ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3428/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3428/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursurilor de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 187 din 22 mai 2012 pronunțată de Tribunalul Arad în Dosarul nr. 312/108/2012, s-a dispus în baza art. 334 C. proc. pen., respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul V.S. prin apărător ales.
I. 1). În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003, titlul III,cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320
1
C. proc. pen., art. 74 alin. (2), 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe inculpatul : C.M.I., la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fraudă informatică în formă continuată.
2). În baza art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen., 74 alin. (2), art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe același inculpat la trei pedepse a câte 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, fiecare, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de înșelăciune.
3). În baza art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320
1
C. proc. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 lit. e) teza a II-a C. pen., a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1.000 (una mie) lei amendă penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.
4). În baza art. 215 alin. (1)-(3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320
1
C. proc. pen., art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., 80 C. pen., a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 3 (trei) ani și 9 (nouă]luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;
A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a), ) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 4 (patru] ani.
5). În baza art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 lit. e) teza I, C. pen., a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 5(cinci)luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. e),C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani și 9 (nouă) luni închisoare, pe care a sporit-o cu 6(șase) luni închisoare, rezultând de executat de către inculpatul C.M.I. o pedeapsă de 4 (patru) ani și 3 (trei) luni închisoare în regim de detenție.
În baza art. 35 alin. (1) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepția dreptului de a alege, pe o perioadă de 4 (patru) ani, alături de pedeapsa închisorii rezultante.
În baza și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege.
II. În baza art. 215 alin. (1)-(3) C. pen., a condamnatpe inculpatul C.C., cu antecedente penale, la două pedepse a câte 3 (trei) ani închisoare, fiecare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de înșelăciune;
În baza art. 194 alin. (1) C. pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 8(opt) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele mai sus aplicate inculpatului C.C. în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, pe care o sporește cu 6 (șase) luni închisoare, rezultând de executat de către acesta o pedeapsă de:3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare, în regim de detenție;
În baza și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege.
III. În baza art. 215
;
alin. (1)-(3) C. pen., a condamnat pe inculpatul V.S., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 291 C. pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals;
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele mai sus aplicate inculpatului V.S. în pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.
În baza și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege.
IV. În baza art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul C.F., fără antecedente penale, la 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;
În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele mai sus aplicate inculpatului C.F. în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
În baza și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege.
V. În baza art. 215 alin. (1)-(3) C.pen cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B.G., fără antecedente penale, la 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;
În baza art. 291 C.pen, cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a condamnat pedepsele mai sus aplicate inculpatului B.G. în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
În baza și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege.
VI. În baza art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul P.N.C., fără antecedente penale, la 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;
În baza art. 291 C.penal, cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele mai sus aplicate inculpatului P.N.C. în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
În baza și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege.
VII. În baza art. 215 alin. (1)-(3) C.pen cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul L.N.O. - porecla „M, fără antecedente penale, la 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;
În baza art. 291 C.pen, cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele mai sus aplicate inculpatului L.N.O. în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
În baza și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege.
VIII. În baza art. 215 alin. (1)-(3) C.pen cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul J.D.S., fără antecedente penale, la 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune;
În baza art. 291 C.pen, cu aplicarea art. 320
1
C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.
În baza art. 33 lit. a) 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele mai sus aplicate inculpatului Tidoi Doru Stelian în pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.
În baza și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege.
A constatat că partea vătămată SC C.E.C. B. SA, nu s-a constituit parte civilă în cauză, ca urmare a reparării prejudiciului de către societățile de asigurări.
A constatat că partea vătămată SC A.P.S.R. SRL București nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A admis acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă B.C.R. SA cu sediul în București, sector 3 și a obligat pe inculpatul C.M.l. în solidar cu fiecare dintre inculpații de mai jos la plata către aceasta a următoarelor sume de bani și a dobânzilor legale și altor costuri și comisioane, până la achitarea integrală a prejudiciului, calculate conform contractelor de credit:
- cu inculpatul A.M.C. - suma de 36.002,14 lei;
- cu inculpatul B.R. -12.781,79 lei;
- cu inculpatul B.G. - 31.599,40 lei
- cu inculpatul C.R.D. - 11.974,44 lei; -coinculpatul C.P. -33.604 lei;
- cu inculpatul F.A. Ionuț - 33.117 lei;
- cu inculpatul G.M.A. -39.053,91 lei;
- cu inculpata H.F.F. - 21.127,70 lei;
- cu inculpatul J.D.S. -11.521,65 lei;
- cu inculpatul L.F.S. - 8.309,04 lei;
- cu inculpatul M.I. - 11.138,78 lei;
- cu inculpatul P.A.R. - 29.991,77 lei;
- cu inculpatul P.l. - 9814,12 euro, sau echivalentul în lei la data efectuării plății;
- cu inculpata R.L. - 28.668,65 lei;
- cu inculpata S.M. - 29.666,76 lei;
- cu inculpata T.F.I. - 16.455,06 lei;
- cu inculpatul Ț.V.l. - 30.361, 72 lei;
- cu inculpatul V.S. - 8.402,65 lei;
- cu inculpatul Z.V.I. - 35.293,12 lei;
A admis acțiunea civilă exercitată în cauză de civilă SC SC G.A. SA, cu sediul în B., sector 1 și cu domiciliul procesual ales în A., jud.A. (Agenția P.C.) și a obligat pe inculpatul C.M.l. în solidar cu flecare dintre inculpații de mai jos la plata către aceasta a următoarelor sume de bani și a dobânzilor legale și altor costuri și comisioane, până la achitarea integrală a prejudiciului, calculate conform contractelor de credit:
- cu inculpatul M.I. - 15.513, 09 lei;
- cu inculpatul P.A.R. - 16.135,53 lei; A admis acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă SC K.I. SRL, cu sediul în București, sector 3, București și a obligat pe inculpatul C.M.l. în solidar cu inculpatul C.F. la plata către aceasta a sumei de 7.880,08 euro, sau echivalentul în lei la data efectuării plății și a dobânzilor legale și altor costuri și comisioane, până la achitarea integrală a prejudiciului, calculate conform contractelor de credit.
