ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4621/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin decizia nr. 116 din 20 ianuarie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a fost admis recursul reclamantei SC U.A.T.A.A. SA Motru împotriva sentinței din 10 iulie 2009 a Tribunalului Gorj, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare în primă instanță la Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, în raport de valoarea sumei contestate și de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004. Cererea reclamantei viza contestația împotriva deciziei de impunere din 29 august 2008 și a raportului de inspecție fiscală din 27 august 2008 referitoare la obligații fiscale de 927.862 RON.

2. Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 60 din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă acțiunea reclamantei ca neîntemeiată. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că în vederea stabilirii existenței obligației SC U.A.T.A.A. SA Motru de a restitui la bugetul de stat suma de 637.058 RON reprezentând restituire la bugetul de stat a fondurilor obținute din finanțarea bugetară a anilor precedenți (2005, 2006) se au în vedere dispozițiile art. 145 din Legea nr. 571/2003 în conformitate cu care: ”taxa pe valoare adăugată aferentă bunurilor și serviciilor achiziționate destinate realizării obiectivelor proprii de investiții, stocurilor de produse cu destinație specială, finanțate de la bugetul de stat, sau de la bugetele locale, se deduce potrivit prevederilor legale.

Cu taxa pe valoare adăugată dedusă pentru realizarea obiectivelor proprii de investiții se vor reîntregi obligatoriu disponibilitățile de investiții. Sumele deduse în cursul anului fiscal pentru obiectivele proprii de investiții pot fi utilizate numai pentru plăți aferente aceluiași obiectiv de investiții. La încheierea exercițiului financiar, sumele deduse și neutilizate se virează la bugetul de stat sau bugetele locale, în conturile și la termenele stabilite prin normele metodologice anuale privind încheierea exercițiului financiar-bugetar și financiar-contabil, emise de Ministerul Finanțelor Publice”. În speță Consiliul Local Motru îndeplinește calitatea de acționar al SC U.A.T.A.A. SA Motru.

În această calitate acționează ca adunare generală a acționarilor. Acesta este motivul pentru care societatea a fost mandatată de către Consiliul local, prin hotărârea Consiliului Local nr. 88/2005 să facă demersurile necesare în vederea executării lucrărilor de modernizare a Centralei Termice, fără a determina schimbări cu privire la proprietarul asupra bunului. Bunurile dobândite de societate sunt bunuri proprii ale acesteia și nu ale acționarilor. În speță reclamanta a dobândit proprietatea asupra obiectivului ca urmare a contractului din 15 decembrie 2005, fiind adjudecat de aceasta prin licitație publică un grup de cogenerare.Acest aspect este confirmat inclusiv de înregistrările în contabilitatea societății, obiectivul de investiții fiind înregistrat în contul 231 ”investiții în curs”, aspect necontestat, de altfel, de reclamantă.

3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs SC U.A.T.A.A. SA Motru, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și, pe fond, admiterea contestației. În motivele de recurs se arată că reclamanta, în dovedirea contestației formulate împotriva actelor fiscale, au fost depuse înscrisuri potrivit cărora obiectivul intitulat „unitate de cogenerare grup turbo generator în contrapresiune” nu aparține ca bun propriu recurentei ci unității administrativ-teritoriale, respectiv Consiliului Local Motru. S-a depus la dosarul cauzei hotărârea Consiliului Local Motru nr. 88 din 11 august 2005 prin care a fost mandatată recurenta-reclamantă de a face demersurile necesare în vederea executării lucrărilor de modernizare a centralei termice și de instalare a obiectivului, iar în cadrul acestor demersuri a obținut acordul și avizele necesare, participând la licitații, realizând recepții parțiale sau totale.

