ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 916/2014

Asupra cauzei de față

constată următoarele:

Prin Decizia nr. 7.418 din 8 iulie 2013

Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a admis recursul declarat de pârâta SC

C.I. SA împotriva Sentinței civile nr. 3.805 din 18 aprilie 2013 a Tribunalului

Dolj pe care a modificat-o în sensul respingerii acțiunii formulate de

reclamantul H.C. privind plata unor drepturi salariale, respectiv salariul

suplimentar pentru anii 2009 și 2010 și ajutorul material acordat cu ocazia

sărbătorilor de Crăciun pentru anii 2009 și 2010 și de Paște pentru anul 2010.

Prin cererea

formulată la data de 9 august 2013 și înregistrată pe rolul Curții de Apel

Craiova, reclamantul H.C. a solicitat revizuirea deciziei pronunțate în recurs,

în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., susținând că, în speță, nu s-a

respectat principiul egalității în drepturi al tuturor cetățenilor, iar decizia

atacată este în contradicție cu alte hotărâri pronunțate de Curtea de Apel

Craiova în cauze similare în care au figurat salariații intimatei, respectiv

Decizia 6.224 din 6 iunie 2013, Decizia 6.225 din 6 iunie 2013, Decizia 6.226

din 6 iunie 2013, Decizia 6.223 din 6 iunie 2013 și Decizia 5.343 din 21 mai

2013.

Prin Decizia nr. 8740

din 7 octombrie 2013 Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, în raport de

dispozițiile art. 323 alin. (2) C. proc. civ., a declinat competența de

soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

Față de dispozițiile

art. 137 C. proc. civ., conform cărora instanța are obligația de a se pronunța

mai întâi asupra excepțiilor de procedură care fac de prisos cercetarea în fond

a pricinii, Înalta Curte va analiza, cu prioritate, îndeplinirea condițiilor de

admisibilitate a cererii de revizuire.

Astfel, art. 322 pct.

7 C. proc. civ. prevede că se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase

definitive dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de

același grad sau de grade diferite, în una și aceeași pricină, între aceleași

persoane, având aceeași calitate.

Fundamentul acestui

motiv de revizuire îl reprezintă instituția puterii lucrului judecat

reglementată de art. 1201 C. civ. și art. 166 C. proc. civ.

Revizuirea pentru

contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele

condiții cumulativ: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii,

hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci să fi existat tripla identitate

de obiect, cauză și părți, hotărârile să fie pronunțate în dosare diferite, în

al doilea proces să nu se fi invocat excepția de lucru judecat sau dacă a fost

invocată să nu se fi discutat și să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri.

În speță, revizuentul

a susținut că decizia supusă revizuirii este potrivnică hotărârilor definitive

și irevocabile ce au fost pronunțate în cauze similare de aceeași curte de

apel.

Astfel, cauzele

soluționate prin Deciziile civile nr. 6.224 din 6 iunie 2013, nr. 6225 din 6

iunie 2013, nr. 6226 din 6 iunie 2013, nr. 6223 din 6 iunie 2013 și nr. 5343

din 21 mai 2013 au avut ca părți, în calitate de reclamanți pe O.G., D.C.,

G.I., R.N. și M.C.M., iar ca pârât SC C.I. SA.

Așa fiind, rezultă că

procesele soluționate prin hotărârile invocate, cu titlu generic, a fi

potrivnice cu decizia menționată sunt similare numai ca obiect și cauză,

neexistând identitate de părți.

Așadar, soluțiile

diferite au fost date în cauze similare, dar distincte în privința

reclamanților, hotărârea dată în fiecare dosar producând efecte numai între

părțile din acea cauză și neavând autoritate de lucru judecat asupra altei

pricini similare doar prin obiect și cauză, motiv pentru care dispozițiile art.

322 pct. 7 C. proc. civ. nu sunt aplicabile în raportul juridic dedus judecății

de către revizuent.

A admite contrariul

ar însemnă că instanța de revizuire să se transforme într-o instanță de control

judiciar care să aprecieze care dintre hotărârile sunt greșite, ceea ce excede

competenței sale, limitată conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ., doar la

anularea hotărârii care încalcă autoritatea lucrului judecat dată de o hotărâre

anterioară pronunțată în aceeași pricină, între aceleași persoane având aceeași

calitate, fără a face alte aprecieri și fără a putea extrapola această

posibilitate prevăzută de lege la situații care vizează aplicarea inegală a

legii pe întreg teritoriul țării, ca cea din speță.

Având în vedere că

pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. este necesară

îndeplinirea cumulativă a condițiilor de admisibilitate sus-menționate,

neîndeplinirea condiției triplei identități, în speță cu referire la

reclamanți, atrage inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Așa fiind, cererea se

va respinge ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibila, cererea de revizuire formulată de revizuentul H.C. împotriva

Deciziei nr. 7.418 din 8 iulie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă,

pronunțată în dosarul nr. 24244/63/2012.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 19 martie 2014.

Procesat de GGC - AM