A admis acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă SC E.O.S.K.S.I.R. SRL București, sector 2 București și a obligat pe inculpatul C.M.l. în solidar cu fiecare dintre inculpații de mai jos la plata către aceasta a următoarelor sume de bani și a dobânzilor legale și altor costuri și comisioane, până la achitarea integrală a prejudiciului, calculate conform contractelor de credit:
- cu inculpatul G.P. - 19.333,93 lei;
- cu inculpatul L.N.O. - 25.081, 52 lei;
- cu inculpatul P.N.C. - 19.551,18 lei;
A admis în parte acțiunea civilă exercitată în cauză de partea civilă M.I. și a obligat pe inculpatul C.M.l. la plata către acesta a sumei de 41.000 lei.
A respins ca nefondate restul pretențiilor civile ale acestuia.
A admis acțiunile civile exercitate în cauză de părțile civile de mai jos și a obligat inculpatul C.M.l. la plata către acestea a următoarelor sume de bani: către partea civilă L.M. - 268 lei;
- către partea civilă B.l. - 1.000 lei; către partea civilă T.I. -1.137 lei; către partea civilă M.H. - 1.055 lei; către partea civilă H.A. - 605 lei.
A admis acțiunile civile exercitate în cauză de părțile civile de mai jos și a obligat inculpatul C.M.l. în solidar cu inculpatul C.C. la plata către acestea a următoarelor sume de bani:
- către partea civilă G.F. -30.000 lei;
- către partea civilă M.G. - 13.000 euro sau echivalentul în lei la data efectuării plății.
A constatat că persoanele vătămate M.M., S.C., B.D., D.I., A.P., C.A., R.L. și B.M. nu au participat în procesul penal în calitate de părți civile.
În baza art. 118 lit. e) C. pen. a confiscat de la inculpatul C.M.l. în folosul statului suma de 2.556 lei obținută de la persoanele vătămate neparticipante în procesul penal, precum și suma de 169.124,75 lei și 3.200 euro, sau echivalentul în lei la data efectuării plății, obținută de inculpat de la titularii creditelor bancare.
În baza art. 118 lit. e) C. pen. a confiscat de la inculpatul K.T.L. în folosul statului suma de 6.674,66 euro, sau echivalentul în lei la data efectuării plății.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul C.M.l. la plata către stat a sumei de 9.000 lei cheltuieli judiciare și pe fiecare dintre ceilalți inculpați să plătească statului câte 3.000 lei cheltuieli judiciare.
În baza art. 189 C. proc. pen. a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați a sumei de 4.000 lei onorar avocațial din oficiu.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Arad a reținut următoarele:
I. În perioada februarie - mai 2011, în baza unei rezoluții infracționale unice, prin postarea pe saituri de internet a unor anunțuri referitoare la vânzarea unor autoturisme în regim leasing, și folosirea unui nume de utilizator ca „ popescualexandru sau moșneagioan", și a mai multor cartele de telefon inculpatul C.M.l. a indus în eroare un număr de 12 persoane vătămate, de la care a încasat suma totală de 5.991 lei, folosind diferite pretexte pentru a încasa banii în avans de la aceste persoane, în conformitate cu starea de fapt descrisă în rechizitoriu și reținută mai sus de către instanță. Urmărirea penală a fost începută împotriva inculpatului C.M.l., pentru comiterea infracțiunii de fraudă informatică, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003, această infracțiune atrăgând competența de efectuare a urmăririi penale de către D.I.I.C.O.T. - în cauza pendinte, în conformitate cu dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 508/2004. Persoanele vătămate M.M., S.C., B.D., D.I., A.P., C.A., R.L. și B.M. nu au participat în procesul penal, în calitate de părți civile, astfel încât instanța urmează ca în temeiul art. 118 lit. e) C. pen., să dispună confiscarea de la inculpatul C.M.I. în folosul statului a sumei totale de 2.556 lei, obținută de la aceste persoane. Persoanele vătămate: L.M., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 268 lei, B.I. cu suma de 1.000 lei; T.I. cu suma de 1.137 lei; M.H. cu suma de 1.055 lei;
II. În cursul lunii martie 2010, dorind să cedeze contractul de leasing pentru autoturismul, partea vătămată Marangoci Iulian, a postat pe internet un anunț în acest sens, anunț în urma căruia a fost contactat de către inculpatul C.M.I., care i-a solicitat să se deplaseze în municipiul Arad, pentru prefectarea actelor de transfer. Partea vătămată i-a arătat inculpatului că are rate restante la leasing, acesta din urmă fiind de acord să achite aceste rate. La data de 15 martie 2010, inculpatul și cu partea vătămată s-au deplasat la B.N.P. din municipiul Arad, unde au încheiat un contract de împrumut prin care partea vătămată i-a împrumutat inculpatului suma de 10.032 euro ca o garanție precum și un antecontract de vânzare - cumpărare, în care partea vătămată arată că a primit de la inculpat aceiași sumă de bani, astfel că îi predă inculpatului autoturismul, urmând ca inculpatul pe viitor să achite ratele de leasing. Partea vătămată i-a predat autoturismul inculpatului, iar în cursul lunii decembrie 2010, verificându-și contul deschis la Banca T., a constatat lipsa din cont a sumei de 1.000 lei pentru plata ratelor la mașină în perioada martie-decembrie 2010. Cu toate insistențele părții vătămate inculpatul nu a mai achitat nici o sumă de bani și nici nu i-a returnat autoturismul. Partea vătămată M.I. s-a constituit parte civilă în procesul penal, în faza de urmărire penală, inițial cu suma de 41.000 lei, reprezentând rate restante la contractul de leasing, însă ulterior în faza cercetării judecătorești și-a majorat pretențiile la suma de 10.032 euro și 66.523,34 lei reprezentând contravaloare lipsei de folosință.
