prealabil, orice
schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care
depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea
locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate
mijloacele sale de existență;
În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras
atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și 86
4
alin. (2)
C. pen., privind cazurile de revocare a suspendării sub supraveghere a
executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus
suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării
pedepsei principale.
În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 și
art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea: cantităților de 101 grame
cannabis, 17,4 grame cannabis, 1,4 grame cannabis, 5,0 grame cannabis de la
inculpatul P.M.A., rămase după analizele de laborator, depuse la camera de
corpuri delicte a IPJ Constanța cu dovada din 2 august 2012; cantităților de
5,0 grame cannabis, 5,0 grame cannabis, 89,2 grame cannabis, 11,4 grame
cannabis, 816,1 grame cannabis de la inculpatul I.S., rămase după analizele de
laborator, depuse la camera de corpuri delicte a IPJ Constanța cu dovada din 2
august 2012; 8 recipiente din sticlă (borcane) ridicate de organele UP de la
inculpatul I.S. prin procesul-verbal din 19 iulie 2012; un recipient din sticlă
(borcan) ridicat de organele UP de la inculpatul P.M.A. prin procesul-verbal de
percheziție auto din 18 iulie 2012; un cântar electronic ridicat de la
inculpatul P.M.A., depus la camera de corpuri delicte a IPJ Constanța cu dovada
din 2 iulie 2012.
În baza art. 18 din Legea nr. 143/2000 s-a
dispus distrugerea drogurilor, cu excepția contraprobelor și obligarea
inculpaților la plata către stat a contravalorii cheltuielilor alocate
distrugerii drogurilor confiscate.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a
fost obligat inculpatul I.S. să plătească statului suma de 1.500 lei, iar
inculpatul P.M.A. - suma de 1.150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre prima
instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitorul nr. 225/D/P/2012 din 6
august 2012 al DIICOT - Serviciul Teritorial Constanța au fost trimiși în
judecată inculpații I.S. și P.M.A. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de
droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic.
art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,
cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, reținându-se că, la începutul
lunii iulie 2012, inculpatul I.S. i-a înmânat inculpatului P.M.A. cantitatea de
aproximativ 140 grame cannabis pentru a o vinde, iar la data de 19 iulie 2012 a
fost depistat deținând atât asupra lui, cât și în imobilul din mun. Constanța,
jud. Constanța, cantitatea de circa 1 kilogram și 64 grame cannabis, aflată în
două pungi din material plastic transparent, opt borcane din sticlă și într-o
pungă autosigilantă din material plastic transparent, iar inculpatul P.M.A., la
data de 18 iulie 2012, a deținut, fără drept, în autoturismul marca x,
cantitatea de aproximativ 135 grame cannabis pentru a o vinde, în aceeași dată
oferindu-i cantitatea de 2,1 grame cannabis numitului V.A. pentru consum
propriu.
În actul de inculpare s-a reținut că, la data
de 18 iulie 2012, lucrătorii de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a
Criminalității Organizate Constanța, fiind în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, în zona "B." din cartierul Tomis Nord, situat în Municipiul
Constanța, au observat un tânăr care prezenta un comportament suspect, motiv
pentru care l-au legitimat, constatând că este D.C.G..
Cu ocazia percheziției corporale, lucrătorii
de poliție au găsit asupra lui, în buzunarul pantalonilor, un plic
autosigilant, transparent, din plastic, conținând o substanță vegetală de
culoare verde oliv, cu aspect de cannabis, precum și o folie din plastic având
același tip de substanță.
Lucrătorii de poliție au ridicat substanțele
suspecte a fi droguri și l-au întrebat pe D.C.G. despre proveniența lor, acesta
declarând verbal că le are de la L.S., zis "M.". D.C.G. i-a condus pe
lucrătorii de poliție în spatele Complexului B., unde a fost găsit L.S.A., zis
"M.", care era împreună cu numitul M.C. și alți tineri.
Cu ocazia percheziției corporale efectuate
asupra lui M.C., în buzunarul pantalonilor, a fost găsit un plic autosigilant,
din plastic transparent, conținând o substanță vegetală de culoare verde oliv.
În imediata apropiere a locului unde au fost depistați M.C. și L.S.A. se afla
autoturismul marca x, în interiorul căruia au fost găsiți B.B.A. și V.A..
