ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2000/2014

Asupra conflictului

negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Târgu Lăpuș, la data de 24 septembrie 2013, reclamanta SC C.T. SRL

a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.N.A.D.N.R. SA, anularea procesului-verbal

de constatare a contravenției nr. PV1. din 13 august 2013 încheiat de autoritatea

pârâtă.

Prin sentința

nr. 61 din 30 ianuarie 2014, Judecătoria Târgu Lăpuș a admis excepția necompetenței

teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Satu Mare, reținând că sunt aplicabile dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G.

nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, conform cărora competența

de judecată aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Prin sentința

nr. 1047 din 3 martie 2014, Judecătoria Satu Mare a admis excepția necompetenței

teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei

Târgu Lăpuș, reținând că sunt aplicabile dispozițiile art. 10

1

din O.G.

nr. 15/2002, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013, conform cărora

competența de judecată aparține judecătoriei în a cărei circumscripție își are sediul

sau domiciliază contravenientul.

Constatându-se

ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru

pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 135 din C. proc. civ.

Verificând cauza,

în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată

că, în speță, competența de soluționare a cauzei aparține Judecătoriei Târgu Lăpuș,

pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Astfel, obiectul

acțiunii în cauza de față îl constituie anularea procesului-verbal de contravenție

nr. PV1. din 13 august 2013 încheiat de autoritatea pârâtă, prin care reclamanta

a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute de dispozițiile

art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și

a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, conform cărora

„Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă

și se sancționează cu amendă".

Conform dispozițiilor

art. 10 din O.G. nr. 15/2002, ce constituie temeiul juridic al emiterii actului

contestat, „Prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (...) plângerea, însoțită

de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria

în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul".

Aceste dispoziții

legale, derogatorii de la O.G. nr. 2/2001, care reprezintă dreptul comun în materie

contravențională, au fost introduse prin Legea nr. 2/2013, fiind în vigoare de la

data de 15 februarie 2013 și, deci, aplicabile în cauza de față, în care acțiunea

a fost introdusă la data de 24 septembrie 2013.

Cum din actele

depuse la dosar rezultă că societatea reclamantă își are sediul în localitatea Târgu

Lăpuș, județul Maramureș, competența de soluționare a plângerii contravenționale

va fi stabilită, potrivit dispozițiilor legale susmenționate, în favoarea Judecătoriei

Târgu Lăpuș, în a cărei circumscripție se află sediul contravenientei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe petenta SC C.T. SRL, în contradictoriu cu intimata

C.N.A.D.N.R. SA, în favoarea Judecătoriei Târgu Lăpuș.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi

29 aprilie 2014.