III.1. În vara anului 2010, inculpatul C.M.I., împreună cu inculpatul C.C., cel dintâi prezentându-se ca broker al unei firme de asigurări iar ulterior ca angajat la D.N.A., iar cel din urmă ca angajat la S.R.I., l-au indus în eroare pe partea vătămată M.G., care luase legătura cu inculpatul C. pentru obținerea unui credit bancar, și sub diferite pretexte (comisioane ascunse ale băncii, diferite restanțe la finanțe, asigurări de viață], cei doi au obținut de la partea vătămată M.G. în această perioadă suma de 13.000 euro.
În același timp cei doi inculpați de mai sus, folosind aceleași metode au obținut de la partea vătămată G.F., în perioada septembrie 2010 suma de 30.000 lei, acesta fiind indus în eroare cu privire la destinația acestei sume, pe care le-a înmânat-o celor doi inculpați în tranșe, reprezentând diverse comisioane, cheltuieli cu întocmirea dosarului, activare cârduri, asigurări viață, descoperiri cârd, datorii ale părții vătămate la finanțe, etc. întrucât la un moment dat partea vătămată G.F. nu a mai avut bani, în data de 13 noiembrie 2010, inculpatul C.M.I. a agresat-o fizic și a amenințat-o cu un pistol și cu acte de violență în vederea obținerii de la acesta a sumei de 2.200 euro, reprezentând o garanție cerută de bancă în vederea obținerii creditului. Partea vătămată G.F. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 30.000 lei.
De menționat că ambelor părți vătămate, cei doi inculpați le-au promis intermedierea și facilitarea obținerii unui credit de 100.000 euro, cu care partea vătămată G.F., urma să achiziționeze apartamentul părții vătămate M.G.
IV. În cursul lunii aprilie 2011 inculpatul C.M.I. i-a promis părții vătămate H.A.S., care lucra la o spălătorie auto, unde inculpatul era unul dintre clienți, că îi facilitează obținerea unui loc de muncă în Germania, ca stivuitor, cu un salariu de 1.800 de euro și cazare, solicitându-i acestuia suma de 650 lei, care reprezentând contravaloarea taxelor necesare pentru vize medicale și plecarea din țară. Banii au fost înmânați inculpatului în două tranșe de către partea vătămată care ulterior la contactat pe inculpat în mai multe rânduri, însă fără rezultat, partea vătămată nemaiprimind nici banii înapoi. Partea vătămată se constituite parte civilă în procesul penal cu suma de 30.000 lei.
V. În perioada mai 2007-ianuarie 2008, în baza unei rezoluții infracționale unice, prin întocmirea de documente false s-au conținând date nereale (cărți de muncă, adeverințe de salarizare,etc], inculpatul C.M.I., i-a instigat și ajutat un număr de 25 de persoane să inducă în eroare Sucursalele județene ale B.C.R și SC C.E.C. B. SA, în scopul obținerii de credite, din sumele de bani obținute de către aceștia ca și credit inculpatul percepând diferite procente. Astfel, în conformitate cu starea de fapt descrisă în rechizitoriu și reținută mai sus de către instanță au apelat Ia această metodă de obținere a creditelor coinculpații: A.M.C., B.D., B.R., B.G., C.R.D.,C.F., C.P., F.A., G.P., G.M.A., H.F.F., J.D.S., K.T.L., L.F.S., L.N.O., M.I., P.A.R., P.I., P.N.C., R.L., S.M., T.F.I., V.S. și Z.V.I.
În ceea ce privește cererea formulată de inculpatul V.S., prin apărător ales, de schimbare a încadrării juridice și reținerea în sarcina inculpatului C.M.I. și a infracțiunii de participație improprie la înșelăciune și uz de fals, infracțiuni reținute în rechizitoriu în sarcina acestui inculpat, instanța constată că, aceasta este neîntemeiată. Astfel pentru a fi incidente in cauză dispozițiile art. 31 alin. (1) sau (2) C. pen., inculpatul V. trebuia să săvârșească infracțiunea din culpă sau fără vinovăție, ori, este evident în prezenta cauză că susținerile acestuia referitoare la faptul că el a crezut că este angajat legal în momentul accesării creditului nu pot fi luate în considerare atâta timp cât acesta nu a lucrat nici o zi la societatea unde a fost angajat fictiv de către inculpatul C.M.I. respectiv - șef de service auto la SC M.C.G. SRL Arad și era conștient că veniturile înscrise în adeverințele de salariu și în cărțile de muncă erau neadevărate, atâta timp cât acesta fără să încaseze nici o sumă de bani și să aștepte trecerea perioadei legale solicitate de bancă ca vechime pentru a obține un credit a accesat direct creditul în baza adeverințelor și actelor prezentate știind că din creditul contractat urma să-i dea o sumă de bani coinculpatului C. Nimeni nu poate invoca propria turpitudine în susținerea intereselor sale și nici să se apere valorificând un asemenea temei, potrivit adagiului „ nemo auditur propriam turpitudinem allegans".