Lucrătorii de poliție l-au identificat pe
proprietarul autoturismului în persoana inculpatului P.M.A..
Cu ocazia percheziționării autoturismului, în
portiera din partea dreaptă față au fost identificate fragmente de substanță
vegetală de culoare verde oliv. De asemenea, în portbagajul autoturismului a
fost găsită o pungă din plastic, care conținea un borcan din sticlă având în
interior o substanță vegetală de culoare verde oliv, precum și o pungă din
plastic transparent ce conținea același gen de substanță. Totodată, în
torpedoul autoturismului a fost găsit un cântar electronic care avea urme de
substanță vegetală.
Toate substanțele găsite au fost ridicate de
către lucrătorii de poliție în vederea cercetărilor.
Potrivit raportului de constatare din 1
august 2012, întocmit de specialiștii din cadrul Brigăzii de Combatere a
Criminalității Organizate Constanța - Laboratorul de Analiză și Profil al
Drogurilor, în toate cele șase probe înaintate spre analiză și ridicate de la
inculpatul P.M.A. și de la numiții D.C.G. și M.C., din autoturismul marca x,
precum și în cele găsite pe jos s-a pus în evidență tetrahidrocanabinol (THC),
substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis. Cannabisul face parte
din Tabelul anexă nr. III, din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și
combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, constituind drog de risc.
Potrivit raportului de constatare probele nr.
1a și 1b, găsite asupra numitului D.C.G. sunt constituite din 0,7 grame
cannabis, proba nr. 3, găsită asupra numitului M.C. este constituită din 0,1
grame cannabis, proba nr. 4, găsită în portiera din partea dreaptă față a
autoturismului marca x, cu aparținând lui V.A., este constituită din 2,1 grame
cannabis, găsite în portbagajul autoturismului marca x, aparținând inculpatului
P.M.A. sunt constituite din 111,6 grame și 23 grame cannabis, iar proba nr. 6,
respectiv pe cântarul electronic, care prezenta urme de substanță vegetală de
culoare verde oliv și aparținea inculpatului P.M.A. s-a pus în evidență
Tetrahidrocannabinol.
Cu ocazia audierii, în prezența apărătorului
ales, inculpatul P.M.A. a declarat că drogurile găsite în autoturismul lui le-a
primit de la un tânăr, zis "S." ca să le vândă, și că acesta i-a mai
dat anterior și alte cantități de cannabis.
În vederea identificării și probării
activității infracționale desfășurată de numitul "S.", în cauză, prin
ordonanța nr. 46/A/2012 din data de 19 iulie 2012, a fost autorizat un
investigator sub acoperire și un colaborator al acestuia care să culeagă date
și informații privind eventuala activitate infracțională desfășurată de numitul
"S." și persoanele din anturajul acestuia, să intre în legătură cu
aceștia și să procure de la "S." droguri de risc.
În cursul aceleiași zile, colaboratorul
"P.V.", sub supravegherea investigatorului sub acoperire "
D.C.", s-a deplasat în zona Universității "S.H." din municipiul
Constanța unde s-a întâlnit cu numitul "S.". La scurt timp,
"S." a plecat din locul unde s-a întâlnit cu colaboratorul sub
acoperire și după câteva minute a revenit, având sub tricou două obiecte
voluminoase, așa cum rezultă din procesul-verbal întocmit de investigatorul sub
acoperire. În momentul în care "S." s-a apropiat de locul unde se
afla colaboratorul sub acoperire, a fost oprit de lucrătorii de poliție, ocazie
cu care a fost identificat în persoana inculpatului I.S..
Cu ocazia percheziției corporale, asupra
inculpatului I.S. au fost găsite două pungi din material plastic transparent
care conțineau o substanță vegetală de culoare verde-oliv. Fiind întrebat
despre conținutul celor două pungi, inculpatul a precizat că este cannabis și
că mai deține astfel de droguri și în imobilul din Constanța, de unde le-a
predat lucrătorilor de poliție, fiind ambalate în opt borcane din sticlă cu
capac și într-o pungă autosigilantă din material plastic transparent.
Toate substanțele au fost ridicate și trimise
spre analiză Laboratorului de Analiză de Profil al Drogurilor din cadrul
Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Constanța, din adresa din 1
august 2012 rezultând următoarele concluzii: proba nr. 1 - constituită din 99,6
grame este Cannabis; proba nr. 2a - constituită din 12,8 grame este Cannabis;
proba nr. 2b - constituită din 950,8 grame este Cannabis.