S-a apreciat că este necorespunzătoare soluția de respingere a contestației în raport de actele depuse la dosar care confirmă faptul că bunul a intrat în patrimoniul reclamantei și a aparținut Consiliului Local Motru și, ca atare, nu există obligația recurentei de a respecta dispozițiile art. 145 C. fisc. Acest obiectiv nu a fost înregistrat în mijloacele fixe ale societății (în M.Of. nr. 2102/13.05.2010 s-a publicat diminuarea capitalului social al recurentei prin predarea bunurilor în domeniul public), pentru că nu era proprietara obiectivului nu putea beneficia de alocații bugetare și nefiind ordonator de credite nu avea obligația restituirii la bugetul de stat a sumei contestate. Certificatele de atestare a dreptului de proprietate au fost emise pe numele societății recurente întrucât acestea au fost eliberate înainte de începerea investiției, respectiv 2004 și predate ulterior în domeniul public, H.G.

nr. 1508/2009. D.G.F.P. Gorj a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. 4. Soluția instanței de recurs După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: Reclamanta a contestat actele fiscale prin care a fost obligată să restituie suma de 927.862 RON, din care 637.058 RON, restituiri fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți și suma de 290.804 RON, majorări de întârziere aferente.

Aceste obligații fiscale au fost stabilite deoarece în perioada 1 decembrie 2005-31 decembrie 2006 societatea reclamantă a înregistrat în evidența primară și contabilă, taxă pe valoarea adăugată deductibilă în sumă de 637.058 RON aferentă facturilor fiscale în sumă de 3.990.000 RON pentru bunuri și servicii achiziționate, destinate obiectivelor proprii de investiții, dar nu a întregit disponibilul pentru investiții, conform prevederilor referitoare la încheierea execuției bugetare pe anii 2005 și 2006. Recurenta, care este o societate comercială ce a funcționat în subordinea Ministerului Industriei și în care statul era acționar, a achiziționat un grup de cogenerare în vederea modernizării centralei termice.

Organele fiscale au apreciat că sumele primite de la bugetul de stat au vizat realizarea unui obiectiv de investiții propriu, iar recurenta susține că obiectivul de investiții nu era al său ci al Consiliului Local Motru. Este adevărat că prin hotărârea Consiliului Local Motru nr. 88 din 11 august 2005 recurenta a fost mandatată de Consiliul Local Motru de a face demersurile necesare în vederea executării lucrărilor de modernizare a Centralei termice, respectiv instalarea unității de cogenerare, grup turbogenerator în contrapresiune. Însă, recurenta a înregistrat în evidențele contabile TVA aferentă facturilor fiscale emise de furnizori pentru bunurile achiziționate, iar suma primită de la bugetul de stat a fost înregistrată în contul 131 „Subvenții pentru investiții”.

Deși susține că nu a beneficiat de alocații bugetare, în H.G. nr. 690/2005 s-a precizat exact beneficiarul sumei de 1.000 mii RON ce a fost repartizată SC U.A.T.A.A. SA Motru pentru realizarea obiectivului de investiții, iar această sumă, ca și cele repartizate conform H.G. nr. 433/2006 și nr. 915/2006 au fost înregistrate, așa cum s-a precizat în evidențele contabile tocmai la capitolul „Subvenții pentru investiții”. Mai mult, obiectivul de investiții se regăsește și înregistrat în contul 231 „investiții în curs”. Dacă bunul i-ar fi fost dat în administrare de către Consiliul Local Motru, înregistrarea în contabilitate a obiectivului trebuia făcută în alt cont conform H.G. nr. 1031/1999. Sunt nefondate susținerile recurentei potrivit cărora acest obiectiv nu a fost înregistrat în mijloacele fixe ale societății deoarece chiar ea recunoaște că abia în M.Of.

nr. 2102/13.05.2010 s-a publicat diminuarea capitalului social la predarea bunurilor în domeniul public. Terenul pe care a fost edificată investiția era proprietatea recurentei conform certificatelor de atestare a dreptului de proprietate și tot ca dovadă a faptului că investiția era un obiectiv al său și nu al consiliului local se poate invoca obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, ambele emise pe numele recurentei. Toate acestea dovedesc faptul că obligațiile suplimentare fiscale stabilite prin actele contestate și întemeiate pe dispozițiile art. 145 alin. (13) din Legea nr. 571/2003 coroborate cu dispozițiile pct. 3.2. alin. (1) și (2) din ordinul Ministerului Finanțelor nr. 1952/2005 și pct. 3.5 din ordinul Miisterului Finanțelor nr. 2146/2006 sunt corect stabilite și obiectivul de investiții era propriu recurentei și nu al Consiliului Local Motru.

Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC U.A.T.A.A. SA Motru prin administrator judiciar Insol Industry IPURL împotriva sentinței nr. 600 din 17 decembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2011.