În consecință cererea de schimbare a încadrării juridice este neîntemeiată urmând ca instanța să o respingă, în baza art. 334 C. proc. pen.
În cursul cercetării judecătorești partea civilă B.C.R., SA și-a actualizat pretențiile civile față de inculpați după cum urmează: inculpatul A.M.C. - suma de 36.002, 14 lei; inculpatul B.R. -12.781,79 lei; inculpatul B.G. -31.599,40 lei; inculpatul C.R.D. -11.974,44 lei; inculpatul C.P. -33.604 lei; inculpatul F.A.I. - 33.117 lei; inculpatul G.M.A. -39.053,91 lei; inculpata H.F.F. - 21.127,70 lei; inculpatul J.D.S. -11.521,65 lei; inculpatul L.F.S. - 8.309,04 lei; inculpatul M.I. -11.138,78 lei; inculpatul P.A.R. -29.991,77 lei; inculpatul P.I. - 9.814,12 euro, sau echivalentul în lei la data efectuării plății; inculpata R.L. - 28.668,65 lei; inculpata S.M. -29.666,76 lei; inculpata T.F.I.- 16.455,06 lei; inculpatul Ț.V.I. -30.361, 72 lei; inculpatul V.S. - 8.402,65 lei; inculpatul Z.V.I. - 35.293,12 lei.
De asemenea prin contractul din 19 martie 2010, B.C.R. Sucursala Arad, a cesionat creanța aferentă creditului acordat inculpaților B.D. și C.F., către SC K.I. SRL Bucureșticare s-a constituit parte civilă în cauză.
Totodată prin contractele din 17 iunie 2008, și din 18 aprilie 2008, B.C.R. Sucursala Arad, a cesionat creanțele aferente creditelor acordate inculpaților G.P., L.N.O. și P.N.C. către SC E.O.S.K.S.I.R. SRL București, care s-a constituit parte civilă față de aceștia, cu sumele de 19.333, 93 lei; 25.081, 52 lei; respectiv 19.551,18 lei;
Prin contractul din 31 decembrie 2008, B.C.R. -Sucursala Arad, a cesionat creanța aferentă creditului acordat inculpatului K.T.L., către SC C.F.S. SRL, București, care la rândul ei a cesionat creanța către SC A.P.S.R. SRL, București, care prin adresa din 09 ianuarie 2012, nu s-a constituit parte civilă în cauză pentru suma de 6.675,66 euro.
În datele de 26 și 27 mai 2008, SC SC G.A. SA, a preluat de la SC C.E.C. SA creanța aferentă creditului acordat inculpaților M.I., față de care s-a constituit parte civilă cu suma de 15.513, 09 lei și P.A.R.,față de care s-a constituit parte civilă cu suma de 16.135, 53 lei, SC C.E.C.B. SA nemaiconstituindu-se parte civilă în cauză.
Faptele comise de către inculpați, reținute mai sus de către instanță în sarcina lor întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor:
1). C.M.I.- pentru săvârșirea infracțiunilor de: L- fraudă informatică în formă continuată, prev. și ped. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 Titlul III (3 la 12 ani
2). B.G. pentru săvârșirea infracțiunilor de: înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. și uz de fals, prev. și ped. de art. 291 C. pen.; cu aplic.art. 33 lit. a) C. pen.;
3). C.F. pentru săvârșirea infracțiunilor de: înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. și uz de fals, prev. și ped. de art. 291 C. pen.;
4). C.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de: înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. și șantaj, prev. și ped. de art. 194 alin. (1) C. pen.
5). J.D.S. pentru săvârșirea infracțiunilor de: înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. și uz de fals, prev. și ped. de art. 291 C. pen.
6). L.N.O. pentru săvârșirea infracțiunilor de: înșelăciune, prev. și ped. de art. 251 C. pen.
7). P.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de: înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen., cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. și uz de fals, prev. și ped. de art. 291 C. pen. cu aplic.art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen.;
8). J.N.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de: înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. și uz de fals, prev. și ped. de art. 291 C. pen.
9). V.S., pentru săvârșirea infracțiunilor de: înșelăciune, prev. și ped. de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. și uz de fals, prev. și ped. de art. 291 C. pen.