În probele nr. 1, 2a și 2b s-a pus în
evidență Tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată de
planta Cannabis.
Audiat fiind în cursul urmăririi penale în
prezența apărătorului din oficiu, inculpatul I.S. a recunoscut faptele,
precizând că numai datorită problemelor financiare a acceptat să desfășoare
activități ilicite cu droguri, neconștientizând consecințele grave ale acestei
activități.
Și inculpatul P.M.A. a recunoscut săvârșirea
faptei în fața organelor de anchetă, acesta contribuind la identificarea și
tragerea la răspundere penală a inculpatului I.S., astfel că îi sunt aplicabile
disp. art. 16 din Legea nr. 143/2000.
În cursul judecății, inculpatul I.S. a
recunoscut în esență acuzațiile, respectiv și-a însușit faptul că a primit de
la persoane necunoscute cantitatea de aproximativ 1,2 kg cannabis cu scopul de
a o depozita și de a o distribui, la solicitarea persoanelor care îl contactau,
în schimbul sumei de 1.500 lei, precum și faptul că în această modalitate a
înmânat unor persoane cannabis de cea trei ori, din care inculpatului P.M.A.
i-a dat cantitatea de cea 140 grame. Față de situația de fapt reținută în
rechizitoriu, inculpatul I.S. a făcut precizări în sensul că drogurile nu-i
aparțineau în proprietate, că nu a traficat o cantitate de peste 1 kg de
cannabis, și că a indicat din proprie inițiativă locul unde se afla cantitatea
de droguri primită spre distribuire, în lipsa comportamentului său sincer
organele de urmărire penală neputând cunoaște respectiva locație.
În raport de apărările inculpatului,
Tribunalul a reținut că deținerea de droguri în vederea traficării constituie
infracțiunea de trafic de droguri indiferent dacă, formal, drogurile sunt
proprietatea deținătorului sau nu.
În ce privește pericolul social concret al
faptei săvârșite de inculpatul I.S., tribunalul a apreciat că acesta este unul
ridicat, având în vedere cantitatea mare de cannabis deținută în vederea
traficării, actele materiale repetate și intenția inculpatului de a continua
activitatea infracțională până la epuizarea cantității de drog, asocierea
inculpatului cu alte persoane (chiar necunoscute acestuia), pentru realizarea
faptelor de trafic de droguri - ce imprimă faptei un caracter mai grav deoarece
astfel de acțiuni au mai multe șanse de finalizare și de evitare a răspunderii
penale, modul elaborat în care cantitatea de cannabis a fost ascunsă și
distribuită - respectiv într-o locuință ce nu-i aparținea și despre care se
putea face relativ greu legătura între aceasta și inculpat, prin asigurarea
unui cântar electronic de cântărire - împrejurarea că traficul de droguri este
perceput de societate și incriminat de legiuitor ca fiind o infracțiune gravă,
cu repercusiuni atât asupra sănătății de ansamblu a populației, cât și asupra
fenomenului infracțional în general, știut fiind că valorile obținute din
traficul de droguri sunt utilizate de cele mai multe ori pentru organizarea și
săvârșirea altor infracțiuni, din ce în ce mai ample, mai elaborate și de un
pericol social crescut.
Tribunalul a mai reținut că însăși
disponibilitatea inculpatului de a se implica în traficul de cannabis alături
de persoane pe care nici nu le cunoștea - potrivit propriilor afirmații -
conturează o periculozitate socială sporită, ce trebuie să-și găsească
reflectarea în pedeapsa aplicată, în scopul reeducării inculpatului care se
află la primul conflict cu legea penală, este integrat social, deține în
proprietate un apartament donat de bunica sa, cu care, de altfel, locuiește, se
preocupă de tot ce înseamnă gospodărirea sa și a bunicii, a urmat cursuri
universitare pe parcursul a trei ani de studiu, în perioada 2006 - 2008, pe
care le-a abandonat, beneficiază de sprijinul material și moral al tatălui său,
în condițiile în care acesta locuiește și are locul de muncă în București, mama
inculpatului decedând în anul 1998 în urma unui accident de circulație.
