ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 293/2014
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 293/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Reclamantul
E.M.H. a chemat în judecată pârâta SC B.I. SRL Bacău solicitând instanței ca,
prin hotărâre judecătorească, aceasta să fie obligată la plata următoarelor
sume: de 70.000 euro, în echivalent lei, depusă ca aport la capitalul social al
pârâtei, în baza contractului de asociere în participațiune din 26 mai 2006; de
10.000 euro, în echivalent lei, cu titlu de daune interese; de 11.113 euro, în
echivalent lei, reprezentând cota de 50% din profit, pe toată durata asocierii;
de 10.500 dolari SUA, în echivalent lei, pe care i-a trimis-o pârâtei la data
de 28 martie 2008, în baza contractului de asociere în participațiune și de 780
euro, în echivalent lei, ce constituie taxă notarială de autentificare a
contractului de asociere în participațiune, care a fost plătită.
Prin sentința civilă nr. 12 din 25 ianuarie 2012, Tribunalul
Bacău, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins
excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâtă cu privire la
pct. 4 din acsțiune.
A admis în parte, acțiunea formulată de reclamantul E.M.H.
în contradictoriu cu pârâta SC B.I. SRL Bacău, astfel cum a fost precizată.
A obligat pârâta să restituie reclamantului sumele de 70.000
euro și 10.000 dolari SUA, în echivalent lei la data plății, reprezentând aport
la asociere.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 8.268,7
euro, în echivalent lei la data plății, reprezentând diferență profit.
A obligat pârâta la plata către reclamant a dobânzii legale,
calculată la sumele reprezentând aport asociere și diferență profit, de la data
pronunțării prezentei hotărâri (25 ianuarie 2012) și până la data plății
integrale a sumelor și a respins celelalte pretenții ale reclamantului, ca
nefondate.
A obligat pârâta la plata sumei de 17.972 lei cheltuieli de
judecată.
Curtea de Apel Bacău, secția a ll-a civilă, de contencios
administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 110 din 18 decembrie 2012, a anulat
ca netimbrat apelul pârâtei SC B.I. SRL Bacău, împotriva sentinței civile nr.
12 din 25 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul Bacău și a respins ca
nefondat apelul declarat de reclamantul E.M.H. împotriva aceleiași sentințe.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a
reținut următoarele:
Referitor la apelul declarat de pârâta SC B.I. SRL Bacău,
s-a reținut că deși legal citată cu mențiunea de a achita suma de 3.756,11 lei
taxă judiciară de timbru și de 5 lei timbru judiciar, aceasta nu a depus la
dosarul cauzei taxa de timbru, astfel că instanța a aplicat dispozițiile Legii
nr. 146/1997 și O.G. nr. 32/1995, modificate.
În ceea ce privește apelul declarat de reclamantul E.M.H.,
s-a constatat că instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt și de
asemenea, a făcut o justă aplicare a prevederilor legale, respectiv a art. 9,
art. 10 și art. 22 din contractul în participațiune, cu excepția menținerii
clauzei leonine.
Împotriva Deciziei nr. 110 din 18 decembrie 2012, pronunțată
de Curtea de Apel Bacău, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și
fiscal, a declarat recurs reclamantul E.M.H., întemeiat pe art. 304 pct. 9 C.
proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea
recursului, modificarea deciziei, în sensul admiterii apelului său.
Ca o chestiune prealabilă, Înalta Curte, conform
dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 11 și 20 alin. (1)
ș
i (3) din Legea nr.
146/1997, modificată, a luat în examinare aspectul netimbrării recursului,
având în vedere că acesta primează înaintea oricăror alte cereri, excepții,
motive de recurs, formulate în fața instanței de judecată și a reținut
următoarele:
Art. 1 din Legea 146/1997, modificată, privind taxele
judiciare de timbru prevede că acțiunile și cererile introduse la instanțele
judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act
normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de către persoanele
juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul
stabilit de către instanță.
Potrivit prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea nr.
146/1997 și normelor de aplicare a legii și art. 9 din O.G. nr. 32/1995,
modificate, în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și
timbru judiciar, cererea va fi anulată ca netimbrată.
Față de dispozițiile legale evocate, se constată că, cererea
de recurs formulată de reclamantul E.M.H. nu a fost însoțită de dovada
achitării taxei de timbru, recurentul fiind citat pentru termenul de judecată
de astăzi, cu mențiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de
1.178 lei și timbru judiciar în cuantum de 5 lei, conform dovezii aflate la
fila 10 dosar recurs.
Cum problema timbrajului se analizează prioritar oricăror
cereri, excepții, motive de recurs, constatând că cererea de recurs nu a fost
timbrată anticipat și nici până la termenul stabilit de instanță, 30 ianuarie
2014, pentru când procedura de citare a fost legal îndeplinită și că în cauză nu
operează scutirea legală de la plata taxei de timbru, Înalta Curte urmează să
dea eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997,
respectiv ale art. 35 alin. (1) și (5) din Normele metodologice de aplicare a
Legii nr. 146/1997, modificată și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, și să dispună
anularea recursului reclamantului, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamantul E.M.H.
împotriva Deciziei nr. 110 din 18 decembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel
Bacău, secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2014.