La individualizarea pedepselor pe care instanța urmează să le aplice inculpaților pentru infracțiunile săvârșite se vor avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen.,respectiv dispozițiile părții generale ale C. pen., limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal și în legile speciale, gradul de pericol social al faptelor săvârșite și persoana inculpaților. în ceea ce privește persoana inculpaților din analiza fișelor de cazier judiciar depuse la dosarul cauzei instanța reține faptul că: inculpatul C.C. este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat pentru fapte similare infracțiunilor care fac obiectul cauzei, însă acestea nu atrag starea de recidivă ori altă cauză legală de agravarea pedepsei; inculpatul G.P. este cunoscut cu antecedente penale fiind condamnat la o pedeapsă cu 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei prin sentința penală nr. 254 din 04 februarie 2010 a Judecătoriei Arad, pentru fapte concurente cu cele săvârșite în prezentul dosar, în cauză fiind incidente astfel dispozițiile art. 85 C. pen., privind anularea suspendării condiționate a executării pedepsei; inculpatul B.R. se află în situația recidivei mari postcondamnatorii, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.,față de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 395 din 12 octombrie 2005, a Tribunalului Hunedoara, arestat la 22 iulie 2005 și liberat condiționat la data de 22 aprilie 2007, cu un rest neexecutat de 453 zile închisoare, rest în privința căruia instanța în baza art. 61 C. pen. va menține beneficiul liberării condiționate; inculpatul P.I. este în situația recidivei mari postexecutorii prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., față de pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 122 din 22 martie 2000, a Judecătoriei Ineu, arestat la 11 august 2000 și eliberat condiționat la data de 16 august 2002 cu un rest neexecutat de 359 zile închisoare; inculpatul L.F.S. - este cunoscut cu antecedente penale, care însă nu atrag starea de recidivă, ori, altă cauză legală de agravare a pedepsei. Ceilalți inculpați nu sunt cunoscuți cu antecedente penale. De asemenea instanța urmează să rețină la individualizarea pedepsei, pe lângă criteriile de mai sus, în sarcina inculpatului C.M.I. și a împrejurărilor care atenuează răspunderea penală și care pot constitui circumstanțe atenuante conform art. 74 alin. (2) C. pen., respectiv : conduita sa bună înainte de comiterea infracțiunii, materializată în faptul că acesta este o persoană tânără se află la primul contact cu legea penală, și în stăruința depusă pentru urmarea studiilor superioare, de asemenea va avea în vedere și atitudinea sa după săvârșirea infracțiunilor rezultând din prezentarea sa în fața organelor de urmărire penală și a instanței, fără a încerca să se sustragă de la urmărirea penală și cercetarea judecătorească, conștient fiind de gravitatea faptelor comise și având o atitudine și o comportare sinceră în cadrul procesului penal, materializată în recunoașterea săvârșirii infracțiunilor și în înlesnirea descoperirii celorlalți participanți, aplicarea prevederilor art. 320 C. proc. pen. în acest sens, neexcluzând reținerea acestor circumstanțe atenuante;circumstanțe atenuante care în conformitate cu prevederile art. 76 C. pen. vor atrage în mod corespunzător reducerea pedepselor aplicate. în privința celorlalți inculpați care s-au prezentat în fața instanței și și-au recunoscut săvârșirea faptelor, instanța urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 320 C. proc. pen., cu consecința reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă pentru infracțiunile săvârșite.
Pornind de la aceste considerente, prima instanță a dispus conform dispozitivului prezentei hotărâri.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații C.M.I., B.G.,C.F., C.C., J.D.S., L.N.O., P.A.R., P.I., P.N.C., V.S., respectiv apel peste termen inculpatul G.P.
În motivarea apelului formulat de către inculpatul C.C. s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, întrucât hotărârea apelată este lovită de nulitate, conform disp.art 197 alin. (1) și (4) C. proc. pen., instanța de fond pronunțându-se asupra vinovăției inculpatului fără a efectua o cercetare judecătorească, fără a audia părțile vătămate constituite părți civile și fără a audia martorii propuși prin rechizitoriu. în cazul în care se apreciază că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, s-a solicitat achitarea inculpatului pentru infracțiunea de șantaj, potrivit art. 10 lit. c) C. proc. pen., respectiv schimbarea încadrării juridice a infracțiunii de înșelăciune față de părțile vătămate M.G. și G.F., din varianta prev. de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. în cea prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen., aplicarea unei pedepse sub minimul special ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante facultative, suspendarea condiționată a executării pedepsei, admiterea acțiunii civile formulată de M.G. pentru suma de 600 lei, respectiv respingerea acțiunii civile formulată de către partea civilă G.F.
S-a mai arătat că inculpatul C.C. nu a șantajat nici o persoană, ambele părți civile (M.G. și G.F.) arătând în mod foarte clar că inculpatul C.M.I. a fost cel care a lovit partea vătămată G.F. și pe care l-a șantajat.
Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei și modalitatea de executare a pedepsei s-a solicitat ca instanța să aibă în vedere atitudinea sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal, că inculpatul este căsătorit și are doi copii minori în întreținere, că este angajat în muncă în Germania, că are studii superioare și că este tânăr.
În motivarea apelului peste termen formulat de inculpatul G.P. s-a arătat că nu a știut că este judecat, nu a cunoscut data procesului penal, nu a fost audiat, nu a primit nici o înștiințare la adresa sa din mun.Arad, iar după producerea divorțului a vândut casa din loc. P., județ A., domiciliul fiind mutat în A.
În motivele de apel formulate de către inculpatul B.G. s-a solicitat achitarea în baza art. 10 lit. b)
1
C. proc. pen., raportat la art. 18
1
C. pen., respectiv aplicarea unei amenzi administrative în baza art. 91 C. pen., iar în subsidiar, reținerea unor circumstanțe atenuante facultative,aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de legea penală, reducerea pedepsei aplicată de prima instanță, anularea actelor falsificate de către inculpatul C.M.I., precum și contractul de credit din 15 noiembrie 2007 încheiat între inculpat și partea vătămată SC B.C.R.R. SA, admiterea acțiunii civile formulată de partea civilă B.C.R. față de inculpat în sumă de 14.214,73 lei la care să se adauge dobânda și comisioanele prevăzute în contractul de credit până la data plății lor efective.
În sprijinul acestor solicitări s-a arătat că, având în vedere circumstanțele în care s-au comis faptele, scopul urmărit de inculpat, urmările produse, precum și atitudinea sinceră a inculpatului, fapta inculpatului B.G. nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunilor reținute în sarcina sa, acesta nu a dorit să înșele partea civilă fiind doar o simplă unealtă în mâna inculpatului C., care s-a servit de el ca de un instrument pentru a săvârși fapta.