În cursul judecății, inculpatul I.S. a depus
în circumstanțiere mai multe caracterizări de la persoane care îl cunosc,
instanța dispunând întocmirea unui referat de evaluare de către Serviciul de
Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța.
Din aceste mijloace de probă a rezultă că
inculpatul a crescut într-un mediu familial liniștit și intelectual, a
beneficiat de atenție și educare din partea părinților și bunicilor, păstrează
legătura cu tatăl său, chiar dacă acesta își desfășoară activitatea în mun.
București, dispune de condiții bune de locuit - cameră separată, televizor, calculator,
bibliotecă, etc., nu a avut probleme de ordin material. În privința
caracterului, este conturat ca fiind un tânăr blând, calm, nu se implică în
jocurile de noroc sau în consumul de băuturi alcoolice, nu provoacă scandaluri.
în cuprinsul raportului de evaluare s-a menționat că există perspective de
reintegrare socială a inculpatului I.S., în lipsa antecedentelor penale, în
lipsa agresivității comunitare și în familie, în prezența preocupării de a se
implica în muncă și de a contribui la susținerea familiei, a sprijinului moral
al familiei; singurul factor care poate atrage în viitor un comportament
similar celui pentru care inculpatul a fost trimis în judecată îl reprezintă
minimalizarea consecințelor unor astfel de fapte.
Tribunalul a reținut că aceste aspecte de
circumstanțiere favorabilă a persoanei inculpatului I.S. trebuie valorificate
prin stabilirea unei pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege,
fără însă a constitui propriu-zis circumstanțe atenuante prev. de art. 74 lit.
a) C. pen., de natură a atrage coborârea pedepsei sub minimul special pentru ca
circumstanțele personale ale inculpatului (de altfel încadrabile într-un
comportament social normal) nu pot atenua periculozitatea unei infracțiuni cum
este traficul de droguri.
Sub același aspect s-a reținut că situația
materială și familială bună a inculpatului relevă faptul că acesta a avut
deplina posibilitate de a alege să se implice sau să nu se implice în traficul
de droguri, nefiind influențat contra voinței lui nici de o situație materială
grea, nici de anturaj și educație, faptul că a ales săvârșirea infracțiunii
dovedind că a dezvoltat o concepție antisocială ce necesită aplicarea unei
sancțiuni penale apte să o reprime.
La ultimul termen de judecată în fond,
inculpatul I.S. a depus un înscris emis de SC G.T.T. SRL București prin care
societatea comunică instanței faptul că este de acord ca inculpatul să execute
o eventuală pedeapsă a închisorii cu executare la locul de muncă, în cadrul
său. Corelativ, inculpatul a solicitat aplicarea unei pedepse a închisorii cu
executare la locul de muncă.
Tribunalul a apreciat, ca nefondată,
solicitarea inculpatului din următoarele considerente:
- adresa SC G.T.T. SRL a fost depusă la
ultimul termen de judecată, fără punerea ei în discuție anterioară, rezultând
că ideea de solicitare a unei pedepse la locul de muncă a intervenit în ultimul
moment al procesului, în condițiile în care s-au acordat 5 termene,
încuviințându-se și cererile de probatorii ale inculpatului;
- adresa nu conține date esențiale care să
permită instanței să aprecieze asupra realității acceptului formulat, și anume
obiectul de activitate al SC G.T.T. SRL, dacă această societate deține locuri
de muncă libere, care ar fi locul de muncă efectiv și sarcinile de serviciu ale
inculpatului, dacă acesta a fost evaluat și deține calificarea profesională
necesară pentru ocuparea locului de muncă preconizat.
Lipsa tuturor acestor date a fost apreciată
ca semnificând faptul că acceptul a fost dat formal, fiind astfel incertă o
eventuală executare efectivă a pedepsei la locul de muncă, câtă vreme adresa SC
G.T.T. SRL nu produce efecte juridice de obligativitate, în cazul pronunțării
unei pedepse a închisorii executabilă în condițiile art. 867 și urm. C. pen.
- solicitarea inculpatului apare ca fiind
neserioasă și din perspectiva situației sale familiale, respectiv a faptului că
are domiciliul stabil în Constanța, locuiește împreună cu bunica sa față de
care s-a obligat moral să o întrețină până la deces în condițiile în care
aceasta i-a cedat în patrimoniu apartamentul său, prin urmare inculpatul nu are
un interes real să plece din domiciliul respectiv.
