ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3681/2012

Asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare de fată; în baza actelor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 436 din 22 iunie 2006 pronunțată de Tribunalul lași în Dosarul nr. 11628/2005 s-a dispus condamnarea inculpatului M.M.l. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1) și 2 lit. b) și c) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. b) și art. 76 lit. b) C. pen. l-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. În temeiul art. 88 C. pen. a fost dedusă perioada reținerii de o zi, respectiv din 28 martie 2005 până la 29 martie 2005. S-a constatat ca fiind recuperat prejudiciul cauzat părții vătămate C.l.

împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul M.M.l., criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie. Prin decizia penală nr. 86 din 7 decembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel lași s-a dispus admiterea apelului declarat de inculpatul M.M.l. și în rejudecare a fost înlăturată pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul M.M.l., solicitând casarea ambelor hotărâri și reducerea pedeapsei, față de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite. Prin Decizia penală nr. 2636 din 16 mai 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 3955/45/2006, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.M.l.

împotriva Deciziei penale nr. 86 din 7 decembrie 2006 pronunțată de Curtea de Apel lași, secția pentru minori și familie. A fost obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 300 lei, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Împotriva acestei decizii penale, la data de 28 aprilie 2012 contestatorul M.M.l. a formulat contestație în anulare, invocând dispozițiile art. 386 lit. b) C. proc. pen., susținând că la data de 16 mai 2007, când s-a judecat cauza în recurs, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța de această împiedicare. Ulterior, la data de 2 mai 2012, prin memoriul transmis Înaltei Curți de Casație și Justiție, contestatorul a invocat și dispozițiile art. 386 lit. a) C. proc.

pen., susținând că nu a fost legal citat pentru termenul când s-a judecat recursul, întrucât nu a primit citație la adresa unde locuia. Examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulată de contestatorul M.M.l., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă. Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, în cadrul căreia sunt remediate erori ce nu pot fi înlăturate pe alte căi, fiind deci o cale de anulare pentru vicii și nulități relativ la actele de procedură, ce trebuie folosită numai în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, cu respectarea termenelor în care titularii acesteia o pot formula, contribuind astfel la consolidarea principiului stabilității hotărârilor judecătorești definitive.

Tocmai caracterul de cale extraordinară a contestației în anulare, constituie o garanție că această cale de atac nu va deveni o posibilitate la îndemâna oricui și oricând, de înlăturare a efectelor pe care trebuie să le producă hotărârile judecătorești definitive. Conform dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestației în anulare este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de legea procesual-penală, arătarea de motive prevăzute în art. 386 C. proc. pen., precum și invocarea de dovezi în sprijinul căii extraordinare de atac exercitate, care se depun sau se află la dosarul cauzei. Dispozițiile art. 388 C. proc.

pen. prevăd că termenul în care poate fi introdusă contestația în anulare pentru motivele prevăzute în art. 386 lit. a), c) și e), de către persoana împotriva căreia se face executarea, este de 10 zile de la data începerii executării. În prezenta cauză, cererea de contestație în anulare îndeplinește atât cerința respectării termenului de introducere a acesteia, întrucât mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 527/2006 din 15 mai 2007 emis de Tribunalul lași, privind pe contestator, a fost pus în executare la data de 22 aprilie 2012 (conform adresei I.G.P.R. din 23 aprilie 2012, existentă la fila 111 a Dosarului nr. 11628/99/2005 al Tribunalului lași), cât și cerința invocării de motive prevăzute în art. 386 C. proc.

pen. Însă, contestatorul nu a invocat și nici nu a depus la dosar dovezi în sprijinul cazului de contestație prevăzut de art. 386 lit. b) C. proc. pen., pe care și-a întemeiat cererea de contestație în anulare. În ceea ce privește cazul de contestație prevăzut de art. 386 lit. a) C. proc. pen., invocat de contestator, Înalta Curte constată că acesta nu mai poate fi luat în discuție, existând autoritate de lucru judecat, întrucât prin Decizia penală nr. 1383 din 14 aprilie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 32/1/2008 a fost respinsă, ca nefondată, o altă cerere de contestație în anulare formulată de contestator împotriva Deciziei penale nr. 2636 din 16 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în temeiul acelorași dispoziții legale.

Astfel, nefiind îndeplinită una din cerințele de a căror îndeplinire cumulativă este condiționată admiterea în principiu a contestației în anulare, potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen. , Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul M.M.l. Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestație în anulare formulată de contestatorul M.M.l. împotriva Deciziei penale nr. 2636 din 16 mai 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. 3955/45/2006. Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi, 13 noiembrie 2012.