Pentru a fi reținute circumstanțe atenuante facultative în favoarea acestui inculpat s-a solicitat ca instanța să aibă în vedere suma relativ mică din contractul de credit bancar, că inculpatul Bumb a achitat ratele bancare în mod constant, că nu a avut intenția de a înșela banca, vârsta înaintată a inculpatului de 56 ani, că a fost încadrat în muncă începând cu anul 1976, lipsa antecedentelor penale, prezentarea în fața autorităților la fiecare termen de judecată și că din anul 2007 când s-au petrecut faptele nu a mai săvârșit alte fapte penale.
Cu privire la latura civilă s-a mai arătat că partea civilă SC B.C.R SA posedă două titluri executorii, respectiv contractul de credit, precum și dispozitivul hotărârii și s-a dispus în mod netemeinic obligarea inculpatului la plata sumei de 31.599,40 lei la care se adaugă dobânzile și comisioanele conform contractului de credit, deși conform graficului de rambursare din creditul respectiv a rămas nerestituită doar suma de 14.214,73 lei la care se adaugă dobânzile și comisioanele conform contractului de credit.
Pentru inculpatul P.A.R. oral în ziua judecății, apărătorul ales al acestuia a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului în sensul diminuării acesteia.
Pentru ceilalți inculpați care nu au motivat apelul în scris, apărătorul din oficiu a solicitat reindividualizarea cuantumului pedepselor în sensul diminuării acesteia, aplicarea dispozițiilor art. 86 ind.l C. pen. în privința inculpaților cărora li s-au aplicat pedepse cu executare în detenție, iar inculpatului G.P. să se considere că apelul a fost declarat în termen legal.
Curtea de Apel Timișoara examinând sentința apelată a constatat că apelurile formulate de către inculpații C.M.I., B.G.,C.F., C.C., J.D.S., L.N.O., P.A.R., P.I., P.N.C., V.S., respectiv apelul peste termen al inculpatului G.P. sunt nefondate, hotărârea Tribunalului Arad fiind temeinică și legală.
Curtea de apel a reținut că instanța de fond pe baza întregului material probator existent în cauză a stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecății, respectiv aceea că, în perioada februarie - mai 2011, în baza unei rezoluții infracționale unice, prin postarea pe site-uri de internet a unor anunțuri referitoare la vânzarea unor autoturisme în regim leasing, folosind un nume de utilizator și mai multe cartele de telefon, inculpatul C.M.I. a indus în eroare un număr de 12 persoane de la care a încasat suma de 5.991 lei folosind diferite pretexte pentru a încasa bani în avans de la aceste persoane.
În același timp s-a reținut în mod corect că în cursul lunii martie 2010, partea vătămată Marangoci Iulian a dorit să cedeze contractul de leasing pentru, acesta postând un anunț pe internet, apoi a fost contactat de către inculpatul C.M.I. și chemat la Arad pentru perfectarea actelor, s-a încheiat un contract de împrumut prin care partea vătămată i-a împrumutat inculpatului suma de 10.032 euro ca garanție precum și un antecontract de vânzare cumpărare în care partea vătămată arată că a primit de la inculpat aceiași sumă de bani, că îi predă inculpatului autoturismul, urmând ca acesta din urmă să achite ratele leasing, însă ulterior, inculpatul nu a mai achitat ratele și nici nu a returnat autoturismul, motiv pentru care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză.
O altă faptă reținută pe baza probelor dosarului este aceea că, în vara anului 2010, inculpații C.M.I. și C.C., prezentându-se ca brokeri ai unei firme de asigurări, angajați D.N.A. sau S.R.I., au indus în eroare partea vătămată M.G., căruia i s-a promis de către inculpatul C.C. că îi va facilita obținerea unui credit bancar, aceștia obținând suma de 13.000 euro de la partea vătămată.
Cei doi inculpați prin aceleași metode au obținut de la partea vătămată G.F. suma de 30.000 lei în luna septembrie 2010, iar întrucât la un moment dat partea vătămată nu a mai avut bani, inculpatul C. a agresat-o fizic și a amenințat-o cu acte de violență în vederea obținerii de la acesta a sumei de 2.200 euro.
O altă faptă reținută pe seama inculpatului C.M.I. de către instanța de fond, a fost aceea că, în cursul lunii aprilie 2011 inculpatul i-a promis părții vătămate H.A.S., care lucra la o spălătorie auto, că îi va facilita un loc de muncă în Germania ca stivuitor cu un salariu de 1.800 euro și cazare, solicitând acestuia suma de 650 lei, reprezentând c/v taxelor pentru plecarea din țară, însă evident că această promisiune nu s-a materializat, iar banii nu au mai fost returnați părții vătămate.
S-a mai reținut în sarcina inculpatului C.M.I. că în perioada mai 2007- ianuarie 2008, în baza unei rezoluții infracționale unice, inculpatul a instigat și ajutat un număr de 25 de persoane să inducă în eroare unități bancare aparținând B.C.R. și C.E.C. Bank în scopul obținerii de credite pe baza unor documente false, inculpatul percepând diferite procente din creditele obținute de către coinculpații A.M.C.,B.D., B.R., B.G., C.R.D., C.F., C.P., F.A., G.P., G.M.A., H.F.F., J.D.S., K.T.L., L.F.S., L.N.O., M.I., P.A.R., P.I., P.N.C., R.L., S.M., T.F.I., V.S. și Z.V.I.