Din punct de vedere al eficacității
modalității de executare a pedepsei închisorii, tribunalul a reținut că
pericolul social concret al infracțiunii de trafic de droguri, și necesitatea
îndeplinirii scopului preventiv educativ și coercitiv al pedepsei, impun în
cazul de față executarea efectivă a acesteia.
Împotriva sentinței penale, în termen legal,
a declarat apel inculpatul I.S., solicitând, prin intermediul apărătorului
ales, dispunerea executării pedepsei la locul de muncă cu argumentarea că
această modalitate de executare a pedepsei se justifică în raport de persoana
sa (student, fără antecedente penale), reeducarea într-un penitenciar nefiind
de natură să asigure scopul și funcțiile pedepsei de reeducare și de prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni.
Totodată, s-a susținut că în cauză sunt
îndeplinite condițiile prev. de art. 867 C. pen. întrucât tatăl inculpatului
lucrează la firma anterior menționată și că, întrucât inculpatul este student,
neavând, prin urmare, nicio calificare, la locul de muncă acesta urma să ocupe
o funcție de muncitor necalificat.
În subsidiar, inculpatul a cerut suspendarea
sub supraveghere a executării pedepsei, în condițiile art. 86
1
C.
pen.
Prin Decizia penală nr 47/P din 4 aprilie
2013 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu
minori și de familie, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul
I.S. împotriva Sentinței penale nr. 15 din 14 ianuarie 2013 pronunțată de
Tribunalul Constanța, secția penală.
În considerentele acestei hotărâri s-a
reținut, în esență, că prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt,
încadrarea juridică și vinovăția inculpatului I.S., fiind îndeplinite
condițiile impuse de art. 345 alin. (2) C. proc. pen. pentru pronunțarea unei
soluții de condamnare.
Totodată, s-a reținut că în procesul de
individualizare a pedepsei aplicate inculpatului I.S., tribunalul a realizat o
judicioasă analiză a tuturor criteriilor prevăzute în art. 72 C. pen.,
apreciind, în mod corect, asupra cuantumului pedepsei principale, complementare
și accesorii aplicate inculpatului, dar și cu privire la modalitatea de
executare a pedepsei principale.
Ca urmare, criticile formulate de inculpat
vizând greșita individualizare a pedepsei au fost respinse ca neîntemeiate,
reținându-se că la stabilirea cuantumului pedepsei, just orientată către
minimul special prevăzut de lege, s-au avut în vedere cantitatea mare de droguri
deținută de inculpat în vederea traficării, peste 1 kg de cannabis, actele
materiale repetate și intenția inculpatului de a continua activitatea
infracțională până la epuizarea cantității de drog, dar și circumstanțele sale
personale, respectiv faptul că se află la primul conflict cu legea penală, este
integrat social, în sensul că deține în proprietate un apartament donat de
bunica sa, a urmat cursuri universitare pe parcursul a trei ani de studiu în
perioada 2006 - 2008, pe care le-a abandonat, beneficiază de sprijinul material
și moral al tatălui său, în condițiile în care acesta locuiește și are locul de
muncă în București, așa cum a rezultat din referatul de evaluare întocmit de
Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Constanța.
Totodată, s-a apreciat că solicitarea
inculpatului de a i se aplica o pedeapsa cu executare la locul de muncă nu
poate fi primită, dată fiind cantitatea mare de droguri destinata vânzării unor
persoane, mai ales tinere, printr-o rețea constituită dintr-un număr mare de persoane
implicate în traficul de droguri o perioadă îndelungată de timp, reținându-se
în acest sens că, în ansamblul criteriilor prev. de art. 72 C. pen., persoana
inculpatului reprezintă doar un reper care nu poate prevala față de criteriul
gradului de pericol social concret ridicat pe care îl prezintă fapta acestuia,
astfel încât nu se justifică reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond
sau schimbarea modalității de executare a acesteia.
Ca urmare, instanța de apel a concluzionat că
pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită de prima instanță, orientată către
minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, dar cu
executare efectivă, prin privare de libertate, poate asigura realizarea
corespunzătoare a funcțiilor pedepsei, astfel cum sunt prevăzute în art. 52 C.
pen., neexistând motive nici pentru agravarea, dar nici pentru ușurarea
tratamentului sancționator aplicat inculpatului de către instanța de fond.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a
declarat recurs inculpatul I.S..