Ca urmare a reținerii acestei stări de fapt, instanța în mod judicios a apreciat că faptele comise de către inculpatul C.M.I. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de fraudă informatică în formă continuată, prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 titlul III cu aplicarea art. 41alin. (2) C. pen., cea de înșelăciune ( 4 infracțiuni] în forma prev. de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., respectiv art. 215 alin. (1)-(3) C. pen., privind părțile vătămate M.I., M.G., G.F. și H.A.S., precum și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1)-(3) și (5) C. pen. cu aplic.art. 41alin. (2) C. pen., și art. 75 C. pen.
Cu privire la inculpatul C.C. având în vedere starea de fapt reținută de către instanța de fond și probele dosarului, se constată că faptele săvârșite de acesta întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. și șantaj prev. de art. 194 alin. (1) C. pen.., încadrarea juridică a faptelor fiind corect stabilită, nefiind fondată cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei de înșelăciune în varianta prev. de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen., așa cum solicitase inculpatul prin motivele de apel întrucât din analiza stării de fapt reținută rezultă că subzistă și alin. (2) al art. 215 C. pen., așa cum corect a reținut procurorul, respectiv prima instanță.
Cu privire la ceilalți inculpați, raportat la starea de fapt reținută în cauză și toate probele administrate, se poate constata că inculpații A.M.C., B.D., B.R., B.G., C.R.D., C.F., C.P., F.A., G.P., G.M.A., H.F.F., J.D.S., K.T.L., L.F.S., L.N.O., M.I., P.A.R., P.I., P.N.C., R.L., S.M., T.F.I., V.S. și Z.V.I. au săvârșit infracțiunile de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1)-(3) C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C. pen.
O bună parte dintre inculpați au uzat de prevederile art. 320
1
C. proc. pen., respectiv au recunoscut faptele reținute în sarcina lor, solicitând ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, aceștia fiind inculpații C.M.I., P.I., P.A.R., M.I., A.M.C., H.F.F., C.F., G.M.A., Z.V.I., B.G., C.R.D., P.N.C., T.I., L.N.O., S.M., J.D.S., L.F.S., C.P., B.D., T.V.I., iar declarațiile de recunoaștere a inculpaților menționați coroborate cu celelalte probe duc la concluzia că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, astfel că prezumția de nevinovăție de care au beneficiat a fost răsturnată în speța de față.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților mai sus enunțați, precum și inculpatului V.S. (acesta nu a uzat de dispozițiile art. 320
1
C. proc. pen.), curtea de apel a constatat că acestora le-au fost aplicate pedepse corect dozate în raport cu gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, urmările acestora, respectiv prejudiciul creat, circumstanțele personale ale acestora, încât pedeapsa să conducă la reeducarea acestora, fiind orientate spre minimul special prevăzut de legea penală și suspendate condiționat pedepsele inculpaților P.A.R., C.F., B.G., P.N.C., L.N.O., J.D.S.- dintre inculpații apelanți, întrucât sunt întrunite în situația acestora prevederile art. 81 C. pen.
Cu privire la inculpatul C.M.I., instanța a apreciat că în cazul acestuia nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 81, respectiv 86
1
C. pen. privind cuantumul efectiv al pedepsei, dar nici condiția existenței convingerii instanței că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia.
Cu privire la inculpatul V.S. s-a constatat că s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, pe o perioadă de încercare de 6 ani, în această perioadă fiind supus unor măsuri de supraveghere, instituite de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad, modalitate care este apreciată ca fiind eficientă în ceea ce privește reeducarea inculpatului.
Inculpatul C.C. în motivele de apel a arătat că se impune achitarea sa în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. cu privire la infracțiunea de șantaj prev. de art. 194 alin. (1) C. pen. reținută în sarcina sa, întrucât nu a întreprins acte materiale de natură a fi încadrate în latura obiectivă a infracțiunii de șantaj, singurul care a acționat în a cest mod fiind inculpatul C.M.I., impunându-se condamnarea doar a acestui inculpat.
Inculpatul C. a fost cel care a avut o contribuție mai mare la săvârșirea infracțiunii de șantaj, însă instanța a constatat că și inculpatul C.C. a avut o participație penală la fapta încadrabilă la infracțiunea prev. de art. 194 alin. (1) C. pen. în dauna părții vătămate G.F., chiar dacă participația penală a acestuia a fost mai mică, astfel că se impunea sancționarea penală a acestuia.
Cu privire la solicitarea de casare și trimiterea cauzei spre rejudecare solicitată de același inculpat, instanța de apel a apreciat că această cerere nu este admisibilă, întrucât nu ne aflăm în situația prevăzută de 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. care prevede două situații când se poate dispune acest lucru de instanța de apel, respectiv lipsa de procedură și situația când subzistă cazuri de nulitate absolută, nefiind incidență nici una din aceste situații, astfel că nu se poate dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond,o eventuală suplinire a probatoriului putându-se efectua în calea de atac a apelului, care este o cale de atac integral devolutivă.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului C.C. s-a reținut că au fost avute în vedere de către instanța de fond, gradul de pericol social al faptelor săvârșite de acesta, împrejurările comiterii faptelor, prejudiciul creat, circumstanțele personale ale inculpatului care posedă antecedente penale, fiind condamnat pentru fapte similare care fac obiectul cauzei însă fără a atrage starea de recidivă, iar pedepsele aplicate acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și șantaj sunt de natură să conducă la reeducarea inculpatului, iar pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare apare ca fiind corect dozată raportat la toate elementele enunțate mai sus, neexistând posibilitatea reducerii pedepselor, în contextul în care inculpatul a perseverat în activități de natură infracțională.