În cuprinsul motivelor scrise de recurs
depuse la dosarul cauzei, prin fax, dar și prin registratură, la data de 18
octombrie 2013, cu 4 zile înaintea primului termen de judecată acordat în
cauză, recurentul inculpat I.S., prin apărător ales, a invocat cazurile de
casare prev. de art. 385
9
pct. 14 și 17 C. proc. pen., criticând
greșita individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului în raport de
atitudinea procesuală sinceră și cooperantă a acestuia, respectiv greșita
încadrare juridică dată faptei săvârșite de inculpat prin eronata reținere a
disp. art. 41 alin. (2) C. pen., în condițiile în care singura cantitate de
droguri traficată de acesta a fost de 140 grame cannabis, vândută
coinculpatului P.M.A..
La
termenul de dezbateri din 22 octombrie 2013, apărătorul ales al recurentului
inculpat a învederat că înțelege să modifice motivele scrise de recurs în
sensul că acestea vizează cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct.
17
2
C. proc. pen., în sfera căruia a invocat greșita încadrare
juridică dată faptei prin reținerea art. 41 alin. (2) C. pen., în condițiile în
care s-a făcut dovada că inculpatul a săvârșit un singur act material, precum
și greșita individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului - în
ceea ce privește modalitatea de executare, sens în care a solicitat aplicarea
art. 81 C. pen.
Examinând recursul declarat de inculpatul
I.S. prin raportare la dispozițiile art. 385
9
C. proc. pen., astfel
cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte constată că acesta
este nefondat pentru următoarele considerente:
Prioritar, se constată că în raport de data
pronunțării deciziei atacate, 4 aprilie 2013, în cauză sunt aplicabile
dispozițiile C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.
Se mai constată că inculpatul nu a motivat
recursul în termenul prev. de art. 385
10
alin. (2) C. proc. pen.,
motivele de recurs fiind depuse abia la data de 18 octombrie 2013, deci cu 4
zile înaintea primului termen de judecată fixat în cauză. Sub acest aspect se
reține că aparenta incertitudine care poartă asupra datei transmiterii efective
la instanță, prin fax, a motivelor de recurs, generată de înscrierea pe
memoriul aflat la dosarul de recurs, ca dată de transmitere prin fax, a zilei
de 5 mai 2004, evident eronată, este înlăturată prin faptul înregistrării
înscrisului, în evidența secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție,
la data de 18 octombrie 2013.
Totodată, se apreciază că, deși motivele
scrise de recurs au fost întemeiate în drept pe cazurile de casare prev. de art.
385
9
C. proc. pen., așa cum erau reglementate anterior intrării în
vigoare a Legii nr. 2/2013, data depunerii acestora nu este data încadrării lor
în noile dispoziții legale, respectiv ședința din 22 octombrie 2013, faptul
neîncadrării corespunzătoare în drept a motivelor de recurs neputând afecta
existența acestora.
Ca urmare, se constată că data depunerii la
dosarul cauzei a motivelor scrise de recurs este 18 octombrie 2013, dată care
însă se situează în afara intervalului de timp prevăzut de art. 385
10
alin. (2) C. proc. pen. în care recurentul inculpat era îndrituit a depune
motivele căii de atac exercitate.
În acest context, ținând seama de prevederile
art. 385
10
alin. (2
1
) C. proc. pen., precum și de cele
ale art. 385 alin. (3) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea
nr. 2/2013 și care nu mai enumera printre cazurile de casare ce pot fi luate în
considerare din oficiu și pe cel reglementat de pct. 17
2
al art. 385
9
C. proc. pen., Înalta Curte nu va proceda la examinarea criticilor circumscrise
acestui motiv de recurs, nefiind îndeplinite condițiile formale prevăzute de
art. 385
10
alin. (2) C. proc. pen.
Față de cele reținute și neidentificând
niciuna din situațiile încadrate în celelalte cazuri ce pot fi avute în vedere
din oficiu, potrivit art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta
Curte va respinge recursul ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va
obliga recurentul inculpat la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial
al apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge,
ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.S.
Împotriva Deciziei penale nr. 47/P din 4
aprilie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru
cauze cu minori și de familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de
250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând
onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 22
octombrie 2013.
Procesat
de GGC - CL