De asemenea, instanța de apel a considerat că nil se impune reținerea unor circumstanțe atenuante facultative care să conducă la reducerea cuantumului pedepsei, întrucât inculpatul nu a adoptat o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, iar pe de altă parte, așa cum s-a menționat inculpatul nu este la prima întâlnire cu legea penală.
În ceea ce privește argumentele aduse de către apărătorul inculpatului C.C. în favoarea reducerii pedepselor, faptul că este tânăr, are loc de muncă, studii superioare, are o familie, nu sunt argumente suficiente pentru a se dispune reducerea pedepsei, astfel că instanța de apel a menținut pedeapsa aplicată de instanța de fond.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81 C. pen., în primul rând sub aspectul cuantumului pedepsei aplicată în cauză, dar nici a dispozițiilor art. 86
1
C. pen., întrucât nu este îndeplinită condiția existenței convingerii instanței că scopul pedepsei poate fî atins și fără executarea acesteia, impunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa finală de 3 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție, pentru a-și atinge scopul educativ și preventiv.
În ceea ce privește latura civilă privitoare la inculpatul C.C., instanța a considerat că aceasta a fost corect soluționată, în sensul obligării acestuia la plata sumelor de 30.000 lei către partea civilă G.F., respectiv 13.000 euro sau echivalentul în lei la data plății către partea civilă M.G., în solidar cu inculpatul C.M.I., raportat la infracțiunile de înșelăciune săvârșită în dauna acestor părți civile, fiind întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta socialmente periculoasă producătoare de prejudicii, prejudiciul creat care este cert, respectiv legătura de cauzalitate între acestea, astfel că se impune repararea pagubei.
Instanța de apel a considerat că în mod netemeinic inculpatul a arătat că este de acord să plătească părții civile M.G. doar suma de 600 lei, întrucât aceasta ar fi singura sumă pe care i-ar fi remis-o personal această parte vătămată inculpatului, în condițiile în care faptele imputate cu privire la părțile civile G.F. și M.G. au fost săvârșite împreună de inculpații C.M.I. și C.C., aspect care conduce la ideea că și prejudiciul creat prin comiterea acestor infracțiuni trebuie reparat în mod solidar.
Cu privire la modul de soluționare a laturii civile s-a constatat că instanța de fond a dispus obligarea inculpaților la plata achitării integrale a prejudiciului creat, având la bază contractele de credit întocmite între B.C.R. respectiv inculpați, admițând în mod judicios și acțiunile civile exercitate de SC K.I. SRL, SC G.A. SA și SC E.O.S.K.S.I.R. SRL, întemeiate de asemenea pe contractele de credit bancar, fiind pus în valoare principiul reparării integrale a prejudiciului.
Pentru aceste considerente, prin Decizia penală nr. 209/A din 1 noiembrie 2012 Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpați.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, au declarat recurs inculpații C.M.I., B.G., C.F., C.C., J.D.S., L.N.O., P.I., P.N.C. și V.S., invocând cazul de casare prev. de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepselor aplicate, până la un cuantum ce poate permite aplicarea suspendării condiționate a pedepselor.
Înalta Curte, examinând recursurilor declarate, prin prisma criticilor invocate/dar și din oficiu, conform art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., constată că acestea sunt nefondate, pentru considerentele următoare:
Cât privește cazul de casare prev. de art. 385
9
pct. 18 C. proc. pen., instanța de recurs constată că nu s-a comis o eroare gravă de fapt în privința participației penale a inculpatului C.C. la săvârșirea infracțiunii de șantaj prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen. întrucât soluția de condamnare a inculpatului C.C. este concordantă cu conținutul mijloacelor de probă, respectiv declarațiile martorei G.V., înscrisuri, declarațiile părții vătămate G.F. și declarațiile inculpaților C.C. și C.M.I.
În prezenta cauză nu este incident nici cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen., invocat în susținerea recursurilor inculpaților, pedepsele aplicate de instanța de fond fiind corespunzător dozate, în conformitate cu criteriile legale de individualizare judiciară, prevăzute de art. 72 C. pen., la stabilirea acestora avându-se în vedere limitele de pedeapsă prevăzute în textul de lege incriminator, reduse cu o treime ca urmare a aplicării procedurii prevăzută de art. 320
1
C. proc. pen., în cazul inculpaților C.M.I., B.G., C.F., C.C., J.D.S., L.N.O. și P.N.C., gravitatea concretă a infracțiunilor săvârșite de inculpați, dar și circumstanțele personale ale acestora.
Înalta Curte apreciază că nu există temeiuri de reducere a cuantumului pedepselor aplicate inculpaților și nici de schimbare a modalității de executare, pedepsele stabilite de instanța de fond fiind apte să răspundă scopului și finalităților pedepsei, prevăzute de art. 52 C. pen., respectiv să constituie o reală măsură de constrângere și reeducare a inculpaților, precum și să determine formarea unei atitudini corecte a acestora față de ordinea de drept.
Pentru considerentele expuse, neexistând nici alte cazuri de casare care să poată fi examinate din oficiu, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C.M.l., B.G., C.F., C.C., J.D.S., L.N.O., P.l., P.N.C. și V.S. împotriva Deciziei penale nr. 209/A din 1 noiembrie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
În conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C.M.l., B.G., C.F., C.C., J.D.S., L.N.O., P.l., P.N.C. și V.S. împotriva Deciziei penale nr. 209/A din 1 noiembrie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.
Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 lei, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 6 noiembrie 2013.